1,239 matches
-
necurmat, în tâmple, / dăruitor de vechi extaze, / aduce lunecarea frântă”. Asemenea lui Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Pillat, V. Voiculescu, autorul Poemelor depărtării (1977) valorifică, mai ales în ciclul Jienești, elemente de folclor ezoteric, compune descântece, evocă vârcolaci și pe „muma ploii”, dă „în bobi”. Contraponderea o susțin orațiile cu tentă expresionistă, unele cu ecouri din Ilarie Voronca: „Vai ție, naivă și mult prea-ncrezătoare / planetă, atât de îndrăgită de / cei mai pesimiști poeți! / Curând va începe un mare «boom»”. Majoritare
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
parțial și sumarul cărții Din lumea celor mici. Încă din 1897 ziarul „Universul” îi încredințase rubrica specializată „Cronici feminine”, la care - mărturisește V. - în urma constatării că educația fetelor „prezintă o lipsă bine simțită în ce privește chemarea lor în viață ca soții, mume și membre ale societății”, se decide să scrie scurte texte având ca scop principal educația în familie (Clevetirea, Creșterea copiilor, Sclavia femeii). Destul de firave, dar pline de miez și mai ales bine țintite sub raport pedagogic, micile compuneri și-au
VAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
cu înțeles asemănător pentru: dușman, cenușiu, șiret, silitor. 7. Alcătuiește un text cu titlul “În excursie” TESTUL NR. 7 1. Citește cu atenție textul: “Lizuca începu iar a vorbi încet : Patrocle, eu cred că nu trebuie să ne temem de muma pădurii. Aici îs locuri curate. Sfânta Miercuri stă aproape. Știi de ce mă tem eu? De ce te temi? De bursuc. Am auzit că bursucu-i foarte rău. N-are decât să vie, mormăi cu dispreț Patrocle: am eu ac de cojocul lui
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
un șir de zile de arșiță și uscăciune, deoarece pământul a început să se crape. Ceea ce usucă și mai tare. După cum i-a dat de știre încă de ieri Mama Grâului, astăzi la amiază se vor aduna cu toții în Casa Mumelor Ocrotitoare să le aducă daruri și să se roage lor pentru ploaie; pentru ploaia pe care o așteaptă tot satul, pe care o cere iarba de vite din pădurea rară de câmpie, semănătura de grâu din câmpul de lângă sătucul lor
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
boabele pe care le râșneau pentru pâine, dar și paiele pentru foc, pentru acoperișul caselor, adăpostul vitelor și pentru întărit cărămizile din chirpici. Așezarea are numai câteva case, cam câte degete sunt la amândouă mâinile, ghemuite împrejurul casei mari a Mumelor Ocrotitoare. Sunt înconjurate cu un șanț și cu un gard des de arbuști spinoși, pe care le numesc gărdurariță, care îi apără pe ei și pe vitele lor de animale sălbatice, și mai potolește tăria crivățului, iarna. Pe lângă casă, fiecare
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în verile cele mai uscate. Pentru toate acestea, Aparul ține la satul și oamenii lui și pentru asta caută să-și facă treaba ce i-a fost dată cât mai bine și cu folos pentru toți. *** În casa mare a Mumelor Ocrotitoare, în care încape tot satul, Vraciul a primit de la cele mai vrednice femei daruri: semințe, lapte și pâine pe care le-a împărțit la fiecare din chipurile de lut ars ale Mumelor. A început cu Muma Ploii, care poartă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
folos pentru toți. *** În casa mare a Mumelor Ocrotitoare, în care încape tot satul, Vraciul a primit de la cele mai vrednice femei daruri: semințe, lapte și pâine pe care le-a împărțit la fiecare din chipurile de lut ars ale Mumelor. A început cu Muma Ploii, care poartă pe poalele fustei dungile lăsate de picăturile de apă care cad din cer. A hrănit apoi Muma Rodniciei, cea borțoasă, care are grijă de rodnicia câmpului, a vitelor și femeilor satului. Nu a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
casa mare a Mumelor Ocrotitoare, în care încape tot satul, Vraciul a primit de la cele mai vrednice femei daruri: semințe, lapte și pâine pe care le-a împărțit la fiecare din chipurile de lut ars ale Mumelor. A început cu Muma Ploii, care poartă pe poalele fustei dungile lăsate de picăturile de apă care cad din cer. A hrănit apoi Muma Rodniciei, cea borțoasă, care are grijă de rodnicia câmpului, a vitelor și femeilor satului. Nu a uitat nici pe Muma
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
lapte și pâine pe care le-a împărțit la fiecare din chipurile de lut ars ale Mumelor. A început cu Muma Ploii, care poartă pe poalele fustei dungile lăsate de picăturile de apă care cad din cer. A hrănit apoi Muma Rodniciei, cea borțoasă, care are grijă de rodnicia câmpului, a vitelor și femeilor satului. Nu a uitat nici pe Muma Morților, adică a Moșilor și Strămoșilor, subțire ca un fus, cu îmbrăcăminte împodobită cu tot felul de râuri și cusături
