17,288 matches
-
părea, va fi nota dominantă, succesul în alegeri va fi de partea celor care vor cultiva și stimula cu cea mai mare eficacitate gândirea liberă și dezvoltarea elitelor în toate domeniile. Altfel vom continua să strigăm cu elan revoluționar "noi muncim, nu gândim"! Lenea a ajuns să fie iubită, sună diagnosticul lui Tacit în ceea ce privește efectul adânc al domniei lui Domițian. Și, spre a nu mai avea vreun dubiu asupra similitudinilor dintre tiraniile antice și cele moderne un ultim citat din Tacit
Când lenea ajunge să fie iubită by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16223_a_17548]
-
urma să le scriu. Cineva din mine mă asigura că voi avea timp și pentru a le reciti pe cele dinainte. Mă gîndesc acum că în subtextul acestei certitudini se află încrederea pe care o am în romanele mele. Am muncit foarte mult la ele, cu toată seriozitatea posibilă și, în ciuda nesfârșitelor războaie cu cenzura sau mai exact, cu cenzurile, am scris ca un om liber, neintimidat de agresivitatea celor ce dictau "ce merge" și "ce nu merge". După Revoluție am
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
șoaptă, însă vizibilă pentru toți cei de față, iar Axente, după ce mai întîi tușise frecîndu-se de catifeaua obosită a fotoliului Louis XV, pe care ședea, făcuse o expunere teoretică plicticoasă, din care reieși că nimeni în viitor nu va mai munci, în cele din urmă, ci toată lumea va citi și se va instrui - "pe rupte!" strigase tare Brummer înveselind oarecum auditoriul înmărmurit înaintea viitorului ce-i aștepta... Vera (Praxiteea) aplaudase cel mai mult expunerea lui Axente ca o veritabilă șampioană a
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
să-i "pedepsească" pe intelectuali cu bâte preistorice?... Dacă suntem atât de deștepți și civilizați, atunci de ce suntem atât de proști și sălbatici? * Pentru că nu vrem sau nu putem să înțelegem că "acum" trebuie să flecărim cu măsură și să muncim mai bine și mai mult, infinit mai mult decât "înainte"; mai exact, trebuie să muncim la fel de bine și de mult ca și omologii noștri din țările cu nivel de trai ridicat. (Ce e drept, unii dintre noi au o scuză
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
atunci de ce suntem atât de proști și sălbatici? * Pentru că nu vrem sau nu putem să înțelegem că "acum" trebuie să flecărim cu măsură și să muncim mai bine și mai mult, infinit mai mult decât "înainte"; mai exact, trebuie să muncim la fel de bine și de mult ca și omologii noștri din țările cu nivel de trai ridicat. (Ce e drept, unii dintre noi au o scuză: habar n-au cum și cât se muncește în țările vestice.); * Pentru că, aidoma tuturor balcanicilor
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
mult decât "înainte"; mai exact, trebuie să muncim la fel de bine și de mult ca și omologii noștri din țările cu nivel de trai ridicat. (Ce e drept, unii dintre noi au o scuză: habar n-au cum și cât se muncește în țările vestice.); * Pentru că, aidoma tuturor balcanicilor, ne place să ne smiorcăim fără încetare. întrebarea "ce mai faci" nu e la noi un simplu "how do you do"; iar răspunsul nu este în nici un chip optimistul "just fine", ci o
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
credibil senzaționalul, de a-l prezenta firesc, ca de pildă în cazul vieții lui Hedwig ce n-a fost decât "un lanț de nenorociri". Această adevărată mutter-courage stă șase ani în Germania spre a se specializa ca educatoare și a munci într-o grădiniță, apoi la o casă de odihnă cu femei dezaxate de război. Astfel șvăboaica din Sibiu ia cunoștință de stări-limită și atrocități relatate în corespondența combatanților germani încercuiți la Stalingrad, prilej pentru Mihai Stoian de a personaliza eșecul
Dosare de existență by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16407_a_17732]
-
închipuiți, popindu-i sistematic și fără istov. În memoriile scrise în 1940-1944, își închipuie o viață curată de porumbel și constant suitoare, pe care editorul său, dl Ioan Opriș, o validează ca atare, prezentîndu-l drept un justițiar, care ar fi muncit onest și cu cuget curat. Sînt convins că dl Ioan Opriș n-a citit măcar un an din colecția Universului de vreme ce îi poate da dreptate sinistrei figuri a presei românești. Și, rareori, în notele care însoțesc aceste memorii pune lucrurile
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
