1,285 matches
-
prispă, în lumina de toamnă și torcând”, cu ochii „duși departe”, așa apare pentru întâia oară eroina Baltagului. Și cu gândurile femeii, care îl caută pe Lipan al ei în „povestea” care deschide textul (despre voia lui Dumnezeu, asupra soartei „muntenilor”, când a pus El „rânduială și semn fiecărui neam”, la începuturile lumii) și în vorbele-i cu tâlc, „adânci”, reauzite acum, în amintire. Deși memoria ei nu uită nici „vorbele iuți” dintre ei doi, tocmai o astfel de „vorbă adâncă
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
acestui program, care, în realitate, a dăinuit până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Eficiența programului s-a datorat faptului că autorul lui a avut o mare putere de sinteză și previziune și că a știut să îmbine spiritul politic al muntenilor cu spiritul critic al moldovenilor, "realizând în planul previziunilor politice, cât și în planul literaturii propriu-zise, unirea" (G. Ibrăileanu). Meritul "Daciei literare", și în special al lui Kogălniceanu, constă în orientarea limbii și literaturii române pe făgaș național, în introducerea
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
creatori ai literaturii, într-un impresionant elan de solidaritate colectivă, desăvârșesc opera lui Kogălniceanu, Russo, Alecsandri, Bălcescu, Barițiu. După suprimarea „Daciei literare”, gândul de a scoate o nouă publicație, care să-i continue programul, stăruie în cugetele mpldovenilor și ale muntenilor, deopotrivă. Astfel, în 1842 apare sub îndrumarea lui I. Ghica revista „Album literar”, mai târziu purtând titlul de „Album științific și literar”. La 20 ianuarie 1844, apare „Propășirea” , fiind publicația care va duce mai departe, temerar, mesajul „Daciei literare”.Ceva
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
românești. Acțiunii deja menționate i se adăuga cea din 5 februarie 1849, când lordul Dudley Stuart confirma primirea unei scrisori de la Dimitrie Brătianu, exprimându-și plăcerea de a-l vedea a doua zi. Energia lui avea să dea roade, liberalul muntean fiind primit mai întâi în audiență, iar apoi acceptat pentru o discuție cu lordul Beaumont pe 8 februarie 1849 ca urmare a recomandării aceluiași lord Stuart. Acesta devenea la scurt timp după discuțiile purtate cu emisarul român un avocat al
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de fonduri pentru propaganda unionistă 55. Diferențele de opinie în cadrul familiei liberale apăreau încă din acest moment. Astfel, în timp ce Dimitrie Brătianu desfășura acțiuni de tipul celor enunțate deja, Mihail Kogălniceanu era preocupat, în primăvara anului 1857, ca mișcările politice ale muntenilor să fie ceva mai moderate în declarații, dar și în acțiuni pentru a nu compromite cumva întreaga mișcare națională. Cel vizat în mod special era I.C. Brătianu căruia i se recomanda să devină mai moderat față de firmanele emise în această
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
lider cu un comportament politic anarhic, revoluționar 68. Din grupul mai mare acuzat că desfășura o politică anarhică făceau parte și Ștefan Golescu, C. Cretzulescu, C.A. Rosetti, I.C. Brătianu 69. Contrastând cu acuzele care i se aduceau, ultimul liberal muntean amintit prezenta, în preajma Adunărilor ad-hoc, ideea aducerii unui prinț dintr-o dinastie străină ca mijloc prin care societatea românească se putea transforma într-una bazată pe ordine și progres 70. Într-un moment în care atitudinea puterilor europene față de mișcarea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
atitudinea puterilor europene față de mișcarea unionistă devenea foarte importantă, ba chiar am putea spune vitală, Brătianu prefera să se păstreze pe "terenul național" și să nu provoace noi dispute interne. Dincolo de presiunea momentului și de săgețile otrăvite trimise spre liberalul muntean, conservatorii înțelegeau foarte bine faptul că acum se puneau bazele viitoarei forme de organizare și funcționare a statului român. Destul de prezent în spațiul public în acea perioadă, Gh. Bibescu nu făcea un secret din faptul că, pentru el, Regulamentul Organic
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
răspunderea funcționarilor, inamovibilitatea magistraților, toleranța religioasă 98. Cel care surprindea acum era din nou I.C. Brătianu, dar de această dată într-un sens contrar celui în care ne obișnuise, și anume acela de promotor al liberalismului european, al noului. Liberalul muntean se făcea de această dată remarcat prin reluarea unei critici serioase la adresa împrumutului de instituții din societățile occidentale 99. Conservatorii manifestau în aceeași perioadă o preocupare serioasă pentru întărirea legăturilor dintre membrii grupului lor politic din Camera Deputaților 100, dar
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
