18,554 matches
-
Gheorghe Grigurcu Propunându-și a scrie despre Mihail Bulgakov, dl Ion Vartic pornește, natural, de la condiția acestuia de indezirabil în cadrul sovietic, de "mort viu" (defel întâmplător, una din operele sale, Romanul teatral, se intitula la început însemnările unui mort). Socotit un autor "de dreapta", "reacționar", "albgardist", scos din circuitul public în ultimul său deceniu de viață, Bulgakov se obstina să susțină libertatea cuvântului, vitală pentru un creator: "Sunt un înfocat susținător al acestei libertăți și îmi închipui că, dacă
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
acuze public pe istoric pentru faptul că i-a numit pe Cassius și Brutus, asasinii lui Iulius Caesar, drept "ultimii romani adevărați". Zadarnic a invocat Cremutius Cordus atitudinea adoptată de Augustus față de scriitori, zadarnic a argumentat că Brutus și Cassius, morți de multă vreme, nu pot constitui un pericol politic, el a trebuit să prevină prin sinucidere o condamnare iminentă. Tot sub Tiberius un poet a fost pedepsit, deoarece delatorii au considerat că acesta, ponegrindu-l într-o tragedie pe legendarul
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
toate traducerile eminesciene În engleză din această perioadă aparțin de aceea profesorilor din facultățile de filologie: Petru Grimm și Leon Levitki (anii '60), apoi Andrei Bantas și Ana Cartianu (anii '70), excepția de la „academic” făcând-o tânărul Corneliu M. Popescu (mort la numai 19 ani la cutremurul din „77). Menționez și faptul că toate sunt făcute din proprie inițiativă, și că au fost (și sunt) cunoscute mai mult În România, de către anglofili. 'Străinii” au avut deci contact Întâmplător cu poezia eminesciana
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
războaielor, în ciuda masacrelor, nu au fost în stare. Tot sângele vărsat nu a servit decât la înlocuirea tiranilor cu niște vampiri, care sug de asemenea sângele poporului. Tatăl meu a fost ucis într-o ambuscadă, la Rochefort-en-Terre, întinsă de către Albaștrii* morți de frică care-i luau pe toți bretonii drept contrarevoluționari. Mama s-a culcat într-o zi în patul închis pe care mizeria nu l-a părăsit niciodată. A scrâșnit din dinți și a tremurat și l'Ankou** a luat
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
fi trecut prin cap să-i pună afirmația la îndoială. Dar dl Iorgulescu a preferat să nu se pună rău cu compozitorii pe care i-a păstorit și a dat-o pe intelectuali, în general, ca milițianul care a tras mortul pe Strada Academiei, fiindcă nu știa cum se scrie Edgar Quinet. Colaborarea "la greu" a intelectualilor mulți cu regimul comunist nu e însă un secret pe care l-a descoperit dl Adrian Iorgulescu. Aceste colaborări aveau loc pe față: autorii
Colaboraționiștii după Iorgulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10320_a_11645]
-
social definită, atribuită de alții și de către grupul însuși. Pentru ambii autori, simbolurile sunt esențiale pentru supraviețuirea identificării etnice, ele păzind granițele dintre grupuri. Aceste simboluri sunt stabilite de către generațiile anterioare, comunicarea etnică fiind una în timp, între vii și morți. La fel că simbolurile sunt și miturile de legitimare. În opinia lui G. M. Tamás39, "definirea apartenenței comune la o națiune presupune trei factori incontestabili supraindividuali, dar nu universali: limba, sângele și teritoriul". Dar, o astfel de definire generează paradoxuri
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și a camarilei din jurul său - oameni politici, oameni de afaceri, magistrați, capi ai Bisericii - pe care social-democrații radicali, de orientare anarhică, îi considerau vinovați de reprimarea sângeroasă a răscoalelor țărănești din 1907, de sărăcia satelor etc., etc., până și de morții și de răniții din Războiul de Independență (1877). în această campanie apăruseră în Facla, mai cu seamă după tipărirea pamfletului arghezian Omul cu ochii vineți (martie 1912), multe texte caustice, cu titluri și subtitluri frapante, incisive, incitante, ca Ploșnița - în
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
Daniela Firescu În contextul unei "morți anunțate" (R. Barthes, M. Foucault), Povestirile lui Cesar Leofu (Gabriel Chifu, Cartea Românească, 2002) pot fi citite ca o tentativă de resuscitare a autorului, care refuză să abdice, suportă o stare de provizorat, se află în căutarea unei identități. Lectura
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
