653 matches
-
și la trup. Vacile au fost mulse în așa fel încât să le rămână suficient lapte și vițeilor ca să poată crește normal și se înțelege că vor primi și supliment de tain și iarbă verde, pentru a se obișnui. Laptele muls de la cele două vaci, cam 11-12 litri era destinat o parte pentru bătrânii „de dila deal”, o parte fiind vândut negustorilor evrei iar ceea ce rămâne este pus la prins în oale speciale de lut care, după trecerea a două-trei zile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bine. Ajunseră acasă la casa din deal, și-au lăsat sapele, puseră buturuga pe prispă gândind cum or s-o spele și s-o fasoneze, apoi plecară la treburile lor. Marița îl luă la întrebări pe Ghiță, bărbatusău, dacă a muls vaca și dacă a isprăvit celelalte treburi, „că iaca-i noapte și eu sunt ruptă de oboseală”. Freamătul serii de vară se potoli, sătenii terminaseră treburile pe afară și fiecare se trage în casă să se pregătească de noapte. Marița
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
le place să-l vadă răsfoind teancul de reviste aduse de nenea Mihai de la Constanța, și-a făcut planul cum să le îmbuneze prin această manevră și se apucă în casă de frunzărit revistele. Soarele asfințise de-a binelea; Maricica mulgea vacile, mama pregătea masa de seară și în curând se întoarseră cei de la câmp. După ce-și rezemară sapele de gard s-au așezat pe prispă iar Gheorghiță se gândi că ar putea să cânte puțin cu vioara. Intră în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vorbească cu lumea; - Madam Marie, nu te supăra, cred că vrei să mergi la beci, dar să știi că noi nu bem vin, nu-l scoate degeaba. Mai bună ar fi o cană cu lapte, că știu ce bun lapte mulgi de la vacile matale. Domnul inspector cam suferă cu stomacul și i-ar prii niște lapte; - Bine, așa am să fac, că tocmai adineaori l-am fiert. - Luați dumnevoastră locuri pe scaune, spuse Mihai, și-și trase și el unul, așezându
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Ștefan. Libertatea ne-a dat-o Dumnezeu! Ne-am săturat să ne tot ploconim la câte o "Poartă"! Ne-am săturat să ne sufle alții în borș! Mi-a ajuns cât am plătit "gloaba" la Înalta Poartă! De ce să ne mulgă?! Cu ce drept?! Cu dreptul peștelui cel mare, ce înghite peștele cel mic, filozofează Țamblac. Îmi vine să urlu ca lupii! exclamă Mihail. Pax vobiscum! binecuvântează Țamblac. Ștefan mai șovăie câteva clipe, apoi, resemnat, face un gest obosit cu mâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
uscat, și puteam să călcăm în voie peste „podeaua” înnoită. Din aprilie până în noembrie era sezon de muncă încordată. Toată vara, se scula de noapte, făcea mâncare și pentru copiii de acasă și pentru oamenii care mergeau la muncile câmpului, mulgea vaca, da drumul și hrană la păsări și apoi pleca deodată cu tata „la câmp”. Nu m-am mirat că prășea la porumb, că lucra în vie, că muncea la arie ca orice bărbat, dar m-am mirat că era
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
câte doi”. Râdea de negustorii greci din Brăila povestind: „Un negustor grec și-a cumpărat o capră cu lapte și mergea pe stradă cu capra și striga în gura mare că vinde lapte proaspăt. Clienții erau serviți pe loc. Grecul mulgea capra ca să arate că laptele este proaspăt și că nu-i amestecat cu apă. Dacă mulgea mai mult decât cerea clientul, grecul avea o pâlnie, ridica de coada caprei, punea pâlnia și-l turna înapoi în capră ca să-l vândă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
capră cu lapte și mergea pe stradă cu capra și striga în gura mare că vinde lapte proaspăt. Clienții erau serviți pe loc. Grecul mulgea capra ca să arate că laptele este proaspăt și că nu-i amestecat cu apă. Dacă mulgea mai mult decât cerea clientul, grecul avea o pâlnie, ridica de coada caprei, punea pâlnia și-l turna înapoi în capră ca să-l vândă tot proaspăt și ne amestecat cu apă.” Din cele vânătorești ne povestea cum un boier a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
P R I M A Z I În ziua de marți 17 iunie 1922, tânăra femeie lucrase la prășit porumbul alături de soțul ei până seara, deși arșița de la miezul zilei o moleșise. Seara, revenită acasă, a îngrijit de cloști, a muls vaca, a pregătit mâncarea de luat la câmp pe a doua zi, s-a spălat cu apă rece și a dormit liniștită. A doua zi, s- a sculat de dimineață, și-a rânduit casa, a muls iarăși vaca, a pus
