KorAP: Find »[drukola/base=mul & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...31 >

771 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

numai c? era diferit de cel al lui Iorga, dar se deosebea ? i de antisemitismul general din Rom�nia. Ură lui fă?? de evrei era patologic? � că ? i antisemitismul austro? german ap? rut �n anii �30. Cuza l? a precedat cu mul? i ani, ? în�nd discursuri antisemite pe vremea c�nd Hitler era �nc? un tinerel, agit�nd zvastica �nainte de primul r? zboi mondial (ca simbol al antisemitismului internă? ional). Pentru Cuza nu existau alte probleme 38. �n articolele sale asupra

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
eicaru) o considerau �un sertar cu fi? e puse �n dezordine care a fost r? sturnat�50. Nici un istoric din sud? estul Europei nu poate s? nu fie recunosc? tor pentru ceea ce a realizat Iorga. El i? a scutit pe mul? i istorici de trud? , de confrunt? rile cu birocra? îi ? i de ore lungi petrecute �n arhive pline de praf ? i ne�nc? lzite. Adnot? rile lui pot fi �deconcertante� sau �haotice�, dar este mai u? or s? le cîte? ți

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
atacat violent pe unul dontre editori. Reac? ia lui ? eicaru a fost prompt?: l? a concediat. La �ntoarcere, Iorga a fost �nc�ntat de schimb? rile operate de ? eicaru. A aflat de gestul lui Titus Enacovici, c? ruia i? a mul? umit din inim?; a aflat ? i de concedierea lui G.�Vl? descu? R? coasă. Intrigile �cercului intim� de care se temea Enacovici au �nceput s??? i arate col? îi. Iorga a reac? ionat copil? re? te, refuz�nd s? se

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
d s�nt at�tea de f? cut �n timpul vie? îi? � ? i apoi: �Banii au valoare numai dac? s�nt c�? tiga? i prin munc?; altfel nu s�nt dec�ț metal murdar cu un chip ? ters pe ei�101. Nu mul? i oameni puteau s?? l accepte pe Iorga că pe cineva mai important ca via? a �ns?? i. Du? manii ? i detractorii �l invidiau; temperamentul ? i stilul s? u caustic induceau doar complexe de inferioritate. Mai mult, spunea (poate f? r

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
numele lui. Chiar ? i rom�nii credeau c? al? îi �l ajutau s??? i scrie c? r? ile, �ntruc�ț un b? rbat cu o familie numeroas? �nu putea avea timp s? realizeze ceea ce pretinde el c? a realizat. � Iorga le? a mul? umit ironic detractorilor s? i pentru delicată aten? ie manifestat? de ei fă?? de necazurile neglijatei familii Iorga 103. Cum ? i?a realizat Iorga opera vie? îi? Care au fost tehnicile ? i motiva? iile lui? A?a cum spunea el odat?: �Faima

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
diferite din �ncerc? rile provocate de s? r? cie). Poate c? este p? cat c? pu? ini din cei din via? a public? p? reau s? aib? un astfel de sim? , atunci c�nd Rom�nia avea nevoie de mai mul? i. Putem �n? elege �complexele de persecu? ie� ale lui Iorga dac? ? inem seama de num? rul du? manilor lui, c? ci chiar ? i paranoicii au du? mani. Talentele ? i realiz? rile sale i? au f? cut pe oameni s?? l

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de num? rul du? manilor lui, c? ci chiar ? i paranoicii au du? mani. Talentele ? i realiz? rile sale i? au f? cut pe oameni s?? l invidieze, iar pozi? iile lui politice, istorice ? i literare i? au iritat pe mul? i; dac? ad? ug? m la toate acestea temperamentul lui Iorga � care nu era deloc conciliator � ? i numeroasele conflicte �n care s? a implicat, motivele animozit?? îi sale fă?? de al? îi par rezonabile. Identificarea lui cu Rom�nia l? a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
tovar?? i incomozi. Iorga nu f? cea excep? ie de la regul?. El cerea de la discipolii s? i mai pu? în dota? i tot at�ț c�ț cerea ? i de la el �nsu? i: respectarea principiului ? i a disciplinei, plus loialitatea ? i supunerea. Mul? i �? i b? teau joc de �Apostolomania� lui Iorga atunci c�nd cerea acceptarea ? efiei lui ? i consideră drept tr? dare orice nesupunere. Nu era modest ? i nu consideră c? ar avea motive s? fie. Celebru pentru vanitatea să, lingu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ia. Piesă jucat? �n limba francez? era un simplu pretext pentru demonstra? ia studen? ilor �mpotriva elitei ? i a nedrept?? îi sociale tot mai r? sp�ndite. Studen? îi �? i �ncepuser? demonstra? ia sub form? de trupe de ? oc, iar ulterior mul? imea s? a al? turat ț? r? boiului creat. Prin? ul mo? tenitor Ferdinand ? i elită ? i?au dat seama de motivul real al demonstra? iei. Pe m? sur? ce lucrurile se �nr? ut?? eau, prin? ul Ferdinand ? i prin

