1,225 matches
-
alt element predomina atunci, altul azi, și poate toată cestiunea se reduce la aceea că pe-atunci precumpănea populația autohtonă de munte, iar azi precumpănește cea imigrată de baltă. Iată dar care e antagonismul veritabil între moldoveni și așa numiții munteni. E antagonismul între elementele istorice ale acestei țări și cele neistorice. [30 iulie 1881] [""PESTHER LLOYD" SCRIE... "] "Pesther Lloyd" scrie următoarele: Știrea unei foi din Transilvania că emisari români ar fi făcând călătorii agitatorii prin Banat și Transilvania are nevoie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dacă nu voiește să piardă cu dânsul pe alți mulți stâlpi ai săi din Parlament. [5 august 1881] ["CĂUTÎND A ESPLICA... Căutând a esplica etnologic antagonismul atribuit moldovenilor contra muntenilor am găsit că bărbații de peste Milcov nu înțeleg sub cuvântul "muntean" populația istorică a Țării Românești, una și aceeași în toate provinciile, ci o pătură superpusă, neistorică, imigrată de curând prin orașe, din care se recrutează partidul roșu, rămânând ca populațiile vechi sau pe deplin asimilate să se grupeze, ceea ce și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
11 - RALUCA BRENDEA 12 - RALUCA MARINCEAN 13 - RALUCA MARINCEAN 14 - RALUCA MARINCEAN 15 - RALUCA MARINCEAN 16 - ALINĂ GÂNDILĂ 17 - ALINĂ GÂNDILĂ 18 - VERONICA GRECU 19 - VERONICA GRECU 20 - ALINĂ GÂNDILĂ 21 - ALINĂ GÂNDILĂ 22 - RALUCA LEONTE 23 - SERGIU GHERGHINA - CRISTINA MUNTEAN - RALUCA BRENDEA - VICTOR CIOARĂ - MIHAELA CHEREJI - IOANA MUREȘAN - SERGIU GHERGHINA - RALUCA MARINCEAN - RALUCA MARINCEAN - SERGIU GHERGHINA - ALIN CHINDEA, CLAUDIU FLOROAIE, RALUCA JURJE - RALUCA MARINCEAN - RENATA MÂNDRUȚ - RENATA MÂNDRUȚ - RENATA MÂNDRUȚ - ANDREEA BOCA - RENATA MÂNDRUȚ - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Toate însușirile lumii rurale a acestuia, volubilitatea împinsă până la limbuție, o anume ingeniozitate, viclenia sau numai șiretenia, bufoneria, se regăsesc atât la Marin Preda, cât și la Nicolae Velea, care împreună ar putea fi subsumați unui anumit spirit al literaturii muntene foarte apropiat de ceea ce franțuzii înțeleg prin gasconism, o predispoziție continuă pentru fanfaronadă, laudă exagerată, enormitate naivă, savuroasă. ALEXANDRU PIRU Nicolae Velea s-a menținut întreaga viață în teritoriul prozei scurte, scriind doar nuvele, povestiri și, mai ales, schițe. Această
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
în numeroase rânduri (în sbornice unde face adesea pereche cu Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie), cu apariții frecvente în curgerea prin vreme a scrisului românesc și participând, în versiunea ei autohtonă, la realizarea primului corpus de cronici muntene - căci, oprindu-se asupra anilor dintre 1504 și 1520, cuprinde evenimente din vremea domniilor lui Radu cel Mare, Mihnea cel Rău, Vlad cel Tânăr și Neagoe Basarab -, Viața... se instalează legitim între scrierile fundamentale ale literaturii române. Redactată în greaca
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
dacă lucrurile lor nu provin din Paris sau din Londra” - ceea ce intră oarecum În contradicție cu cele afirmate anterior, dar se aliniază unei viziuni critice de ansamblu. Se subliniază, În context, fără a fi prea mult comentată, și francofilia societății muntene: Românii Îi urmăresc pe francezi În aproape tot ceea ce fac aceștia și folosesc foarte mult limba franceză. Uneori chiar, Învățând franțuzește din copilărie, vorbesc mai ușor În limba aceasta decât În cea maternă. Observații foarte aspre Îi sunt prilejuite de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din Țara Românească, Ürmösy Îi menționează pe „dramaturgul și poetul Eliat” (Ion Heliade XE "Heliade" Rădulescu), pe Iancu XE "Iancu" Văcărescu XE "Văcărescu" , precum și pe o serie de tineri ardeleni stabiliți aici, pe care Însă nu Îi numește. Creațiile poeților munteni constau Însă, după spusele lui Ürmösy, doar În nararea versificată a unor povestiri sau anecdote, de felul celor care au fost editate Într-o carte Întreagă, În 1842, și care, cu cât sunt mai ciudate, cu atât sunt și mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cărțile purtând aceste titluri, semnate de Ion Lăncrănjan (1982), Ștefan Pascu (1983), Ilie Ceaușescu (1984), David Prodan XE "Prodan" (1992), Mircea Zaciu (1996), Alina Mungiu-Pippidi (1999), Gabriel Andreescu și Molnár Gusztáv (1999), Ioan Chindriș (2003). Letopisețul Cantacuzinesc, În antologia Cronicari munteni, Editura Militară, București, 1988, p. 63. Vasile Arvinte, Român, românesc, România, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, p. 147 și passim, pentru Întreaga discuție. Béla Köpeczi (coord.), Histoire de la Transylvanie, Akadémió Budapesta, 1992, p. 141; cf. Ștefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