doar bovarismele unei populații xenofobe, ci și dilema existențială a curvei care, surprinsă de polițiști în timpul exercitării funcțiunii, s-a adresat reporterului T.V. cu un perfect sânge rece de politician versat: Aici am ajuns! Ăștia nu ne lasă nici să muncim, nici să ne futem!" Aici a pierdut Vadim: în decizia de a fi ceea ce este. Adică un continuator al celor mai inculți dintre comuniști. N-am să înțeleg niciodată cum un ins care se iluzionează cu harurile sale culturale a
Balada chirurgilor iresponsabili by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16519_a_17844]
-
o zi". Concentrîndu-și acțiunea la granița dintre veacuri, filmul lui Dimitris Athanitis 2000 + 1 secvențe are în vedere un număr aleatoriu de personaje a căror soartă se intersectează în mod mai mult sau mai puțin fatal. O pereche modestă - ea muncește din greu, el e șomer și începe să fure și chiar să ucidă; va omorî soțul adulterin dintr-un cuplu înstărit, un businessman care-și chinuie deopotrivă nevasta și amanta; un puști ce vagabondează pe străzi încercînd să supraviețuiască; un
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
se așeză Țancu și ai lui, lucrînd, toți trei, cu înverșunare. Aveau clienți din plin și sătenii îi stimau pentru vrednicie și rapiditatea execuției lucrărilor. Ceilalți țigani se mirau de atîta înverșunare în muncă și o căinau pe copilă că muncește cot la cot cu Țancu și Salomia. Dar curînd amintitul Miloș trimise după cei trei. Acolo au aflat că Țancu fusese declarat de autorități ca înecat în Tisa iar corturarii de care aparțineau nu se putură împăca deloc cu voivozia
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
de locul unde, cîndva, tatăl ei, ascunsese ceva și, săpînd cu înverșunare, descoperi cutia pătrată plină de bani de aur și argint. O ascunse apoi, din nou, bine și se simți stăpînă pe sine. Se apropie de ceilalți țigani și muncea alături de ei, dar cu un spor deznădăjduit. O răsucire de mîndrie avu cînd un fecior de țigan o îmbrățișă. Realiză pe dată distanța enormă care o desparte, totuși, prin naștere, de ceilalți țigani. Continua să muncească, trezindu-se, cîteodată, cîntînd
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
de ceilalți țigani și muncea alături de ei, dar cu un spor deznădăjduit. O răsucire de mîndrie avu cînd un fecior de țigan o îmbrățișă. Realiză pe dată distanța enormă care o desparte, totuși, prin naștere, de ceilalți țigani. Continua să muncească, trezindu-se, cîteodată, cîntînd vechi cîntece țigănești de tabără. O stăpînea gîndul răzbunării pe ucigașul părinților ei. Era, socotea, rostul ei în lume. Porni spre bătrînul Miloș, căruia îi povesti despre uciderea părinților lor și tot coșmarul ei. Miloș, după ce
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
se obține un adaos de polemică riguros exactă în elanul său inversat: "Și într-un sens și într-altul falimentul lumii de unde veneam (agravat la noi de paranoia de tip Bokassa și Mobutu a unui om fără școală care nu muncise practic niciodată și se imagina pe sine ca al doilea Mihai Viteazul) era evident, fără a mai fi nevoie de analize filosofice, sociologice sau istorice: "socialismul real" era, în cel mai bun caz, o formă monstruoasă de capitalism etatist, de
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
numește "iubirea de muncă". Cu riscul de a cădea în capcana retoricii, nu ne putem opri să nu ne întrebăm: Ce ne oferă acum realitatea social-politică românească? Din nefericire, în toate planurile, anormalitate. Și, de aici, lipsa motivației de a munci. Cine muncește mult și bine nu înseamnă, obligatoriu, că și trăiește pe măsura muncii. În consecință, cu cît faci mai bine un lucru, raportîndu-te în mod constant la valoare, cu atît ești respins de cei din jurul tău, care preferă să
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
de muncă". Cu riscul de a cădea în capcana retoricii, nu ne putem opri să nu ne întrebăm: Ce ne oferă acum realitatea social-politică românească? Din nefericire, în toate planurile, anormalitate. Și, de aici, lipsa motivației de a munci. Cine muncește mult și bine nu înseamnă, obligatoriu, că și trăiește pe măsura muncii. În consecință, cu cît faci mai bine un lucru, raportîndu-te în mod constant la valoare, cu atît ești respins de cei din jurul tău, care preferă să parvină pe
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
viața este atît de grea astăzi și aici, românii n-au nici o vină. De vină este sistemul comunist, democrația, Guvernul, Parlamentul, justiția, școala etc. Pentru că unii dintre noi au fost strămutați cu forța din sat și aduși la oraș să muncească în fabrică în spiritul unei utopii - comunismul - și pentru că acum fabrica s-a închis, iar la țară doar fraierii se întorc, preferăm să stăm, contemplativi, în fața blocului și să așteptăm salarii compensatorii, ajutoare de șomaj și alocații, cît să ajungă