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ul Ferdinand ? i prin? esa Maria au venit s?? i văd? juc�nd pe c�? iva din prietenii din cercul lor de la Palatul Cotroceni. Au chemat armata (Regele Carol nu era �n ? ar?) . S? a �ncins o �nc? ierare violent? ? i mul? i au fost r? ni? i. Situa? ia din timpul serii aducea a �nfl? c?rare revolu? ionar?; dac? Iorga ? i?ar fi f? cut apari? ia, ar fi putut fi conduc? torul unei lovituri; mul? imea �l a? tepta. Dar

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c? ierare violent? ? i mul? i au fost r? ni? i. Situa? ia din timpul serii aducea a �nfl? c?rare revolu? ionar?; dac? Iorga ? i?ar fi f? cut apari? ia, ar fi putut fi conduc? torul unei lovituri; mul? imea �l a? tepta. Dar l? au a? teptat �n zadar; departe de a nutri idei revolu? ionare, Iorga st? tea �n apartamentul lui, speriat de ceea ce se �nt�mpla datorit? influen? ei lui. A?a cum �? i amintea familia, se temea s? nu fie

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
domniei lui Carol I, Bucure? țiul sc�nteia �n fă? a multor oaspe? i rom�ni ? i str? ini, printre care se num? ra ? i Karl Lueger, primarul antisemit ? i antimaghiar al Vienei 175. S?au adunat la Bucure? ți ? i mul? i rom�ni ardeleni ? i bucovineni. Ce se ascundea �n spatele acestei fă? ade avea s? devin? limpede odat? cu R? școală ?? r? neasc? din februarie 1907. ??rănii rom�ni continuau s? sufere, �n ciuda protestelor intelectualilor ? i ale rom�nilor cinsti

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
istoric. �n el �i critică cu o ironie mu? c?toare pe adversarii lui politici ? i politicianismul. A trimis prompt cele dou? volume la Palatul regal. B?tr�nul rege a fost at�ț de furios �nc�ț nici m? car nu i? a mul? umit232. A urmat Inscrip? îi din bisericile Rom�niei, Bucure? ți, vol.1 (1905), vol.�2 (1908) ? i Istoria rom�nilor �n chipuri ? i icoane (2 volume, Bucure? ți, 1905). �n prima lucrare Iorga discuta despre inscrip? iile biserice? ți rom�ne? ți, iar cea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a murit la 10 octombrie 1914 ? i odat? cu el s? a sf�r? it ? i cu expectativa. Noul rege, Ferdinand, era nepotul s? u. Acesta era un om slab, ezitant, boln? vicios ? i predispus la accese bru? te de furie. Mul? i intelectuali rom�ni �l porecleau �Fritz�. Atunci c�nd �naltele oficialit?? i germane i? au amintit de �datoria� sau de �onoarea� să, a replicat prompt c? sentimentele de datorie ? i onoare �s�nt cunoscute ? i rom�nilor, dar se ? ție ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Că ? i Take Ionescu ? i Nicolae Filipescu. Iorga cerea �n cadrul Ligii culturale trecerea la ac? iune. Pentru Br? tianu, singura chestiune era c�nd s? între �n r? zboi de partea Alia? ilor. Primul an al r? zboiului a �nregistrat o mul? ime de mi? c?ri pe fronturi. Alexandru Bogdan, cumnatul lui Iorga, a murit la sf�r? ițul lui 1914, mobilizat �n armata maghiar?. A fost ? i a? a?zisul �Lemberg Momentum� din toamnă lui 1914, c�nd armatele ruse? ți au

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a ? i aversiunea să fă?? de Germania aveau r? d?cîni culturale, ca ? i sentimentele lui fă?? de Rusia. Care vor dura c�ț va tr? i. �Monarhia na? ional? a Germaniei�, scria el �n 1915, �ncearc? s? achizi? ioneze c�ț mai mul? i sclavi posibil pentru prosperitatea rasei dominante�. Vorbind despre socialismul german, Iorga consideră c? muncitorul german era �mburghezit; că �boier� ce era, standardul lui ridicat de via?? avea nevoie de truda sclavilor. A?a �nc�ț muncitorul german era �mpotriva �raselor inferioare

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? o creeze nu are nimic ? tiin? ific �n ea. Iorga ? tia c? familiile ragale europene erau at�ț de str�ns �nrudite �ntre ele prin c? s?torii �nc�ț deveniser? practic o singur? familie 29. �n timpul acestor doi ani de expectativ? , mul? i na? ionali? ți rom�ni (mai ales din Transilvania!) puneau �ntrebarea jenant?: �Ce mai a? teapt?? � Iorga condamnă �patriotismul � la Cap? a�30 fulmin�nd �mpotriva �strategiilor� oportuniste ale politicienilor ? i oportuni? tilor de la Cap? a. �Poate c? realizarea unific

