616 matches
-
ilustrat de: utilizarea forței, dezvoltarea unui sistem de justiție global, relația dintre securitatea națională și libertățile civile ș.a. (Koh, 2003:318). Tipurile de optimism / pesimism sunt extrem de diverse, precum și cauzele care le sunt atribuite; întâlnim sintagme precum pesimism / optimism cultural, mundan, social, situațional, dispozițional, cronic, recent ș.a. Wallerstein (1996:7) vorbește de pesimism mundan ca despre un mod de a vedea "lumea socială ca imperfectă" și împământenirea credinței că a rămâne așa și de optimism mundan ca despre o credință în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
națională și libertățile civile ș.a. (Koh, 2003:318). Tipurile de optimism / pesimism sunt extrem de diverse, precum și cauzele care le sunt atribuite; întâlnim sintagme precum pesimism / optimism cultural, mundan, social, situațional, dispozițional, cronic, recent ș.a. Wallerstein (1996:7) vorbește de pesimism mundan ca despre un mod de a vedea "lumea socială ca imperfectă" și împământenirea credinței că a rămâne așa și de optimism mundan ca despre o credință în posibilitatea îmbunătățirii lumii sociale. Bennet (2001) discută conceptul de pesimism cultural ca o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sintagme precum pesimism / optimism cultural, mundan, social, situațional, dispozițional, cronic, recent ș.a. Wallerstein (1996:7) vorbește de pesimism mundan ca despre un mod de a vedea "lumea socială ca imperfectă" și împământenirea credinței că a rămâne așa și de optimism mundan ca despre o credință în posibilitatea îmbunătățirii lumii sociale. Bennet (2001) discută conceptul de pesimism cultural ca o chestiune de dispoziție psihologică sau biologică. Sandu (1999:44-7) diferențiază între pesimism cronic și recent și între optimism de reacție și continuitate
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Herseni, 1969:83). Spiritul este așadar o realitate de ordin superior care leagă individul și societatea. Societatea este, în această viziune, viață spirituală. Cu alte cuvinte, dacă în capitolul anterior am analizat teorii ale identității adresate în principal conștiinței, raționalului, mundanului, aici o să ajungem să vedem o altă față a abordărilor identității, și anume o perspectivă adresată spiritului și, mai mult decât atît, adâncimilor spirituale, latențelor, abisalului uman. Aceleași întrebări Cum e înțeleasă identitatea? Cum se constituie ea? Care sunt coordonatele
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
referitoare la reprezentările colective. Însă în timp ce acestea din urmă au fost privite ca fenomene psiho-sociale statice, invariante, în care sunt incluse toate modurile de cunoaștere (cunoștințe, mituri, ideologii), reprezentările sociale în viziune recentă sunt concepute ca imagini concrete ale realului, mundanului, și totodată ca semnificații ale acestor imagini. Reprezentările sociale înțelese ca imagini asupra realității cotidiene împărtășite de membrii unui grup joacă un rol foarte important în atașamentul pe care îl are un actor social față de grupul său de apartenență, deci
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
încăperile sordide dintr-un Iași al anilor de avînt și..., spelunci înghețate, mirosind otrăvitor a landîș. Frizerița mea? O Mahalia Jackson încă tînără, agilă și expeditivă, cu o verbozitate năucitoare. În surdină, evident, doar pentru urechile mele, hapsîne de noutăți mundane. Taică-su, fostul activist bugetar, se lăsa pe mîna fiică-sii: atît, mă iei scurt pe la tîmple, îmi întărești șanțurile între sprîncene, vreau să le frec șurubul celor de la Nicolina, să mă țină minte, tu-le... Sau: azi, îl sărbătorim
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mochete pe care calci ca pe nori de vată. Mă și simt ușor stînjenit: mai pe la fiecare din aceste figuri marcante am trecut, reglîndu-mi mecanismul care, din cînd în cînd, face ca toba de eșapament de la fostu-mi autoturism. Subiecte mundane, atacate nonșalant, mici confruntări de breaslă, pigmentate cu ironiile aferente, ce mai, conclav de lume bună, în care, dacă nu aș cunoaște generoasele spirite, m-aș simți ușor stingher. Dar... dar... din cînd în cînd, subiectele se colorează brusc altfel
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ne-am menajat niciodată, nici în discuția asta nu era necesar să ne menajăm. Chiar dacă acum implicațiile personale erau de o încărcătură aparte. Dialogurile cu amicul H. s-au așezat, de fiecare dată, în reconfortantă franchețe. Fie ele artistice, literare, mundane. Anul trecut, după ce forțele neocomuniste reveniseră pe val, am simțit nevoia să-i spun ce gîndeam în chestiune, știind că în fibra lui vibra un iliescian nostalgic, marcat încă de unica, neuitata strîngere de mînă a fostului aparatcic de Iași
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fenomenelor. Acest gând este cu totul semnificativ din punct de vedere judicativ: cum vom vedea atunci când va fi operată reducția judicativă, timpul are sarcini "ontic-ontologice", constând în înființarea subiectului și predicatului unei judecăți și în investirea acestora cu referenți "existențiali" (mundani). Deocamdată observăm la Kant prezența acestei sarcini "ontic-ontologice" a timpului, chiar în ipostaza sa elementară de formă a priori a simțului intern. Timpul capătă o poziție cu mult mai importantă decât spațiul în constituirea cunoștinței, fiindcă de la bun început el