foarte bine integrat În societatea bucureșteană și s-a aflat În relații excelente cu românii. Pentru aceasta pledează mai multe elemente, În afara polemicii sale cu Ürmösy. Gazeta de Transilvania, 1844, p. 336, publică un „Atestat”, prin care patruzeci de boieri munteni Înfățișează elogios activitatea sa bisericească dusă timp de treizeci de ani, tocmai În intenția de a-l disculpa, În Transilvania, de atacuri În genul celui al lui Ürmösy. Cantor de Avis și Comers, 1840, pp. 254-255, Îi publicase o cuvântare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
convingătoare. O atitudine similară, În aceeași epocă, ne relevă și tradiția cronicărească, exprimată prin poziția ambiguă a lui Vlad Dracul În confruntările din acei ani. Desigur, nu este vorba de o relație directă Între cele două elemente, dar situația voievodului muntean, prins Între pericolul otoman și dificultățile pe care le are cu „aliatul” creștin (va fi executat În 1447 de trupele trimise de Iancu XE "Iancu" de Hunedoara), este oarecum analoagă celei din baladă (vezi Ilie Minea, Vlad Dracul și vremea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trimestrul I/II, 1906, care pun sub semnul întrebării autenticitatea a trei dintre realizările medalisticii ieșene timpurii: medalia aniversării Academiei Mihăilene, din 1838, aceea a concertului susținul de Liszt la Iași, în ianuarie 1847 și medalia fuzionării armatelor moldovene și muntene la Socola de lângă Iași, în aprilie 1859. „La serbarea existenței de un an al acestei școli s-ar fi distribuit această medalie comemorativă de aramă și de mărime de 40 mm lucru care însă s-a pus la îndoială. Această
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
dintre realizările medalisticii timpurii ieșene, a cărei autenticitate este negată, cu brutalitate și fără argumente. Așa stau lucrurile, cum afirmam mai sus, și cu medalia dedicată vizitei lui Liszt la Iași, din 1847 sau cu medalia fuzionării armatelor moldovene și muntene, la Socola de lângă Iași, din 14 aprilie 1859. Vom menționa un fapt, semnificativ pentru discuția de față, și anume că, în timp ce se proceda astfel cu medaliile de la Iași, pentru mai multe medalii realizate în Muntenia, în prima jumătate a secolului
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de edificiul cultural ieșean, mistuit de flăcări, din nefericire, patruzeci de ani mai târziu, în 1888. Cât privește medalia de la Socola (fig. 70av și 70rv din Partea a II-a, Capitolul C), cum numește Corneliu Secășanu medalia fuzionării armatelor moldovene și muntene din 14 aprilie 1859, pe care o consideră plăsmuire târzie, în paginile 65-66 reluăm punctul nostru de vedere prezentat în lucrarea dedicată reflectării medalistice a istoriei Iașului, apărută în anul 2005 și nu mai detaliem aici. Faptul că cineva din
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
o realitate de necontestat începutul eternizării și prin arta medaliei a momentului Unirii Principatelor și a personalității lui Cuza. Două dintre medaliile din timpul domniei lui Cuza Vodă se leagă de domeniul militar. Prima consemnează actul fuzionării armatelor moldovene și muntene la Socola, lângă Iași, iar a doua, cel al fondării Manufacturii de Arme din București. Aceste două medalii vorbesc de la sine despre atenția pe care Al.I.Cuza a acordat-o constituirii unui corp comun de oaste în Principate și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Vladislav Vlaicu devine vasal al regelui Ungariei Ludovic de Anjou; primește ca feude Severinul și Făgărașul inaugurând o îndelungată tradiție de stăpânire munteană asupra acestor regiuni integrate regatului maghiar. 14) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
amintită suprafața arabilă, fânețele, pășunile, numărul de animale și cătunele Doabra și Eisenau-Prisaca. Marele folclorist Simion Florea Marian, intenționând să scrie o monografie aVamei, a adunat date și documente, notele sale rămânând în manuscris <footnote Simion Florea Marian, Vama, sat muntean din Bucovina, Manuscris, fascicola 1, arhiva B, Suceava, cu note asupra manuscriptelor ce se găsesc în biserica satului vechi, 1888, f. 1-14 footnote>. “Vama, spune marele folclorist, e situată într-o vale romantică și înconjurată din toate părțile cu fluvii
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Mărgărit (2006) propune etimologia al+lui+de. 4 Cel mai vechi exemplu de folosire a lui alde apare deja la Dosoftei: la cei cu al-de Azariĭa (în DA). Multe alte atestări sunt oferite de scriitorii secolului al XIX-lea, atât munteni, cât și moldoveni: Heliade (Or aide l-alde baba Comana, or Sorica), Grigore Alexandrescu (multe de-alde alea), Creangă (de-alde bătrînul Alecu Forescu, cioflingari de-alde tine, de-alde aceste) etc. 5 În limba mai veche există totuși și
