1,791 matches
-
plin cu acte, dar fără bani? Dau o parte la biserică și plecăm din oraș, amândoi. - Fată, tu te auzi ce vorbești? Vrei să-ți semnezi condamnarea la moarte? - De ce? N-or să ne găsească niciodată, și apoi... - Cap de muiere! Tu crezi că ăia o să renunțe la bani cu una cu două? Unde să pleci? Că ăștia imediat fac legătura cu banii și plecarea ta. Ce crezi că ei nu au... detectivii lor? - Mă sperii, Sergiule, mă sperii! Vino la
BANII, ĂŞTIA..., LUA-I-AR DRACU ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341940_a_343269]
-
sonorități de fierăstrău al doamnei Arivița Klkn, născută Oblete, o doamnă rurală, de felul ei din Fâlfani, actualmente văduvă, dar care, la o adică, spărgea nuca-n buci, frate (folosirea trimilenarei expresii dovedește încă o dată puterea dăinuirii marilor tradiții)! Adică, muiere tăticu’, nu glumă, cuscra unei surori de-a doamnei Supreme. Nu era de ignorat! - Marinică, muică, iartă-mă dă vorbă proastă, că-s doar o biată muiere, da’ de ce nu faci tu ceva să le înghețe ălora căcatu-n cur și
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
buci, frate (folosirea trimilenarei expresii dovedește încă o dată puterea dăinuirii marilor tradiții)! Adică, muiere tăticu’, nu glumă, cuscra unei surori de-a doamnei Supreme. Nu era de ignorat! - Marinică, muică, iartă-mă dă vorbă proastă, că-s doar o biată muiere, da’ de ce nu faci tu ceva să le înghețe ălora căcatu-n cur și de spaimă să cumpere tehnologii dă la noi, muică, și cu asta să-i nenorocim definitiv, să le scoatem dăn cap concurența!? - Pă’, asta vreau și io
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
să s‑a întâmplat. Vasile își privea cu neîncredere femeia și, când a văzut‑o că tremură de frică și nu se uită‑n ochii lui, s‑a uitat chiorâș la ea și i‑a vorbit amenințător: - Ascultă la mine, muiere fără minte! Tu ai făcut ceva fără să știu eu? - Doamne ferește, ce să fac, mă omule, ce‑ți veni în cap? a exclamat ea, simțind cum i se scurge sângele din cap către picioare. Nu știi că mie îmi era
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
ți naiba lacăt la gură și lasă partidu’, lasă Ceaușescu, lasă tot, auzi tu la mine? s‑a rățoit femeia la bărbatul său care o privea contrariat pe sub sprâncene, mirat că‑i vorbește atât de speriată. „Ce‑o fi cu muierea asta, Doamne? De când are ea o așa frică și nu‑mi spune care‑i baiu? O fi având și dreptate, nu zic ba, dar ea a fost curajoasă mai tot timpul. De când s‑a născut Gavrilă, parcă e alta. Parcă
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
tinichea, giulumea Iar copii am avut Ici și colo... de-am vrut. Dar de câți n-am știut unde i-am conceput... Am plecat peste mări M-am întors peste țări M-am pierdut peste zări Aiurit, păcălit, amețit de muieri zeci de veri, primăveri Chiar și azi, chiar și ieri... Veșnic beat Lângă pat Supărat, încruntat Că n-am bani gologani ... de mulți ani Chiar de vreu să fiu eu e cam greu Fiindcă eu Nu sunt eu doar un
POEME BILINGVE (4) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340539_a_341868]
-
Să trag din când în când o dușcă? De ce n-am și eu contra vremii Cum are Dumitrescu, pușcă? De ce n-aduc și eu în casă Mai mult bănet decât s-ar cere, Deschise conturile ca să, închizi o gură de muiere? De ce nu-mi place ce se poartă? De ce nu vreau s-ader la modă? La ce e bun natura moartă Și despre care scrii o odă? De ce n-am și eu doar o rudă Suspusă pentru ajutor? Cea care-o
TIRADA NEBUNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340638_a_341967]
-
Să trag din când în când o dușcă? De ce n-am și eu contra vremii, Cum are Dumitrescu, pușcă? De ce n-aduc și eu în casă Mai mult bănet decât s-ar cere Deschise conturile ca să Închizi o gură de muiere?! De ce nu-mi place ce se poartă? De ce nu vreau s-ader la modă? La ce e bun natura moartă Și despre care scrii o odă? De ce n-am și eu doar o rudă Suspusă pentru ajutor? Cea care-o
TIRADA NEBUNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340724_a_342053]
-