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Muma Ploii, care poartă pe poalele fustei dungile lăsate de picăturile de apă care cad din cer. A hrănit apoi Muma Rodniciei, cea borțoasă, care are grijă de rodnicia câmpului, a vitelor și femeilor satului. Nu a uitat nici pe Muma Morților, adică a Moșilor și Strămoșilor, subțire ca un fus, cu îmbrăcăminte împodobită cu tot felul de râuri și cusături. Mai sunt și alte Mume Ocrotitoare, pe are numai Vraciul le cunoaște, și le știe rostul, care trebuie hrănite și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
are grijă de rodnicia câmpului, a vitelor și femeilor satului. Nu a uitat nici pe Muma Morților, adică a Moșilor și Strămoșilor, subțire ca un fus, cu îmbrăcăminte împodobită cu tot felul de râuri și cusături. Mai sunt și alte Mume Ocrotitoare, pe are numai Vraciul le cunoaște, și le știe rostul, care trebuie hrănite și cărora el Vraciul trebuie să le țină tovărășie când mănâncă și cărora trebuie să împartă darurile primite în așa fel încît nimic să nu rămână
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cunoaște, și le știe rostul, care trebuie hrănite și cărora el Vraciul trebuie să le țină tovărășie când mănâncă și cărora trebuie să împartă darurile primite în așa fel încît nimic să nu rămână nefolosit, pentru a nu supăra nici Mumele, nici femeile cele darnice. *** Când au ieșit din Casa Mumelor, cerul tocmai începuse a se înnora în partea dinspre Soare-Apune. Nici nu ajunsese bine la câmpul lui din lunca pârâului, că se și iviră pe sub norii groși și negri șerpii
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
el Vraciul trebuie să le țină tovărășie când mănâncă și cărora trebuie să împartă darurile primite în așa fel încît nimic să nu rămână nefolosit, pentru a nu supăra nici Mumele, nici femeile cele darnice. *** Când au ieșit din Casa Mumelor, cerul tocmai începuse a se înnora în partea dinspre Soare-Apune. Nici nu ajunsese bine la câmpul lui din lunca pârâului, că se și iviră pe sub norii groși și negri șerpii fulgerelor și răzbătură până la el bubuiturile înfundate ale tunetelor. Pesemne
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
-și întărească coverga de adăpost, cu ceva tulpini de cânepă sălbatică, tare și plăcut mirositoare, când își dă seama că cerul se și luminează și norii cei bogați în ploaie se îndepărtează către miazăzi. Ploaia îi ocolește. Se vede că Muma Ploii e tare supărată pe ei și nu le vrea binele, cu toate darurile pe care tocmai le-a primit. Dar, din susul pârâului, la urechile tânărului Aparu ajunge un murmur îndepărtat. Se ridică de pe scăunașul cu trei picioare din fața
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
căror viață depindea de ele. Pentru această faptă, oamenii așezării i-au spus în continuare Aparu, dar mai puțin în glumă și cu mai multă îndreptățire. Și au învățat, o dată cu acest prim pas către neatârnare față de toanele firii și ale Mumelor Ocrotitoare, că nu poți aștepta totul de la ele și mai trebuie ca și Omul să facă ceva, cu capul și cu mâinile lui. Numele acelui pârâu, Obârșia, devine astfel simbolul "începuturilor". 1 Botzan M., Cursul și terasele Dunării Inferioare (probleme
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pe altul. Bunicul îi joacă. Copiii bat în palme. Bunicul le cântă "Măi cazace, căzăcele, ce cați noaptea prin argele"... O femeie uscățivă intră pe poartă cu două doniți de apă. Copii tăcură din râs și bunicul din cântec. E muma lor și fata lui. Cum îl văzu, începu: I... tată, și d-ta... iar îi răzgâi... o să ți să suie în cap... Bunicul ridică mâna în sus, aducând deștele ca un preot care binecuvintează, și zise prelung: Lăsați pe copii
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
înaltă”. Versurile ilustrează astfel o neîncetată înaintare în „misterul tăcerii”, în extaz și vis, câteodată „joc de năluci” în căutarea de sine, însă în toate ipostazele o cale spre mântuire. Iar esența - „floarea luminii” - este cuvântul care întrupează eternitatea, „Cuvântul mumă, Cuvântul tată”, prin care poetul se simte „întâiul făcut”. În cea mai bună tradiție goetheană, poemele lui V. sunt ocazionale, inspirate de locuri și evenimente precise: satul natal, părinții, frații și surorile, prietenii, întâmplări biografice, iubiri, visuri, speranțe, gânduri, revelații
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
