26,829 matches
-
nimic. MUNCITORUL: De unde știi că nu e bun de nimic? SECRETARA: Treaba mea de unde știu. MUNCITORUL: Bine, atunci se poate? SECRETARA: Ce să se poată? MUNCITORUL (arătând spre ușă):...? SECRETARA (soarbe din cafea): ... MUNCITORUL: E delicioasă, nu alta. SECRETARA: Corect. MUNCITORUL: Se poate? SECRETARA: Nu, că e ocupat. MUNCITORUL: Cu cine? SECRETARA: E ditamai comisia: Și Stancu, și Pancu, și Dumitru, și Caramitru, și Nae, și Gaie, și Vlae, și e și Laie cu dânșii. MUNCITORUL: Aoleuu, dacă e și Laie
O SCENETĂ BANALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1449733442.html [Corola-blog/BlogPost/369842_a_371171]
-
de nimic? SECRETARA: Treaba mea de unde știu. MUNCITORUL: Bine, atunci se poate? SECRETARA: Ce să se poată? MUNCITORUL (arătând spre ușă):...? SECRETARA (soarbe din cafea): ... MUNCITORUL: E delicioasă, nu alta. SECRETARA: Corect. MUNCITORUL: Se poate? SECRETARA: Nu, că e ocupat. MUNCITORUL: Cu cine? SECRETARA: E ditamai comisia: Și Stancu, și Pancu, și Dumitru, și Caramitru, și Nae, și Gaie, și Vlae, și e și Laie cu dânșii. MUNCITORUL: Aoleuu, dacă e și Laie cu ei, până leagă ăsta două cuvinte, pierzi
O SCENETĂ BANALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1449733442.html [Corola-blog/BlogPost/369842_a_371171]
-
delicioasă, nu alta. SECRETARA: Corect. MUNCITORUL: Se poate? SECRETARA: Nu, că e ocupat. MUNCITORUL: Cu cine? SECRETARA: E ditamai comisia: Și Stancu, și Pancu, și Dumitru, și Caramitru, și Nae, și Gaie, și Vlae, și e și Laie cu dânșii. MUNCITORUL: Aoleuu, dacă e și Laie cu ei, până leagă ăsta două cuvinte, pierzi trenul nu alta. Și unde a încăput atâta lume? SECRETARA: S-au înghesuit acolo. MUNCITORUL: Păi asta e o delegație mai mare ca problema . SECRETARA: Care problemă
O SCENETĂ BANALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1449733442.html [Corola-blog/BlogPost/369842_a_371171]
-
și Nae, și Gaie, și Vlae, și e și Laie cu dânșii. MUNCITORUL: Aoleuu, dacă e și Laie cu ei, până leagă ăsta două cuvinte, pierzi trenul nu alta. Și unde a încăput atâta lume? SECRETARA: S-au înghesuit acolo. MUNCITORUL: Păi asta e o delegație mai mare ca problema . SECRETARA: Care problemă? MUNCITORUL: Aia care o discută. Eu așa cred. SECRETARA: Listele. MUNCITORUL: Care liste? SECRETARA: Disponibilizările... Pusul pe liber. VOCEA MUNCITORULUI: Aoleu, Făcutu mă cheamă. MUNCITORUL (fluieră a pagubă
O SCENETĂ BANALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1449733442.html [Corola-blog/BlogPost/369842_a_371171]
-
Aoleuu, dacă e și Laie cu ei, până leagă ăsta două cuvinte, pierzi trenul nu alta. Și unde a încăput atâta lume? SECRETARA: S-au înghesuit acolo. MUNCITORUL: Păi asta e o delegație mai mare ca problema . SECRETARA: Care problemă? MUNCITORUL: Aia care o discută. Eu așa cred. SECRETARA: Listele. MUNCITORUL: Care liste? SECRETARA: Disponibilizările... Pusul pe liber. VOCEA MUNCITORULUI: Aoleu, Făcutu mă cheamă. MUNCITORUL (fluieră a pagubă):... SECRETARA: De ce fluieri a pagubă? SECRETARA: Păi n-ai auzit? Făcutu mă cheamă
O SCENETĂ BANALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1449733442.html [Corola-blog/BlogPost/369842_a_371171]
-
două cuvinte, pierzi trenul nu alta. Și unde a încăput atâta lume? SECRETARA: S-au înghesuit acolo. MUNCITORUL: Păi asta e o delegație mai mare ca problema . SECRETARA: Care problemă? MUNCITORUL: Aia care o discută. Eu așa cred. SECRETARA: Listele. MUNCITORUL: Care liste? SECRETARA: Disponibilizările... Pusul pe liber. VOCEA MUNCITORULUI: Aoleu, Făcutu mă cheamă. MUNCITORUL (fluieră a pagubă):... SECRETARA: De ce fluieri a pagubă? SECRETARA: Păi n-ai auzit? Făcutu mă cheamă. VOCEA MUNCITORULUI: Du-te și cumpără Mica Publicitate. SECRETARA: Și
O SCENETĂ BANALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1449733442.html [Corola-blog/BlogPost/369842_a_371171]
-
încăput atâta lume? SECRETARA: S-au înghesuit acolo. MUNCITORUL: Păi asta e o delegație mai mare ca problema . SECRETARA: Care problemă? MUNCITORUL: Aia care o discută. Eu așa cred. SECRETARA: Listele. MUNCITORUL: Care liste? SECRETARA: Disponibilizările... Pusul pe liber. VOCEA MUNCITORULUI: Aoleu, Făcutu mă cheamă. MUNCITORUL (fluieră a pagubă):... SECRETARA: De ce fluieri a pagubă? SECRETARA: Păi n-ai auzit? Făcutu mă cheamă. VOCEA MUNCITORULUI: Du-te și cumpără Mica Publicitate. SECRETARA: Și ce să faci cu Mica Publicitate? MUNCITORUL: Cum ce