Dintr-o salcie pletoasă Regatul asedia Pentr-o prințesă frumoasă. CĂȚELUȘUL BOROBOAȚĂ Într-o zi, o zi de toamnă Un cățel plimba o Doamnă Pe o plajă în pustie Lâng-o mare sinilie Soarele privea-n tăcere La cățel și la muiere. Cățelușul Boroboață Plimba Doamna iubăreață Îmbrăcată cam subțire S-aibă omul ce s-admire! Transparentă cum e marea Să-i cadă bine plimbarea Îndemnat de tartacot De priveai, vedeai cam tot Deslușeai fără tăgadă Locul destinat să ardă Privirea iscoditoare
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
curgere de sânge. Atunci devin pe loc oameni și mulțumesc celor care îi scapă de blestem. „Treceam cu oile pe la Ocoliș, povestește Tușa Anuța. Un cioban beut o drăcuit un câne. Atunci m-o întrebat un bătrân la o poartă: Muiere, ori cum dați cânii la Rău? Să crezi ce îți spun, c-am fost pricolici și 7 ani am umblat cu lupii, da la târla unde or fost cânii nedați la Rău nu puteam intra, că ne săgeta la inimă
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
la fiecare țigară arsă, mi se ardea mie, în piept, o tristețe. În clipa când am coborât din căruță, eram atât de ușor ca mi-aș fi luat zborul. - Băăă, pe lume-ntăi șî-ntăi mi-o fost dragi oile. După aia muierile, după aia caii și după aia cânii. Pe alceva n-am pus preț. Din școala nimica nu mi-o fost drag afar de geografie.Știu atlasu din cap, am acas doauă, unu mare și unu mic. Țară am umblat-o
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” () [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
de la Moscova la Vladivostok, cum o umblat Kim Ir Sen când o fost în delegație la Kremlin. Spre deosebire de Unchiu Niculaie, Unchiu Culiță aflase rețetă ideală a traiului în mijlocul lumii, profitând din plin de tot ceea ce lumea îi putea oferi (”De muieri m-am lăsat, dacă mă mai las de beut, de țâgări și de cafei, după dracu să mai trăiesc?!). Dacă lumea e făcută din vorbe, pentru dânsul vorbele erau de un singur fel: de duh. Fiecare vorba a sa era
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” () [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
ciobanilor: - Băăă, audzâț, dzâsă la aparat c-o pus o doamnă ministru! Ciobănii au râs, crezând că e glumă. - Dzău, băăă, nu vă radet. Anca Boagiu devenise ministrul transporturilor. Oprit brusc din râs, unul din ciobani a-ntrebat: - Cum drac o muiere, ce drac, on om n-or gasât?! - Păi așeee, băăă, ase să face în democrațâie! - O fi, dă-i dracu cu democrațâia lor, da di ce o muiere? - De-aia, băăă, că are picioru mai fain! Țuică era pe terminate
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” () [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
transporturilor. Oprit brusc din râs, unul din ciobani a-ntrebat: - Cum drac o muiere, ce drac, on om n-or gasât?! - Păi așeee, băăă, ase să face în democrațâie! - O fi, dă-i dracu cu democrațâia lor, da di ce o muiere? - De-aia, băăă, că are picioru mai fain! Țuică era pe terminate; atât s-au amuzat ciobănii, că nici nu au mai luat în seamă paharele pe jumătate goale. Din vorbă-n vorba, din râs în râs, vremea zbura. Ciobănii
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” () [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
câte-oțâr, tot câte-oțâr... Așe, îi binie... Să nu carecumva să miști mâna tare, că să turbură tot. Alțî, dupa ce-l sparg, îl lasă coperit mai giumăta de ceas, ca să s-așeză sângur. Da laptele-i viu... îi ca o muiere... Trăbă să știi cum să umbli cu iel de la un capet înt-altu. Cu drag șî rabdare, cu inimă, cu vână... Avea trup alb-gălbiu și pielea-i călduță îmi dezmierda mâna. - Spune-mi că mă iubești... I-am surâs. Își întinsese
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele () [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
să ajungă cucoana, să termine cu țigănia, i-au sucit mințile filmele pe care le vede la tilivizor, mai ales alea de la americani, serialu’ ăla de-i zice Dallas, cu gagiu’ ăla dat dracului de șmecheros, bărbat mișto, înconjurat de muieri tot una și una. Am pus și antenă de aia de prindem pe bulgari, că aia au program mai că lumea că al nostru, unde-l vezi numai pe nea Nicu. Uite ce m-am gandit, nea Ovidule, de ce să
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
de la mine, că ma litrosât vara trecută na-m mâncat gheară de pasăre tot anu și anu ăsta am crescut păsările în cuște ca pe ocnași săracele de ele.Așa că vă rog să loați măsurile care se impune cu această muiere nebună și sifilitică la creerii capului că altfel nu se mai poate trăi cu ea.Propun ca martoră pe vecina noastră Maricica lu plotogea lu care ia zâs și ei că ie curvă și curvă iextraordinală că de ce se pune