berlinei trăsura ta stătu.// Același drum te-aduse prin lanul de secară./ Ca dânsa tragi, în dreptul pridvorului, la scară”. Înapoiat la origini, lăsându-se absorbit în tiparele eterne ale existenței petrecute lângă pământ, poetul coboară, vorbind în limbaj goethean, la „mume”. Regăsindu-și „bunii”, el își regăsește totodată eul esențial, sufletul de copil. Munții din preajmă, „albaștri, vineți, de aur-verde”, păzesc „basmul copilului ce-am fost”. Totul, „pe Argeș în sus”, e plin de bucuria copilăriei: „Acolo unde-n Argeș se
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
6 apartamente, București str. Viitor 145 5008. Mihăescu Maria, 6 apartamente, București str. Maria Rosetti 51 5009. Massaci Alex., 3 apartamente, București Calea Dorobani 52 5010. Marculescu Maria, 2 apartamente, București str. N. Bălcescu 25, Sinaia str. Cumpătului 16 5011. Muma Ștefan, 16 apartamente, București str. M. Roșeții 13 5012. Marinescu Vilanella, 3 apartamente, București str. Vasile Lascăr 13 5013. Mihăilescu Gh. și Ștefania, 26 apartamente, București str. Banu Mantă 33, 24 B, str. N. Titulescu 64 5014. Miculescu Vasile, 7
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Martin, literat francez foarte apreciat de intelectualii pașoptiști. Din scrierile acestuia, N. a tradus, în „Curierul românesc”, Despre amor, lege fizică și morală a naturei și Scrisori la Sofia: asupra fizicei, himiei și istoriei naturale (1846), iar în volum, Educația mumelor de familie sau Civilizația neamului omenesc prin femei (I-II, 1844-1846), transpunere recenzată elogios de N. Bălcescu. Convins de rolul educativ al literaturii (întregul plan este conceput în acest sens) și urmărind pregătirea și atragerea cititorilor prin lecturi accesibile, a
NEGULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288417_a_289746]
-
Samoil neguțătorul. Tălmăcirile lui N. sunt cursive, într-un stil deloc vetust, modern chiar, vădind preocuparea pentru cultivarea limbii române, întâlnită și în unele prefețe, ca și într-un Vocabular român de neologisme, apărut în 1848. Traduceri: Louis Aimé-Martin, Educația mumelor de familie sau Civilizația neamului omenesc prin femei, I-II, pref. trad., București, 1844-1846; J.-É. Paccard, Judita franțeză sau Clotilda și Edmond, I-II, pref. trad., București, 1844-1846; S.-H. Berthoud, Maria, București, 1846; Jonathan Swift, Călătoriile lui Gulliver
NEGULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288417_a_289746]
-
cîndva vii, răsuflări al căror aer s-a preschimbat în apă. Slavă, deci, ție, Mare, în al cărei zbucium etern își găsește singura odihnă pasărea sălbatecă! Născut pe pămînt, dar alăptat de Mare... Deși dealurile și văile mi-au fost mumă, voi, valuri, sînteți surorile mele vitrege! Capitolul CXVI CARTUL BALENEI Cele patru balene omorîte în seara aceea își dăduseră duhul departe unele de altele; una, înspre vînt, foarte departe; alta, ceva mai aproape, sub vînt; a treia în fața noastră, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
adică! Lănciile de foc nu mai cad asupră-mi. Deschideți-vă, ochilor - vedeți sau nu vedeți? Uite cum ard flăcările! O, duh magnanim! Acum mă mîndresc cu genealogia mea! Tu, însă, nu ești decît tatăl de foc - pe dulcea mea mumă n-o cunosc. O, necruțătorule, ce-ai făcut cu ea? Iată enigma, dar a ta e și mai adîncă. Tu nu știi de unde vii, de aceea te crezi increat; și necunoscîndu-ți începutul, te dai drept neînceput. Eu știu despre mine
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cabotinism În haina personajelor sale, cutrierând mulțimile și vorbindu-le În limba În care acestea știu să vorbească. Iată de unde vine bunăoară, capacitatea sa de a defini În formule proverbiale de inspirație populară, inegalitățile societății divizate În clase: «pentru unii mumă,/pentru alții ciumă, pentru unii miere,/pentru ăilalți fiere, voi cu durerile,/ei cu averile, voi cu ponoasele,/ei cu foloasele și cu ordânele lor ticăloasele». Problema poeziei festive, prezentă În chip destul de supărător la un moment dat În câmpul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Versurile de mai jos ilustrează comportamentul său adânc uman, rod al educației comuniste: «Și-n piață, chiar În piața pe unde calci acuma, Zbură din tanc o fată cu pletele de foc. Cu grijă strânse pruncul la piept cum face muma Și-l ridică spre soare ținându-l de mijloc». (Ă). Unii dintre poeții noștri au Încercat să surprindă pe altă cale ceva din măreția lui 23 August, acest moment de deschidere a unei perioade istorice noi pentru țara noastră. (Ă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]