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
îndoială că ele influențează conștiința și o conformează acestora, pentru ca să fie unul și același lucru cu ea”. Un alt punct important în lucrarea boeziană este surprinderea a trei modalități sau părți, în care se exprimă puterea muzicii: acestea sunt muzica mundana (corespunde armoniei dintre părțile cosmosului, mișcarea astrelor, succesiunea anotimpurilor, etc.), muzica humana (corespunde armoniei dintre membrele corpului și legăturii dintre suflet și trup) și muzica instrumentalis (cea produsă artificial de instrumentele muzicale). Cele trei muzici sunt expresia unicei armonii arhetipale
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
dă propriile legi (Rousseau), își creează propria suveranitate (Hobbes). Libertate totală tocmai fiindcă e drastic limitată, stabilindu-și ca orizont lumea naturalelor pentru a se proteja de instituțiile supranaturalului, de ceea ce, în acestea din urmă, folosea prestigiul absolutului pentru hegemonie mundană, război religios, călăuzire autoritară a conștiințelor. Libertate drastic limitată pentru că dimensiunea supranaturală a omului a fost astfel pierdută din vedere, nemaiaflîndu-și loc în spectacolul public al politicului, al societății și în cel al cunoașterii, pentru că proiectul uman în întregul lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
vedere, nemaiaflîndu-și loc în spectacolul public al politicului, al societății și în cel al cunoașterii, pentru că proiectul uman în întregul lui a fost absorbit în planul socialului și al istoriei. Schematic spus, modernitatea a reacționat împotriva Absolutului instrumentat ca putere mundană prin statuarea nivelului mundan ca orizont absolut. Dar totalitarismele secolului XX au fost dovada radicală dacă mai era nevoie de dovadă a faptului că instituirea istoriei și a socialului ca orizont absolut conduce la desființarea omului, la anihilarea libertății lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
spectacolul public al politicului, al societății și în cel al cunoașterii, pentru că proiectul uman în întregul lui a fost absorbit în planul socialului și al istoriei. Schematic spus, modernitatea a reacționat împotriva Absolutului instrumentat ca putere mundană prin statuarea nivelului mundan ca orizont absolut. Dar totalitarismele secolului XX au fost dovada radicală dacă mai era nevoie de dovadă a faptului că instituirea istoriei și a socialului ca orizont absolut conduce la desființarea omului, la anihilarea libertății lui. Lecția imens tragică a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
într-un sens mai larg, laicitatea ne poate ajuta să recuperăm conștiința legii de analogie inversă potrivit căreia lucrează simbolul. La tot pasul, ea ilustrează principiul potrivit căruia ceea ce este esențial, înalt, consistent în ordine absolută se reflectă pe plan mundan în ceea ce este marginal, discret, inaparent dar operant prin prezență, prin grăuntele calitativ pe care îl poartă în sine. Discreția lui Dumnezeu, calitatea Bisericii de a fi turma mică, singurătatea omului religios modern sînt exemple pentru analogia inversă care nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
înainte, Grigore de Nyssa socotea că Macrina era doar numele exterior al surorii sale, iar cel exemplar, revelat mamei sale într-o viziune, o asocia martirei fecioare Tecla 7. Schimbarea numelui la intrarea în monahism marchează simbolic trecerea de la identitatea mundană la identitatea spirituală, de la viața individului la o viață deschisă spre universal. Dar e poate mai potrivit ca distincția dintre individual și universal să fie concepută nu atît ca departajare între două etaje de existență, cît în termenii unor orientări
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
organism. S-ar putea spune că prin cădere omul și lumea lui se condamnă la o funcționare de tip individual-general. Ieșirea din Paradis înseamnă ieșirea din teritoriul universalului, unde îndeletnicirea firească a omului originar consta în contemplarea Unului. în regim mundan, această contemplație devine trudnică, supranaturală, nu ne mai stă la îndemînă, trebuie cucerită. Finitudinea, diferențierea potențial conflictuală, legile de tip concurență, ale naturii și ale societății, sînt cele care ne stabilesc din afară portretul. Lupta ascetului sau a omului spiritual
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pentru a le ține în frîu, pentru a le supune duhului sau intelectului. Se știe ce religiozitate kitsch poate rezulta atunci cînd trăirea spirituală e acaparată de ortopraxie, de afectivitate și voluntarism. Berdiaev a fulminat împotriva religiei adaptate la categoriile mundane, care blochează credința în zonele joase ale omului, sub masivitatea acestei lumi, fără ieșire către libertatea transcendentă. Marele Inchizitor al lui Dostoievski arată ce chip totalitar poate lua religia atunci cînd spiritul ei se rezumă să răspundă nevoilor terestre ale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