aplicate de ba tăușii criminali, fiindcă trebuia să ni se imprime frică și îndoiala, dar noi intuiam că vom fi exterminați într-o bună zi. Trăiam de azi pe mâine, ne rugăm, sperăm, ne ajutăm între noi și ne plângeam morții care erau aruncați la nimereala în gropile comune. Genocidul românesc instaurat de comunism, sub oblăduirea bolșevicilor, nu cred că va putea fi evaluat vreodată integral din cauza formelor mârșave în care au fost ascunse dovezile numa rului imens de oameni lichidați
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
se sapă o adâncă întunecată crevasa așteptat sunt să spintec beznă cu buzele cu silabele mele primejduit că și ține fluture negru odihnindu-te în lumina mâinilor în timp ce hei rup hei rup oasele noastre lingușesc brazdele proaspăt întoarse peste cei morți în timp ce bem în tăcere vinul aproape înghețat primejduit sunt ca și ține fluture când iată trandafirul ne străpunge cu spinii calvarului când iată că un munte se prăbușește petala trandafirului peste noi Adeveriți suntem de firava lumină de palidele aureole
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
la modă În sezonul acesta, țin cont de posibilitatea De-a trece alte cămile slabe Prin toarta acului pierdut pe Drumul mătăsii. Din radiou ies șoapte desperecheate: Va fi furtună în pomul cunoașterii și Curge-va Lethea peste viii și morții planetei! Anunță meteorologii. Limite nu mai există La petrecerea în care Cântam fals, tropotim pe podele Apoi... bem delevarul că pe o otravă rară. E promoroaca pe oasele Sfinților care încă mai rabdă Să treacă peste ele senile și Pașii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-mi fruntea, Munte învață-mă să cânt Prin dezvățarea morții ce-acum lucrează-n mine. Să nu îl doară golul edenului purtat Renaște-ne din tine, Iubire născătoare ... Eu nu mă joc ci ființă -i preludica splendoare Râzând la vamă morții sub Textul Înstelat ! Memoria opturată? Acum vreo 25 de ani... Motto: Orb să fii să nu vezi destinul major al culturii române. [Interviu cu Paul Anghel]. Scânteia tineretului, organ al pecereului. “Laudă vrednicilor semănători!” Scânteia, 49, nr. 11809, 9 aug
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
bătuți și duși și-ntorși de-un veșnic val. debusolați de-atâtea echinoxuri noi niciodată n-am ajuns la mal. mumificat stă-n prora - căpitanul. din pipa lui nu mai duhnește fum. ne înmulțim incestuoși, ca melcii iar pe cei morți îi devoram, pe drum. cred c-a ajuns la țărm ornitorincul. el este semnul nostru cel perplex care și astăzi se mai demonstrează că noi suntem de modă...unisex. lansez eu SOS-uri de salvare dar salvatorii nici n-au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Moarte, acordează clavirul tăcerii din mine și, ajutămă, Doamne, să trec!” Rostirea harică dar și meșteșugita aduce în prim plan bogate încărcături emoționale ,,Poetul este mut, s-a dus tarotul! Să vină primăvară din-nainte! Îți sărut dreapta. Viață: Sunt Mortul din Cuvinte”. La primul impuls, exegetul cărturar este tentat să caute asocieri ale poetului cu cele mai proeminențe personalități lirice. Pregătiți cu argumentele pe care ni le pune la dispoziție chiar ,,Evanghelia inimii”, suntem gata să contrazicem și să rostim
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să nu vadă în timp ce mergea la piata un om mort cu o gaură în cap și într-un lac de sânge. Lângă această vic timă stătea un polițist care o păzea de parcă ar fi fost un om viu. Peste trupul mortului se află o pancartă de un metru pe o jumatate de metru pe care era scris cu litere mari „borfaș mort în lupta cu poliția“. A doua zi, în altă piața, vedeai un alt mort, tot cu o gaură în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
un om viu. Peste trupul mortului se află o pancartă de un metru pe o jumatate de metru pe care era scris cu litere mari „borfaș mort în lupta cu poliția“. A doua zi, în altă piața, vedeai un alt mort, tot cu o gaură în cap și purtând pe trupul lui aceeași pancartă. La fel, asemenea scene puteau fi văzute aproape zilnic prin diferite piețe, iar cei care aduceau în timpul nopții victima și o împușcau, știau că lumea care vedea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu oamenii care dispăreau zilnic, răpiți de pe străzi, luați cu forța din case și chiar de la locurile de muncă. Aceste familii al căror tata, soț sau frate dispărea fără urmă erau primele la fața locului când aflau că un alt mort a apărut în piață cutare. Se duceau repede să vadă dacă cel împușcat era dispărutul lor. Deși cazurile acestea au fost atât de numeroase, niciodată nu s-a întâmplat ca cineva să recunoască pe vreuna dintre aceste victime. Am fost