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
numere, dar cel ce-i rădăcină nu să mută. Și așa este și acestor țări, și țării noastre, Moldovei, și Țării Muntenești: numele cel drept, de moșie iaste român, cum să răspund și acmu cei din țările ungurești lăcuitorii și muntenii - țara lor - și scriu și răspund cu graiul: Țara Rumânească. Relația de incluziune dintre cei doi termini este clară, moldovan aparținînd sferei semantice a lui român, ca și muntean, oltean, la care am putea adăuga astăzi pe ardelean, bănățean, bucovinean
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cum să răspund și acmu cei din țările ungurești lăcuitorii și muntenii - țara lor - și scriu și răspund cu graiul: Țara Rumânească. Relația de incluziune dintre cei doi termini este clară, moldovan aparținînd sferei semantice a lui român, ca și muntean, oltean, la care am putea adăuga astăzi pe ardelean, bănățean, bucovinean etc. A patra frază din predoslovia cărții menționate spune: Biruit-au gîndul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
al XIV lea, aceasta Însemnînd că denumirile muntenesc și moldovenesc sînt mai tîrzii, pe baza numelor formațiunilor statale, iar nu simultane cu formarea celor două grupuri de graiuri dacoromâne. Din româna comună vorbită În nordul Dunării. Denumirile graiuri de tip muntean și graiuri de tip moldovean sînt deci denumiri convenționale, așa cum sînt și denumirile dialectelor românești sud-dunărene macedoromân, meglenoromân, istroromân, ai căror vorbitori se numesc armâń, vlași, rumëri. Dar aceste denumiri au În vedere numeroasele și profundele asemănări Între graiurile dacoromâne
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
că vorbirea muntenilor e cea mai apropiată ca rostire de limba literară; e adevărat că graiurile provinciale ale moldovenilor și ardelenilor dovedesc deosebiri. Dincolo de aceste aspecte, limba literară a scriitorilor moldoveni, cronicari și ostenitori ecleziastici, e aceeași cu a scriitorilor munteni; același lucru se poate spune despre limba literară a ardelenilor. Și totuși, printr-o ciudată interpretare, bazată pe citări trunchiate și așezate arbitrar, Mihail Sadoveanu a putut fi considerat unul dintre cei mai Înțelepți curajoși care a susținut prin fapte
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
vorbite, ed. a II-a (revăzuta), București, All. Ionescu-Ruxăndoiu , L., 2004, "Politețe și impolitețe în dezbaterile televizate", în: Până Dindelegan (coord.), p. 417-422. Ionescu-Ruxăndoiu, L., D. Chițoran, 1975, Sociolingvistica. Orientări actuale, București, Editura Didactica și Pedagogica. Ionică, I., 1984, "Subdialectul muntean", în: V. Rusu (coord.), Tratat de dialectologie românească, Craiova, Scrisul românesc, p. 163-208. Iordan, I., 1937, Gramatică limbii române, București, Editura Cartea Românească. Iordan, I., 1948, Limba română actuala. O gramatică a "greșelilor", ed. a II-a, București Socec; ed.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
și încă două astfel de consolidări pe laturi, în dreptul naosului. Pereții i-au construit din piatră cioplită, așezată între trei rânduri de cărămidă aparentă și i au sprijinit pe nouă contraforturi ridicate până la nivelul superior al ferestrelor. Colaborarea cu meșterii munteni a adus și o influență în arta construcției, mai ales la exterior. Chiar alternarea pietrei cioplite cu rânduri de cărămidă, care îi dau și un efect cromatic deosebit, este tot o influență adusă prin Țara Românească, a artei bizantine. Biserica
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
chiar numai vizit�nd cu pioșenie această preț ioasă necropolă a neamului. 71 20. BISERICA sfântUL GHEORGHE DIN P|CURARI Către ieșirea din Iași, spre Tărgul Frumos, se desprinde din strada Păcurari un drum, care urcă spre dreapta, pe dealul Munteni, până la cimitirul de cartier �sfânta Treime�. În incinta acestui cimitir se află și o biserică cu hramurile: sfântul Gheorghe (23 aprilie) și sfântul Nicolae (6 decembrie). Este biserică de enorie, construită între anii 1948-1956, de către preotul Constantin Popovici și câteva
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Cantacuzino (+1875). Să mai menționăm aici și de Ecaterina Buciac, sora Doamnei Tudosca, prima soție a lui Vasile Lupu. Biserica Golia a fost și gazda cununiilor unor personalități de epocă, printre care cea a lui Constantin Duca cu fiica Domnului muntean Constantin Br�ncoveanu și, mai t�rziu, cea a lui Antioh Cantemir cu Catinca Ciaur. În vremea lui Alexandru Moruzi Vodă (1802-1806), în curtea bisericii Golia, lângă turnul de la intrare, s-a construit o �casă a apelor� și cișmeaua de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]