critic (în sensul discernămîntului) ideile despre Dumnezeu, a identifica ceea ce în ele este prea omenesc și ceea ce e divino-uman ține, pentru filozofi ca Berdiaev sau Simone Weil, de un ateism purificator care se refuză transcendentului redus sau adaptat la categorii mundane: putere, dreptate de tip penal, sociomorfism, raționalism rezistent la depășirea de sine. A dinamita asemenea concepții înseamnă a curăța distanța verticală de obstacolele care împiedică dialogul între cei doi poli. De vreme ce ne aflăm într-o epocă a necredinței, pentru ce
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
limitările, parțialitatea, părtinirea inerentă a evaluărilor și a judecății, erorile de perspectivă. Mai mult, condiția de ființă-în lume se poate defini și ea prin supunerea la același regim perspectival. Atîta vreme cît omul se situează doar în sistemul de referință mundan, el rămîne punct, element, poziție în spațiul lumii, se raportează la alte puncte, elemente, poziții din acest spațiu și, ca atare, nu poate produce decît acte (cognitive, etice, concrete) de tipul perspectivei. Ceea ce numim în genere egoism nu e iubire
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
recapătă locul lor, relativ. în sfîrșit, al treilea tip de secularizare e mai insidios și poate mai intim legat de modernitatea noastră decît precedentul. Pentru cei mai mulți dintre modernii care recurg la transcendență, ea înseamnă un capital de investit profitabil în mundan. Transcendența poate oferi soluții mai satisfăcătoare de explicare a lumii și a istoriei decît în cazul în care nu e luată ca ipoteză de lucru, poate fundamenta variante mai nobile de viață bună pentru individ, poate furniza material identitar puternic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și o sociologie apofatică. Ea ar defini socialul prin negație : ar nega suveranitatea societății asupra persoanei, ar postula o ierarhie care recunoaște primatul persoanei asupra societății, al societății asupra statului. Tema omului interior, față de care omul exterior trupesc, finit, perisabil, mundan, social e doar un aspect limitativ, necesar, dar nu dominant, străbate filozofiile și religiile lumii. ̨ nsă ele tratează subiectul fără să fie în completă cunoștință de cauză, aș îndrăzni să spun. Ele vorbesc despre raportul dintre cei doi oameni
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să transforme conștiințele, să le pregătească pentru parusie, să aibă așadar un impact social, dar unul de tipul verticalității supranaturale. Practica intimistă a religiei Duhului sau grija exclusivă pentru mîntuirea personală i se par lui Berdiaev la fel de adaptate la regimul mundan ca religia oficială. Regimul acestei lumi nu e așadar abandonat și nici doar combătut. Categoriile lui apăsătoare trebuie topite prin înnoirea conștiințelor, în care se face loc și care fac astfel loc unei lumi dumnezeiesc umane. Simone Weil caracterizează regimul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
căpăta ceva dintr-un simbol practicat, care participă întrucîtva, de foarte departe, la pulsația antinomică a Polului divin. în înțelesul lui cel mai productiv spiritual, apofatismul nu se reduce la o teologie negativă, care, tematizînd divinul prin negarea/depășirea categoriilor mundane, ar face pandant teologiei afirmative, abordării catafatice. Ca simplu complement al abordărilor de tip afirmativ, demersul prin negații ne dislocă, e adevărat, din confortul mental al analogiilor directe ; ne interzice să figurăm divinul după chipul nostru idealizat. Dar de aici
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lucid, căci el înseamnă refuzul de a obiectiva politic suveranitatea absolută, de a asocia transcendența cu categoria de putere implicată de politic. Dacă inversăm perspectiva, obținem de aici un beneficiu spiritual important. Laicitatea ne ferește să gîndim divinul potrivit regimului mundan, ne împiedică să transpunem asupra transcendenței logica, familiară nouă, a legilor naturale și sociale. Sîntem bine situați pentru a nu ceda tentației combătute de Berdiaev de a tematiza sfera divinului prin asemănare cu creatura, atribuindu-i trăsături antropomorfice ori sociomorfice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
creștin, dar rezistă sau se împotrivesc tendințelor teocratice care le pot stînjeni libertatea, totuși recunoscută lor de Biserică. Puterea imperială, la rîndul ei, tinde să obțină superioritate administrativă și control asupra ierarhiei creștine. Articularea (tensionată) dintre perspectiva mîntuirii și perspectiva mundană va primi diferite soluții de-a lungul istoriei europene. Dar, dintru început și în chiar tensiunea dintre cele două perspective, se poate citi retragerea sau restrîngerea divinului, care consimte să permită o alteritate laică. Biserica, instituție a divinului, consimte să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]