ideea creării unei coaliții puternice cu moldovenii și a realizării unei regrupări în jurul lui Al.I. Cuza pentru a-l ajuta pe domnitor în implementarea programului său de reforme. Fără a da prea multe explicații, în clipa în care liberalul muntean aborda subiectul amintit cu Mihail Kogălniceanu în decembrie 1861, cel din urmă refuza să se ralieze unui proiect de factura celui amintit. Liberalul moldovean avusese obiecții față de programul de reforme al radicalilor, cât și față de modul în care intenționau să
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
era aceea de a pune bazele unui partid liberal care să aibă o acoperire națională pentru a avea instrumentul care să asigure implementarea valorilor liberale după momentul integrării administrative, el apela și la Mihail Kogălniceanu pentru a adopta atitudinea moderaților munteni. Deloc surprinzător, ținând cont de faptul că liberalul moldovean se remarcase prin moderație până atunci, nu mai mira pe nimeni rezerva manifestată de acesta față de o colaborare deschisă cu liberalii radicali 123. Reprezentanții celor două mari curente au, în perioada
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
monarh a ideilor și oamenilor politici din cealaltă tabără. Acesta pare să fi fost și motivul pentru care, în februarie 1861, I.C. Brătianu își exprima nemulțumirea pentru colaborarea șefului statului cu partea dreaptă a eșichierului politic 124. Dincolo de convingerile liberalului muntean amintit, eșecul colaborării liberalilor cu Al.I. Cuza era explicat de unii contemporani prin influența exercitată de camarilă asupra domnitorului 125. În același timp însă, diplomați francezi ca d'Avril sau Vicontele Saint Vallier sesizau reproșurile conservatorilor la adresa domnitorului tocmai
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
era convingerea lor că Adunarea electivă nu va alege un alt domnitor în afara celui deja desemnat, dar și pentru a oferi principelui Carol timpul necesar să ocupe tronul. Convins de succesul urcării pe tron a prințului Carol de Hohenzollern, liberalul muntean recomanda Locotenenței Domnești "energie mai multă (...) căci România a triumfat"412. Revenind la dezbaterile din Parlament, merită remarcată și pledoaria pe care Ion Strat o făcea în favoarea prințului străin. El sublinia, printre altele, contribuția alegerii unui domn indigen în declanșarea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
în cazul altor lieri de aducerea unui prinț străin, ci de faptul că în locul lui Cuza putea veni un prinț muntean, acțiune văzută ca fiind "o ruină definitivă a nenorocitei noastre Moldove"480. Grave în discursul amintit erau însă desemnarea muntenilor drept dușmanii cei mai mari ai moldovenilor și aserțiunea potrivit căreia domnia lui Cuza fusese fatală celor din urmă, dar benefică pentru cei dintâi. "Noi nu ne-am dat muntenilor ca să ne vândă la nemți. Noi am făcut unirea ca să
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
autorităților înlocuirea deputaților absenți de la ședințele Camerei 516 și arestarea "răzvrătitorilor"517. Toate acestea sunt sugestii care ne îndreptățesc să credem că momentul unei "guvernări tari"518 sosise încă din această perioadă. Ca o ultimă recomandare pentru Locotența Domnească, liberalul muntean cerea "energie mai multă și ați binemeritat de la patrie, căci România a triumfat"519. În aceeași ședință, deputatul Gh. Mîrzescu dezvăluia că reprezentanții districtului Iași, D. Tacu, V. Pogor și T.L. Maiorescu, semnaseră un document prin care se angajau în fața
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
pentru a nu mai fi percepuți de societatea românească ca niște elemente străine. Era aici aceeași preocupare nu pentru păstrarea identității, ci pentru "contopirea" în rândul românilor. Același an marca o repoziționare a altui lider liberal important, I.C. Brătianu. Liberalul muntean realiza, începând cu 1860, un important pas în privința discursurilor sale publice care căpătau din acest moment o componentă antisemită și ca urmare a contactelor cu diferite cercuri de la București și Iași unde antisemitismul începea să aibă un oarecare impact 583
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Luchsweg 7. 389. Ritter Anna, născută la 8 martie 1928 în localitatea Bucova, județul Timiș, România, fiica lui Wandrușkka Nicolae și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Mudau, Pfaffeng. 6. 390. Rech Ermina, născută la 25 ianuarie 1958 în localitatea Muntenii de Jos, județul Vaslui, România, fiica lui Stratina Grigore și Veronica, cu domiciliul actual în Germania, Leverkusen, Baumbergerstr. 50 A. 391. Oberkirsch Elvine, născută la 29 septembrie 1961 în localitatea Johannisfeld, județul Timiș, România, fiica lui Bradt Francisc și Maria
HOTĂRÂRE nr. 947 din 24 noiembrie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113497_a_114826]
-