O SCENETĂ BANALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1449733442.html [Corola-blog/BlogPost/369842_a_371171]
-
au înghesuit acolo. MUNCITORUL: Păi asta e o delegație mai mare ca problema . SECRETARA: Care problemă? MUNCITORUL: Aia care o discută. Eu așa cred. SECRETARA: Listele. MUNCITORUL: Care liste? SECRETARA: Disponibilizările... Pusul pe liber. VOCEA MUNCITORULUI: Aoleu, Făcutu mă cheamă. MUNCITORUL (fluieră a pagubă):... SECRETARA: De ce fluieri a pagubă? SECRETARA: Păi n-ai auzit? Făcutu mă cheamă. VOCEA MUNCITORULUI: Du-te și cumpără Mica Publicitate. SECRETARA: Și ce să faci cu Mica Publicitate? MUNCITORUL: Cum ce? Să-mi caut de lucru
O SCENETĂ BANALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1449733442.html [Corola-blog/BlogPost/369842_a_371171]
-
care o discută. Eu așa cred. SECRETARA: Listele. MUNCITORUL: Care liste? SECRETARA: Disponibilizările... Pusul pe liber. VOCEA MUNCITORULUI: Aoleu, Făcutu mă cheamă. MUNCITORUL (fluieră a pagubă):... SECRETARA: De ce fluieri a pagubă? SECRETARA: Păi n-ai auzit? Făcutu mă cheamă. VOCEA MUNCITORULUI: Du-te și cumpără Mica Publicitate. SECRETARA: Și ce să faci cu Mica Publicitate? MUNCITORUL: Cum ce? Să-mi caut de lucru, ce altceva? Referință Bibliografică: O scenetă banală / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1805, Anul V
O SCENETĂ BANALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1449733442.html [Corola-blog/BlogPost/369842_a_371171]
-
liber. VOCEA MUNCITORULUI: Aoleu, Făcutu mă cheamă. MUNCITORUL (fluieră a pagubă):... SECRETARA: De ce fluieri a pagubă? SECRETARA: Păi n-ai auzit? Făcutu mă cheamă. VOCEA MUNCITORULUI: Du-te și cumpără Mica Publicitate. SECRETARA: Și ce să faci cu Mica Publicitate? MUNCITORUL: Cum ce? Să-mi caut de lucru, ce altceva? Referință Bibliografică: O scenetă banală / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1805, Anul V, 10 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
O SCENETĂ BANALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1449733442.html [Corola-blog/BlogPost/369842_a_371171]
-
funcția de aeraj. Brigadierul nostru Negrea Ion era un tip mai în vârstă, oltean de origine, dar un om cu multă experiență în minerit. Obligațiile sale era să ne asigure sculele necesare, lemnul și totul ce depindea de organizare. Noi muncitorii din subordine trebuia doar să ne executăm sarcinile ciclului de lucru stabilit. Pe atunci mina fiind nouă utilajele din dotare erau la suficiente și în toatlitate noi. Pentru perforarea frontului foloseam niște perforatoare speciale pentru suitori tip Tampella care aveau
1966 MINER LA MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/_1966_miner_la_moldova_noua_mihai_leonte_1348733621.html [Corola-blog/BlogPost/365821_a_367150]
-
de școală, el devenise chiar un lider de opinie și o stea în cadrul unicului partid. În februarie 1953 însă, a fost acuzat de „abateri de la moralitatea școlii și disciplină”, în primăvara anului 1954 fiind propus pentru expulzare din Uniunea Tineretului Muncitor (UTM). Stela Covaci - soția prietenului lui Labiș, mărturisește: „Tânărul Labiș, romantic revoluționar, cum se spunea pe atunci, încercând să scrie în pas cu cerințele epocii, a înțeles că îndrumarea falsă și restricțiile care i se impuneau nu pot fi admise
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_aurul_din_poezia_lui_nicola_vavila_popovici_1385960487.html [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
acel cenaclu literar din Turda. Matei i-a explicat fetei cum mergea în fiecare luni peste 60 kilometri de la Baia de Arieș la Turda unde aveau loc ședințele acestui cenaclu. Membrii cenaclului erau dintre cei mai diverși; actori, juriști, profesori, muncitori și chiar elevi. Discuțiile erau aprinse pe marginea creațiilor membrilor. Președintele cenaclului un profesor de la liceul din Turda avea o deosebită grijă ca totul să se desfășoare în cel mai curat spirit obiectiv. La propunerea sa la ședințe participau redactori