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fă? a armatei germane. Mai ț�rziu (�n stilul s? u evocator), el prevedea �nt�mpinarea cu flori �n m�ini de c? tre evrei a trupelor germane ? i ? inerea de discursuri de bun venit �n �jargon� (adic? �n idi?) 34. Iorga, ca ? i mul? i al? i gentili din zon? , le repro? a soldă? ilor evrei c? nu dau dovad? de curaj. A?a cum spunea el, �ei nu manifestaser? cine ? ție ce eroism de pe vremea Vechiului Testament�. Se a? tepta oare Iorga (sau al

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
al Coroanei; cuv�ntarea această a fost punctul culminant al carierei sale60. A remarcat cu m�ndrie c? regele trecuse peste originea să german? ? i a cerut de mai multe ori �nf? ptuirea unei reforme agrare. Apoi a continuat: ��n trecut, mul? i dintre noi au suferit; dac? am devenit ceva de? a lungul timpului, aceasta nu s? a datorat victoriilor str? mo? ilor no? tri, ci mul? umit? sacrificiilor lor; ?i toate for? ele pe care le avem acum nu s�nt

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cerut de mai multe ori �nf? ptuirea unei reforme agrare. Apoi a continuat: ��n trecut, mul? i dintre noi au suferit; dac? am devenit ceva de? a lungul timpului, aceasta nu s? a datorat victoriilor str? mo? ilor no? tri, ci mul? umit? sacrificiilor lor; ?i toate for? ele pe care le avem acum nu s�nt nimic altceva dec�ț emană? ia sacrificiilor lor transformat? �n energie�. Iorga ? i?a amintit c? , atunci c�nd Domnitorul Gheorghe ? tefan a fost sf? tuit s? fug? din

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
d peste noi ? i vom putea repeta cuvintele lui Petru Rare? , fiul lui ? tefan, care spunea: �Vom fi din nou ceea ce am fost! Ba chiar mai mult dec�ț at�ț! ��63. Cuv�ntarea lui Iorga a avut un mare efect; �ntreaga ? ar? i?a mul? umit pentru ea, �n frunte cu regele ? i regina. Cuv�ntarea a fost tip? riț? ? i difuzat? �n tran? eele soldă? ilor cr�ncen asedia? i, obosi? i, �ns�ngera? i ? i lupt�nd totu? i. Iorga a scris �n perioada aceasta c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
final uci? i. �n mijlocul acestei pr? bu? iri, s? a �nt�mplat ceva mult mai serios. Buzdugan i? a adus lui Iorga ? tirea c? Cristian Rakovski, eliberat din �nchisoare de soldă? îi ru? i r? zvr? ți? i, se adresa mul? imilor. �nso? it de Buzdugan, Iorga a dat fuga ? i l? a g? sit pe Rakovski �n plin? activitate oratoric?. Iorga era optimist: dup? p? rerea lui, rom�nii �l considerau pe Rakovski drept un animal sc? pat din cu? c?78

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i nu al unei adun? turi artificiale. �n alt articol, Iorga �? i exprimă din nou p? rerea c? �na? iunile nu pot fi nimicite�. Aceasta este credin? a pe care Iorga o va proclama p�n? la sf�r? ițul vie? ii94. �ntre timp, mul? i ofi? eri lucizi de pe front, at�ț de carier? c�ț ? i mobiliza? i, sperau tot mai mult c? Iorga va lua conducerea. ?eicaru �? i amintea de o vizit? f? cut? acas? la Iorga, la Ia? i, �n septembrie 1917. El i? a explicat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ele dezmembr? rîi for? elor armate ale principalului ei aliat. �n cele din urm? , unit?? ile ruse? ți r? mase au fost alungate de armată rom�n?. La plecare, ru? îi ? i?au demonstrat depravarea ? i lipsa de disciplin? , comi? �nd o mul? ime de crime 101. Iorga �? i amintea de zvonurile false ? i fantastice care circulau ? i at�rnau că un nor �ntunecat deasupra Rom�niei neocupate 102. Spre sf�r? ițul lui octombrie, Iorga anun? a �n ziarul s? u c? �maximali? ții

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Petersburgul. Istoricul �n? elegea evolu? ia ? i accelerarea procesului revolu? ionar. A conchis c? , sacrific�ndu? l pe Robespierre, Revolu? ia Francez? a putut p? stră ? i transmite posterit?? îi realiz? rile pe care acesta le ură at�ț de mult. ?i avertiza: �Mul? imile fl? m�nde consider? �ntotdeauna c? guevrnul e vinovat ? i v? d salvarea �n opozi? ie... Fiecare revolu? ie �? i are propriul ei Robespierre; nu exist? dec�ț o singur? solu? ie, aceasta este ceea ce ne �nva?? experien? a istoric? 103

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]