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
ajungă unora să-și înece neputința în alcool, altora să mai adaoge o pîine în calendar. Ne-am și obișnuit așa, să așteptăm: pînă mai ieri așteptam să treacă cele opt ore de muncă, prefăcîndu-ne cum putea mai bine că muncim (o lecție pe care am învățat-o mult prea bine!), acum se pare că n-am găsit cu cale decît să așteptăm. Trebuie ca cineva să ne ofere locuri de muncă! Tot anormalitatea determină completul dezinteres al oamenilor politici pentru
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
că n-am găsit cu cale decît să așteptăm. Trebuie ca cineva să ne ofere locuri de muncă! Tot anormalitatea determină completul dezinteres al oamenilor politici pentru însănătoșirea economiei și aproape desăvîrșita lipsă de sprijin pentru cei ce vor să muncească, să producă nu numai pentru ei, ci și pentru alții. Același fenomen obligă la împărțirea societății contemporane în două clase: una de sus, puțin numeroasă, a celor îmbogățiți - cu foarte rare excepții - fără muncă, prin privilegiile economice și sociale pe
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
a celor îmbogățiți - cu foarte rare excepții - fără muncă, prin privilegiile economice și sociale pe care singuri și le-au acordat din postura unor înalți demnitari politici; cealaltă clasă, covîrșitoare, a celor de jos, în care se amestecă săracii care muncesc pe salarii de mizerie, obsedați fiind de psihoza prețurilor, cei indolenți și cei scăpătați, care mai cred în "clipa cea repede ce ni s-a dat" și înțeleg să muncească în spiritul unei tradiții, fără foloase evidente și imediate. Clasa
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
a celor de jos, în care se amestecă săracii care muncesc pe salarii de mizerie, obsedați fiind de psihoza prețurilor, cei indolenți și cei scăpătați, care mai cred în "clipa cea repede ce ni s-a dat" și înțeleg să muncească în spiritul unei tradiții, fără foloase evidente și imediate. Clasa de mijloc, atît de necesară însănătoșirii climatului social, economic, dar și politic, e ca o pînză de păianjen: nu poți să spui că lipsește dar nici că există... Care mai
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
acoperită" de zgomotul celeilalte, antifascistă. Radiografia lirică merge însă până în adâncul totalitarismului, fie el roșu sau brun, pregnanța morală însoțindu-se și luptându-se cu plastica elementului malign: Câtă frumusețe se poate ascunde/ sub cearcănele tale, demnitate?// Iată-mă cum muncesc aici,/ în atelierele reci,/ cum îmi oblig tinerețea la penitență,/ cum refuz să cred că dincolo de ferestre/ se naște ceva care nu-mi seamănă./ Și cui aș putea explica/ dorința ascunsă/ (viermele gânditor)/ de a mi se întâmpla lucruri obișnuite
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
existenței. Am ajuns să mă tem și să mă rușinez de starea mea de rău, că fără compasiune și fără ajutor, singură, nu voi mai avea puterea și nici curajul să mă mai zbat pentru supraviețuire. Am ajuns la bătrânețe, muncind toată viața și acumulând, la vedere, eșecuri și merite, să cred că domeniul meu, sufletul meu, dreptul meu la liniște, nu sunt nici de lepădat, nici de ignorat. Nici de lepădat și nici de ignorat, cum nimic din ce este
Despre supraviețuire by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11936_a_13261]
-
ca Franța să adune uriașa sumă de răscumpărare cerută de învingătorii britanici... Așadar, Alecsandri reușește o performanță servindu-se de intonări horațiene pentru a da un ton nou poeziei sale. El ia seama la modificările naturii și ale oamenilor care munceau în sânul lor; ființele omenești nu au a ieși din anonimat, pastelul petrecându-se între poet și modificările sezoniere - este excesiv să-i reproșăm platitudinea de pastel a semănătorilor "harnici cu sacul subsuoară" sau "voioasa argățime" de pe ogoare. Un fel
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
mai mult lut ? ce formă îmi vei da când în lume e nevoie de sburatori ? fă-mi cap de om-pasăre, pune-mi ochi mari ca să văd lumea, fă-mi inima de om-pasăre, fă-mi aripi-brate, fă-mă sburătorul viselor tale muncește la trupul meu de lut,truditoare-o muncește-l și vei află înălțare muncile tale sunt pătimi pătimind,vei crește,vei află înțelepciunea lutului din care sunt patimile îți vor fi șir de trepte sfârșind în sufletul atotcuprinzător al Celui-Prea-Inalt
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]