LECRAMAȚIE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343255_a_344584]
-
a ne bucura de priveliștea bujorului în împărăția lui. Junii satului dansează în mijlocul mulțimii adunate în fața bisericii, în acompaniament de vioară sau pe fondul propriilor cântece și strigături: “Decât june și însurat / Mai bine cu piana-n cap. Decât june cu muieri / Mai bine cu trăncăneli.”; “Sunt călușer de la munte, / Cu părul lăsat pe frunte / Sunt călușer de la sate, / Cu părul lăsat pe spate. / Și iar verde flori cu rouă, / Călușer, să punem două! / Călușer de pe câmpie, / Cu ochii de ciocârlie. / Și
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
din textul lui Zâne corepunde din pc. de vedere antropologic cu negrii/africanii. Într-adevăr, Lexiconul de la Buda, la pagina 28 definește cuvântul ARAP ca fiind din Arabia sau Etiopia: „adeq harap”. La pagina 225, Lexiconul precizează: „harapa sau arabă, muiere din Arabia.” E limpede că românii au confundat arap cu arab din cauza asemănării de pronunție, dar textul lui Zâne îi descrie foarte plastic pe sclavii etiopieni ca fiind BUZAȚI și ÎNTĂCIUNAȚI, nu doar negrii că țiganii nomazi. ÎN TEXTUL LUI
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
copchilărit împreună prin aceste văiugi[3 - vale mică, îngustă și puțin adâncă.]. - Di ci n-aș vorghi serios, nea Vasâli! Nie îmi placi copchila matali! Șchiindu-i șî cini îi sânt părinți, aș lua-o cu mare drag șâ încrediri de muiere, câ-i fată cuminchi. Dacâ mai șchie a mescica mămăliga ghini, s-o facâ fărâ de boțuri, înseamnâ câ-i bunâ ghi măritat. Doarâ șchii cum sâ zâchi pi la noi la munchi. - Dapâ-i cum ai sâ crezâ tu ghispri noi, fichioru
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
mărghinit la puțânul pentru trai, sâ puchem aduna șâ pentru zâua când va pleca copchila la casa ei, câ doarâ una avem. N-or chi ele mulchi lucrușoarili, darâ sânt făcuchi cu trudâ șâ sudoarea frunțâ ășchia bătrână și chiverniseala muierii meli. Ș-apoi în privința mămăligii, asta o șchie a o fachi din copchilărie, nu di amu, fiind cea mai mari dintri copchii șâ tu șchii cum îi! Ea trebuia sâ li facâ pi toachi di vre, sau di nu vre
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
înghemânâ. Ăista-i hrana di bază în casa omului sărac șâ cu familie mare, nu pânea. - Lasâ nea Vasâli, nu-i vorbâ ghi zăstri amu. Doarâ șchii câ la mini în casâ sâ găsăsc mai ghi tăchi, doar mânâ harnicâ ghi muiere cari sâ li chivernisascâ la locu' lor, nu prea easchi ghi când s-au dus ăi bătrâni șâ m-au lăsat sângur, cu toatâ cherăria șâ casa ista pi cap. Nu o chi ea conac boiresc, dar dacâ o fimei
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
a mumă-si. - Dapâi nea Vasâli dacâ stau șâ mă gânghesc, cu cât îi mai apropiatâ zâua, cu atât mai ghini. M-am săturat sâ mă scol sângur și sâ mă culc tot sângur. Matali ghi acum șchii cum îi. Muierea dă suflet șâ căldurâ unei casâ. La mini parcă-i puschie, chiar dacâ nu-mi lipsășchi ghi niciunele ghin ce i-ar trebui unei familii, tot nu pare a chi o gospodării ghi om aranjat la casa lui. - Lasâ, măi
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
nu-i comod? Bănuții strânși cred că i-ai dat celor tineri, după cum te-am sfătuit, să se bucure acum când au nevoie, că altfel cine ți-ar fi pus lumânarea? Desigur nora, că Mirel cam fătălău, face cum zice muierea. Varvara, sper că nu faci glume, să-ți fi pus în “copârșeu” lumânări și să împingi de jos spre afară câte una, din când în când, la vedere pentru mine. Ia să ți-o aprind pe asta, pare-se c-
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
dea după tine și-au dat-o după avere? Tot împreună sunteți, asta a fost ultima ei dorință. Puteam eu să mă opun? Ce, eu sunt tăc’so? - Gheo și tu Ioane, tot sugubeți sunteți? Vă plăcea viața nu glumă, muierile și pălinca. Ei, păi de asta v-am așternut eu aici lângă cărare, mai trece una, alta. Să nu vă plictisiți, mă! Casa parohială se zărește printre pomi. Cred că și ea m-a zărit, ridică a mirare un oblon
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]