8 ZMEURICA; MICI SECRETE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1405069371.html [Corola-blog/BlogPost/349210_a_350539]
-
și dus a fost. PPS. Îndrăznesc să-i rog pe cititorii care ar putea lămuri chestiunea - cine e, totuși, Champagne? Am găsit, spre exemplu, ceva despre un studiu privind factorii satisfacției la locul de muncă și atitudinea față de muncă printre muncitorii din clasele defavorizate - Joseph E Champagne. Dar asta se întâmpla acum 50 de ani, când oricum noi ne lecuiserăm de bovarism, nu mai aveam nici clase (sociale), iar profesorii de la facultate, inginerii, filosofii și artiștii noștri învățaseră o meserie, din
Atenție, elevi! A nu se citi de pe pereți! by https://republica.ro/am-fost-la-deschiderea-anului-scolar-ce-am-citit-pe-peretii-scolii-la-care-am-invatat-si-eu-dupa-ce-parintele [Corola-blog/BlogPost/338560_a_339889]
-
zi de concediu la Agapia la maica Anișoara Smeu am ieșit, ca întotdeauna, mai întâi prin mănăstire. Livada casei memoriale Vlahuță, pe dealul din spatele casei, nu mai exista: era transformată într-o groapă imensă, în fund plină cu apă. Întrebați, muncitorii au răspuns că acolo se va ridica un seminar cu 3 etaje. La observația că pământul este îmbibat cu apă și nu permite o asemenea construcție, lucru care era evident pentru oricine pentru că în poiană creștea iarba porcului, răspunsul a
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1495675428.html [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
Horia Gane face parte dintr-o generație mai matură, măi discretă, și să zicem, mai valoroasă. Horia Gane are o biografie neobișnuită, cu o copilărie urmărită de spectrul pogromului, se refugiază în nordul Moldovei și apoi la Bacău, lucrează că muncitor în cadrul procesului de reeducare operat de comuniști, iar acum e pensionar la București, aproape împăcat cu lumea, și aproape senin. Cel puțin așa apare din rândurile sale confesive. Horia Gane are și vreo 12 cărți manuscris dar și o frumoasă
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Portret_de_poet_horia_gane.html [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
2011| Trimite referat | Hartă site | Adaugă în favorite HomeGeografieArtăCulturăSportLiteraturăIstorieMatematicăBiografiiFilozofieReligieSocietateSănătateștiințăTehnologie Horia Gane Horia Gane (pseudonim al lui Herman Roșu-Gutman; 10 aprilie 1936, Scăieni, azi Boldești-Scăeni, județul Prahova - 6 iulie 2004, București) este un poet și prozator. Părinții, Samoil și Fani Gutman, muncitori, au fost deportați între 1941 și 1945 în lagărele din Transnistria. Gane începe cu întârziere școală primară, absolvind în cele din urmă Școală Profesională Textilă. Lucrează 2 ani că muncitor calificat la Fabrica de Postav din Buhuși. Urmează apoi Facultatea
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Portret_de_poet_horia_gane.html [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
este un poet și prozator. Părinții, Samoil și Fani Gutman, muncitori, au fost deportați între 1941 și 1945 în lagărele din Transnistria. Gane începe cu întârziere școală primară, absolvind în cele din urmă Școală Profesională Textilă. Lucrează 2 ani că muncitor calificat la Fabrica de Postav din Buhuși. Urmează apoi Facultatea Muncitoreasca din București (1954-1958) și tot aici, Facultatea de Filologie a Universității „C.I. Parhon", făcând parte din primul cenaclu studențesc înființat după război. Funcționează că bibliotecar la Șantierul Naval din
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Portret_de_poet_horia_gane.html [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
desfășurat activitatea, timp de o lună, Consiliul Național Român Central, înființat la 30 octombrie 1918 la Budapesta de unde și-a mutat sediul în 2/3 noiembrie 1918 la Arad, liderii lui fiind avocații Ștefan Cicio-Pop, Ioan Suciu, profesorul Vasile Goldiș, muncitorul Ioan Flueraș. Aici și-a avut sediul comanda gărzilor naționale românești, aici a fost redactată Hotărârea istorică pentru UNIRE! În sala de gimnastică a Școlii civile de fete, în 3/16 noiembrie 1918, Consiliul Național Român Central stabilește ca dată