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
îngrijit de cloști, a muls vaca, a pregătit mâncarea de luat la câmp pe a doua zi, s-a spălat cu apă rece și a dormit liniștită. A doua zi, s- a sculat de dimineață, și-a rânduit casa, a muls iarăși vaca, a pus mâncare și apă la păsări, s-a suit anevoie în căruță, s-a așezat pe scândura care ținea loc de scaun lângă soț, și au plecat la câmp, la prășit porumbul. Totul a fost bine până ce
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
la păscut în grâu. Ultima soluție era primăria. Într-o astfel de zi am mers pe câmpuri cu cei de la primărie și am umplut curtea de oi adunate 191 de pe tarlale. Nenea Turuianu dădea dimineața de mâncare la oi, le mulgea și cu laptele făcea brânză. Ciobanii ale căror oi erau confiscate în curtea primăriei când mă îmbiau cu roți mari de caș uscat și cu miei, când mă amenințau cu bătaia sau cu judecătoria. După câteva astfel de acțiuni, nici un
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
uscat, și puteam să călcăm în voie peste „podeaua” înnoită. Din aprilie până în noembrie era sezon de muncă încordată. Toată vara, se scula de noapte, făcea mâncare și pentru copiii de acasă și pentru oamenii care mergeau la muncile câmpului, mulgea vaca, da drumul și hrană la păsări și apoi pleca deodată cu tata „la câmp”. Nu m-am mirat că prășea la porumb, că lucra în vie, că muncea la arie ca orice bărbat, dar m-am mirat că era
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
câte doi. Râdea de negustorii greci din Brăila povestind: Un negustor grec și-a cumpărat o capră cu lapte și mergea pe stradă cu capra și striga în gura mare că vinde lapte proaspăt. Clienții erau serviți pe loc. Grecul mulgea capra ca să arate că laptele este proaspăt și că nu-i amestecat cu apă. Dacă mulgea mai mult decât cerea clientul, grecul avea o pâlnie, ridica de coada caprei, punea pâlnia și-l turna înapoi în capră ca să-l vândă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
capră cu lapte și mergea pe stradă cu capra și striga în gura mare că vinde lapte proaspăt. Clienții erau serviți pe loc. Grecul mulgea capra ca să arate că laptele este proaspăt și că nu-i amestecat cu apă. Dacă mulgea mai mult decât cerea clientul, grecul avea o pâlnie, ridica de coada caprei, punea pâlnia și-l turna înapoi în capră ca să-l vândă tot proaspăt și ne amestecat cu apă.” .Din cele vânătore ști ne povestea cum un boier
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
părinților și a fratelui Dinu. PRIMA ZI În ziua de marți 17 iunie 1922, tânăra femeie lucrase la prășit porumbul alături de soțul ei până seara, deși arșița de la miezul zilei o moleșise. Seara, revenită acasă, a îngrijit de cloști, a muls vaca, a pregătit mâncarea de luat la câmp pe a doua zi, s-a spălat cu apă rece și a dormit liniștită. A doua zi, sa sculat de dimineață, și-a rânduit casa, a muls iarăși vaca, a pus mâncare
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a îngrijit de cloști, a muls vaca, a pregătit mâncarea de luat la câmp pe a doua zi, s-a spălat cu apă rece și a dormit liniștită. A doua zi, sa sculat de dimineață, și-a rânduit casa, a muls iarăși vaca, a pus mâncare și apă la păsări, s-a suit anevoie în căruță, s-a așezat pe scândura care ținea loc de scaun lângă soț, și au plecat la câmp, la prășit porumbul. Totul a fost bine până ce
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nu m-a jignit, mi-a pus Întrebări fără să mă bată, Însă am făcut febra laptelui, din cauză că alăptam, că fetița era născută numai de o lună, și pieptul s-a Întărit și atunci... ca pe o vacă m-au muls, cu apă cu săpun. Și după, mi-au dat pungă cu gheață și ceva să-nghit. Și nu știu ce era, doctor sau sanitar, dar după ce-a trecut febra mi-a spus: „Era cât pe ce să-ți tăiem sânii”. La
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