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-ai cunoscută, telespectatorii și implicit poporul de la o adevărată psihoză care ar fi avut consecințe imprevizibil-catastrofale, fiindcă, în realitate, domnul Prim-ministru părea o curcă, după o ploaie repede, urmărind în zare zborul amenințător al unui fluture cu cap de mort. Spot publicitar (tot) la Antena 3, și tot în aceeași seară de 25 mai, realizat de Radu Stroie sub genericul: - "SRI-ul nu spune minciuni..." - Așa e, așa e!, s-a auzit prin văzduh aceeași voce tenebros-amenințătoare. Are dreptate domnu
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
și mai penetrantă: "Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-ne!" Simțul proporției și al echilibrului îl determină pe maestrul Niculescu să destindă (suspende) tensiunea extremă a implorărilor anterioare, prin introducerea - ca parte a 3-a - a Cântecului zorilor, extras din culegerea "Ale mortului", alcătuită de Constantin Brăiloiu în 1936. Clopotelor din secțiunea precedentă le corespunde acum gongul, ca un semnal demiurgic către "făpturile" Domnului, cărora li se îngăduie, efemer, să "negocieze" cu "zorile, surorile", pentru a nu se grăbi să "ne năvălească, până
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
irae"), în același registru apocaliptic. Deși penultima, secțiunea a 6-a, Evanghelia, constituie apogeul lucrării. Într-un crescendo solemn, orchestra și orga preced apariția basului solist. Cu rezonanțe de clopot gigantic, glasul lui despică parcă Cerurile, vestind sosirea ceasului "când morții vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu", fără să-și arate chipul pe de-a-ntregul, ca în practicile frecvent întâlnite în scrierile biblice - excepțional în intervenția sa, Pompeiu Hărășteanu a fost plasat intenționat în masa coriștilor! Ultimele două intervenții corale - "Ziua
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
aceluiași accident de teren, unul lângă altul, și urinau și ei, cu respect, cu fereală, mai încolo de ochii șefului... Dacă astăzi comisia având sarcina să cerceteze cine și cum, și de ce a fost comunist în țara românească; și dacă morții ar avea privilegiul de a vedea și ei, din când în când, ce se mai întâmplă la suprafață, Cioran, de la noi, ar muri, din nou, de râs... Pe când domnul Tismăneanu, cunoscător, ar introduce repede scena în serialul său atât de
Trecutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10642_a_11967]
-
aplicate de ba tăușii criminali, fiindcă trebuia să ni se imprime frică și îndoiala, dar noi intuiam că vom fi exterminați într-o bună zi. Trăiam de azi pe mâine, ne rugăm, sperăm, ne ajutăm între noi și ne plângeam morții care erau aruncați la nimereala în gropile comune. Genocidul românesc instaurat de comunism, sub oblăduirea bolșevicilor, nu cred că va putea fi evaluat vreodată integral din cauza formelor mârșave în care au fost ascunse dovezile numa rului imens de oameni lichidați
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
se sapă o adâncă întunecată crevasa așteptat sunt să spintec beznă cu buzele cu silabele mele primejduit că și ține fluture negru odihnindu-te în lumina mâinilor în timp ce hei rup hei rup oasele noastre lingușesc brazdele proaspăt întoarse peste cei morți în timp ce bem în tăcere vinul aproape înghețat primejduit sunt ca și ține fluture când iată trandafirul ne străpunge cu spinii calvarului când iată că un munte se prăbușește petala trandafirului peste noi Adeveriți suntem de firava lumină de palidele aureole
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
la modă În sezonul acesta, țin cont de posibilitatea De-a trece alte cămile slabe Prin toarta acului pierdut pe Drumul mătăsii. Din radiou ies șoapte desperecheate: Va fi furtună în pomul cunoașterii și Curge-va Lethea peste viii și morții planetei! Anunță meteorologii. Limite nu mai există La petrecerea în care Cântam fals, tropotim pe podele Apoi... bem delevarul că pe o otravă rară. E promoroaca pe oasele Sfinților care încă mai rabdă Să treacă peste ele senile și Pașii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
-mi fruntea, Munte învață-mă să cânt Prin dezvățarea morții ce-acum lucrează-n mine. Să nu îl doară golul edenului purtat Renaște-ne din tine, Iubire născătoare ... Eu nu mă joc ci ființă -i preludica splendoare Râzând la vamă morții sub Textul Înstelat ! Memoria opturată? Acum vreo 25 de ani... Motto: Orb să fii să nu vezi destinul major al culturii române. [Interviu cu Paul Anghel]. Scânteia tineretului, organ al pecereului. “Laudă vrednicilor semănători!” Scânteia, 49, nr. 11809, 9 aug
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]