Pădureni 6. Dimitrie Cantemir 14. Stănilești 7. Drînceni 15. Tătărani 8. Duda-Epureni 16. Vetrișoaia 3. JUDECĂTORIA VASLUI cu sediul în municipiul Vaslui MUNICIPIU 1. Vaslui ORAȘE 1. Negrești COMUNE 1. Albești 15. Lipovăț 2. Băcești 16. Miclești 3. Bălteni 17. Muntenii de Jos 4. Bogdana 18. Oșești 5. Codăești 19. Poienești 6. Costești 10. Pungești 7. Dănești 21. Rebricea 8. Deleni 22. Solești 9. Delești 23. ��tefan cel Mare 10. Dragomirești 24. Tanacu 11. Dumești 25. Tăcuta 12. Gîrceni 26. Todirești
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
de cute (pietre) de ascuțit coasa. Bărbatul este mic, slab, ascuțit, poartă pe cap o pălăriuță verde cu pană de fazan, așa cum am mai văzut doar la paznicii forestieri, plus un rucsac verde de armată, care-i întregește imaginea de muntean. Cutele costă 2,5 lei bucata („două la cinci lei”, strigă marfa vânzătorul, adică 0,5 euro fiecare). Sunt tăiate primitiv din stânca de gresie, parcă sunt unelte ale omului primitiv, expuse acolo, pe o bucată de pânză roșie, uzată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
UNIC Se aprobă renunțarea la cetățenia română persoanelor prevăzute în anexa, care face parte integrantă din prezenta hotărîre. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: ---------------- Ministrul justiției, Petre Ninosu Anexă LISTA persoanelor pentru care s-a aprobat renunțarea la cetățenia română 1. Muntean Aurel, născut la 21 octombrie 1971 în orașul Curtici, județul Arad, România, fiul lui Aurel și Maria, cu domiciliul actual în Franța, Rue A. G. Berlin, Argenteuil. 2. Cirpaci Doina, născută la 21 decembrie 1970 în orașul Lugoj, județul Timiș, România
HOTĂRÂRE nr. 67 din 17 februarie 1993 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123709_a_125038]
-
fiind socru’ la un vecin de al meu de aici, mi-a dat un prosop așa de mare și îngust, de la nuntă, și mâncare. Până atunci noi n-am avut mâncare și n-am avut nimic. Și spune Iovan: Măi Munteanule, dă-mi mie jumate de prosop, că ai să-l găsești la Tudor Vladimirescu (sic!). I l-am dat, da’ n-am mai văzut nimic. Și-l punea așa și făcea anfura pă el. Bun. El avea diagnosticul de tuberculos
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în loturi pînă la 3 hectare. Articolul 97 Meseriașii săteni din comunele rurale, cari sînt și plugari, au drept numai la un loc de casă și pînă la un Ha de pămînt. Mărginașii orașelor și targurilor cultivatori de pămînt și muntenii cari nu se mută pe lot au drept la împroprietărire numai pînă la 2 hectare. Locuitorii din comunele rurale devenite urbane după promulgarea decretului-lege de expropriere din 1918, se vor bucura de toate drepturile acordate de această lege locuitorilor din
LEGE nr. 3.093 din 14 iulie 1921 privind reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
mai mare ca de 15 km de comună lor de reședință, sînt datori că, în termen de cel mult trei ani dela luarea în stapanire a lotului, să se mute în comuna de care depinde lotul. Se exceptează funcționarii publici, muntenii împroprietăriți la camp cu loturi pînă la 2 hectare și lotasii cari, pastrandu-și locuința, rămîn totuș mai aproape de loturile lor, decat dacă s-ar muta în comuna de care depinde lotul. Articolul 139 Acei cari nu vor îndeplini obligațiunile
LEGE nr. 3.093 din 14 iulie 1921 privind reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
nr. 302, județul Brașov. 12. Saratoc Valentina, născută la 29 ianuarie 1972 în localitatea Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Ioan și Ana, cu domiciliul actual în Olanda, 5551 AW Valkenswaard, Bergstraat 61, cu ultimul domiciliu din România în satul Munteni nr. 60, comuna Bulz, județul Bihor. 13. Crișan Rozalia, născută la 9 decembrie 1952 în localitatea Barsau de Sus, județul Satu Mare, România, fiica lui Andrei și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 78647 Trossingen, Bismarckstr. 50, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 316 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
095 m2 Dumbrava-Deal Comună Savinesti, 1974 810.586.584 județul Neamț 6. 8.14 Stația 220/110 kV Fai 50.878 m2 Iași Comună Rediu, DN 28, 1974 346.494.184 județul Iași 7. 8.14 Stația 220/110 kV Munteni 30.630 m2 Vaslui Str. Podu Înalt, 1976 725.968.514 Vaslui, județul Vaslui 8. 8.14 Stația 220/110 kV Suceava 43.362 m2 DN 2 (la 2 km de Comună Scheia, 1975 1.076.046.574 localitatea Sfântu
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
am Neckar, Alte Schiffahrt Str. 24, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Iclod, comuna Sincel, nr. 71, jud. Albă. (1956/2004) 42. EGGEN VALERICA, fiica lui Stratina Grigore și Veronica, născută la data de 10 ianuarie 1956 în localitatea Muntenii de Jos, județul Vaslui, România, cu domiciliul actual în Germania, 51371 Leverkusen, Felderstr. 149, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Brașov, str. Jepilor, nr. 12, județul Brașov. (2194/2004) 43. EGRI ROBERT, fiul lui Fazekas Alexandru și Egri Eva
HOTĂRÂRE nr. 1.141 din 29 septembrie 2005 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137583_a_138912]