ARAD-ALBA IULIA-1918 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 by http://confluente.ro/Arad_alba_iulia_1918.html [Corola-blog/BlogPost/367255_a_368584]
-
masă ca la un bar de lux! Cu greu am făcut față insistențelor lor de a servi într-una, mai ales că souvla fierbinte și ademenitoare era în cantități industriale cu care se puteau hrăni două zile toți cei 12 muncitori care lucrau pentru domnul Pastellas la făbricuța de îmbuteliat apă plată ce o deține în clădirea din vecinătatea locuinței. Mădălina îmi atrăsese atenția să nu cumva să-i refuz sau să nu-i las să-mi pună în farfurie cât
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_13_prieten_georgeta_resteman_1346247700.html [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
în curând va exporta în țările arabe. Mi-au plăcut mult acești oameni minunați și le-am admirat încrederea în ei, în primul rând, rigurozitatea cu care își făceau planul de marketing și mai ales felul în care își tratau muncitorii. Printre aceștia se află și români, dintre care un tinerel din București, care tocmai urma să se căsătorească cu nepoata domnului Patellas. Zilnic doamna gătea pentru echipa de la fabrica ce mi-a plăcut enorm, fiind dotată în totalitate cu instalații
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_13_prieten_georgeta_resteman_1346247700.html [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
sediul într-o clădire parcă predestinată reformei și modernizării. Ea a fost cândva Creșa de Copii ce aparținea fabricii de postav, îngropate acum în moloz și bălării, dar sub care, altădată, și pământul fumega și trosnea din încheieturi, de truda muncitorilor în trei schimburi. Poliția buhușeană s-a reformat și modernizat din mers, la „creșa”democrației - unii dintre bestialii ei dulăi de altădată nu mai sunt, alții s-au reprofilat, iar alții mai mușcă și azi. Ei cred că lumea i-
AG. PRINCIP. ROXANA VIZITIU. MISIUNE ŞI ONOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ag_princip_roxana_vizitiu_m_aurel_v_zgheran_1388300957.html [Corola-blog/BlogPost/363856_a_365185]
-
fel ca toți ceilalți. Nici bogat cum zici că se spune, după cum știi părinții mei sunt simpli profesori universitari care nu au afaceri să le aducă profituri uriașe, nici sărac cum mai sunt alți colegi ai căror părinți sunt simpli muncitori sau agricultori. Sunt ca și tine fiul unor intelectuali și atât. De unde zvonul despre bogăție? - Se spune că tot timpul ai în jurul tău prieteni cărora le achiți consumația, frecventezi barurile și cluburile de noapte în companii dubioase însoțit de femei
CAPITOL DIN ROMANUL DESTIN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Capito_din_romanul_destin.html [Corola-blog/BlogPost/356198_a_357527]
-
noastre” conține în titlu esența lui, și se deschide, ca un cu un pasaj din Mircea Eliade, intitulat “ De ce sunt intelectualii lași”. (Chiar, de ce sunt intelectualii lași??? Probabil ,răspunsul are o mie de capete! Dar nu numai intelectualii, ci și muncitorii, și țăranii, și funcționarii!!) Autorul vorbește de perioada de “reproletarizare intelectuală” din socialism, cu locurile speciale din facultăți pentru cei din producție, dar și pentru cei din miliție, armată, securitate, etc., dar și despre “tragedia învățământului mecanizat socialist”, ca să concluzioneze
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1398272356.html [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
de insecuritatea zilei de mâine și caută soluții disperate și umilitoare pentru a supraviețui”, “bătrînii, ... își așteaptă resemnași sfârșitul”; ”țăranii nu-și mai pot lucra pământul roditor ... îl vând cu o inconștiență criminală lăsându-și urmașii fără moștenire de țară”,“muncitorii nu mai sunt o clasă socială. Nici măcar o categorie ocupațională”, “intelectualii de rasă sunt pe cale de dispariție. Snobismul și imposture celor cu diploma ID sunt greu de identificat și se insinuează tot mai perfid în noile modele publice”, “au venit
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1398272356.html [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]