creșterii viitoare pentru obținerea beneficiilor superioare În prezent, prin reducerea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, publicitate și a investițiilor curente; rezultatul constă În sporirea dividendelor cu prețul unei stagnări pe termen lung. Astfel, corporația care dispune de „vaci de lapte” le poate „mulge” de lichidități pentru plata dividendelor, În locul reinvestirii În produse noi, cu o creștere promițătoare. Deși strategia profitului este utilă pentru depășirea unei dificultăți momentane, ea creează o obsesie generală care, atunci când este prelungită exagerat, conduce compania spre faliment. 3. Strategia
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mai zis nimic. După ce-au trecut vreo trei luni de zile, V. A. și-a cerut scuze. Ferma la care mă dusesem nu avea garduri și era lângă școala din Miroslava. Toți copiii de prin Miroslava intrau în grajduri, mulgeau și luau lapte. Și nu-mi era mie frică de faptul că se fura lapte, că veneau pentru lapte sau fân sau lucernă sau siloz, ci mi-era frică să nu ia foc ferma, că intrau oameni băuți. Și am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
hotărâre de-a mea să fie greșită. Apăi, cât frig am tras eu, ca să nu mă dea afară, să nu-mi caute vreo chichiță, vă puteți imagina?! Că dacă mie nu-mi veneau 3-4 mulgători luam aparatele de muls și mulgeam eu, că mai lipseau mulgătorii, erau nunți, erau cumătrii. Luam aparatele și mergeam și pe stânga și pe dreapta, cu două aparate odată! Eu am muls animale, adică lapte nu glumă. Într-o iarnă era viscol, zăpadă mare. Mort, copt
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
imagina?! Că dacă mie nu-mi veneau 3-4 mulgători luam aparatele de muls și mulgeam eu, că mai lipseau mulgătorii, erau nunți, erau cumătrii. Luam aparatele și mergeam și pe stânga și pe dreapta, cu două aparate odată! Eu am muls animale, adică lapte nu glumă. Într-o iarnă era viscol, zăpadă mare. Mort, copt, în genunchi, în coate trebuia să ajung în fermă. Eu am locuit o perioadă în casa Adamachi, vizavi de casa lui Sadoveanu. De acolo am luat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
combinate și tărâță și am să fac și 6000 de litri de lapte". La Miroslava am muncit mult și am fost și apreciat, dar majoritatea oamenilor, știind pentru ce am fost condamnat, mă compătimea. Când a fost cu Cernobâlul acela, mulgeam laptele și-l dădeam la canal și pe urmă am zis: "domnule, ce facem?" Eram disperați. Și am făcut telemea. Ce să facem, în perioada aceea era foamete și la București. S-a dus telemeaua la București. C. I.: Păi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Nu știm care a fost reacția populației la aflarea unor asemenea vești, dar Legația SUA de la București observa că, prin discursul lui Chivu Stoica, se încerca să se răspundă la două suspiciuni: „Românul obișnuit este convins că țara sa este mulsă de URSS. Țăranul este furios pentru că el crede că recolta îi este furată, iar o bună parte din grâul său este exportat [ân URSS]. în al doilea rând, românul obișnuit crede că țara sa nu primește prețuri la nivelul pieței
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care României i s-a răpit Transilvania, avînd un comportament politic de coloana a cincea a lui Hitler, la noi în țară. În scurta perioadă cît s-au aflat la putere împreună cu Antonescu, ,patrioții" au haotizat România, dornici să o mulgă în folosul partidului, dar mai ales spre beneficiul personal al ,camarazilor". Așa-numitul divorț dintre codreniștii ,morali" și simiștii ,trădători ai idealurilor Căpitanului", divorț despre care se mai vorbește și azi, ar fi avut relevanță dacă s-ar fi produs
Cămasa morții la second hand by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12526_a_13851]
-
aveau obloanele trase. Turma de capre urca strada, păstorul ei cântând din fluier, iar o vecină de deasupra noastră ieși pe trotuar cu o oală mare în mână. Căprarul alese una din caprele negre cu ugere mari, grele și îi mulse femeii lapte în oală, pe când câinele împingea turma spre trotuar. Caprele se uitau în jur mirate întorcându-și gâturile ca niște turiști în fața unui peisaj. Omul primi banii, mulțumi femeii și își văzu de drum suflând în fluierul lui în timp ce
Caprele coborau pe strada Descartes by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13136_a_14461]