1,282 matches
-
unor șanțuri de sondaj. Primele mențiuni, care vizează spațiul bazinului bârlădean, apar în răspunsurile oferite de învățătorii fostului județ Vaslui la Chestionarul arheologic al scriitorului Al. Odobescu (1871-1874), unde sunt informații despre Buhăești, Cetățuia de la Vaslui, Paiu, Secuia și Băcăoani - Muntenii de Jos. De asemenea, alte date sunt oferite de manuscrisele lui Gr. Tocilescu (descoperiri monetare la Oșești) și ale lui P. Polonic (amintesc, în special, șanțurile și întăriturile Cetățuii de la Vaslui). Inițierea cercetărilor de teren din zona mediană a bazinului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia, 1954. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 32-33; Zaharia N.1955, p. 909; Coman 1980c, p. 195, nota 5; Teodor 1997c, p. 121. 83. Negrilești (comuna Munteni), județul Galați a) Grădina lui Zaharia - Școala Generală: în 1981, în curtea școlii din sat, pe locul amintit, au apărut fragmente de vase (semnalate de cetățeanul Gh. Chiscop, însă găsite de T. Bolohan) făcute la roata înceată și decorate cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
incizat ori lustruit, specifică culturii Dridu (secolele VIII-IX și X-XI). Cercetare Gh. Coman, 1954. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 288; Coman 1980c, p. 56; Teodor 1997c, p. 144. 109. Secuia (comuna Muntenii de Jos), județul Vaslui a) Marginea vestică a satului: pe dreapta șoselei Vaslui-Crasna, dinspre marginea vestică a satului, s-au găsit fragmente ceramice specifice veacurilor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1951. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și filozofia ei practică motive de minuțioasă evocare veristă. Până și clipele de duioșie par aspre. Față de taciturnii sadovenieni, jeluitori și misterioși, ruralii lui Sorescu, volubili, de o mobilitate fără tihnă, se agită neîmpăcați ca Moromeții lui Marin Preda. "Nouă, muntenilor observa prozatorul -, ne place să stăm de vorbă până ne dor fălcile"! Totodată, la dunărenii aceștia cu nerv regăsim psihisme ale meridionalilor lui Verga. În microcomunitatea de "La Lilieci", politica bunăoară e subiect perpetuu: "I-auzi, bă, ce-a mai
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ales prejudecățile) specifice. Îi era mai familiară Vitoriei îndepărtata Crimee decît Galațiul, pentru că, în acea direcție, spre răsărit, porneau turmele pe lungile drumuri ale transhumanței, zona fiind intens însămînțată cu numele românești ale proprietarilor de turme. Nu se debarasează ușor munteanul de obiceiurile moștenite de acasă; dacă pornește din loc, ia cu el și muntele. A afirmat-o cu patetism Ion Creangă în Amintirile sale și au dovedit-o practic, pe teren, cu documente statistice, echipele sociologice conduse de Anton Golopenția
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
gurile Dunării, se pare de origine romînă, romîno-slavă, romîno-alană, romîno cumană etc. a fost considerat de unii ca derivînd din numele Prutului, ceea ce nu poate fi acceptat din cauza neconcordanțelor formale. Variantele brod „pod“ + nic (deci „podar“), brdo „munte“ + -nic (deci „muntean“); un derivat al verbului broditi „a umbla necontenit“ sunt mult mai plauzibile ca baze ale numelui brodnic. Putna Am ales acest nume pentru rezonanța istorică și culturală a mînăstirii omonime și a zonei în care este așezată, dar mai ales
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
limba română a Noului Testament, apărută în 1648 la Alba Iulia. Continuând preocupările vechi de un secol pentru tălmăcirea textelor religioase în românește, dar și ca urmare a unor inițiative oficiale, ce intenționau calvinizarea ortodocșilor ardeleni, traducerea, începută de ieromonahul muntean Silivestru, a fost coordonată de mitropolitul Simion Ștefan. Tipărirea acestei cărți - Noul Testament sau Împăcarea au leagea noao a lui Is. Hs. Domnului nostru - este un eveniment important în istoria culturii române, datorită valorii lingvistice și literare a textului, dar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288486_a_289815]
-
ȚĂRANU, Ion (19.IV.1940, Munteni, j. Iași), prozator și autor dramatic. Născut într-o familie de țărani, Ț. are o copilărie zbuciumată, din cauza pierderii ambilor părinți, Paraschiva (n. Borșa) și Grigore Țăranu, mort în război. Își începe învățătura la Buzău (1947-1949), o continuă în satul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]
-
grijă este că și-a fă cut planul că poate rezista atacului și poate învinge. Tot din surse străine, care însă n-au fost prezente în ziua bătăliei, aflăm că Ștefan și statul major au stat deoparte (posibil pe Dealul Muntenilor, în stânga orașului Vaslui), ca să poată observa desfășurarea luptei (sic!), „ăiar oștenii săi au mers la luptă sub ochii lui”, lucru imposibil dacă se admite că era o ceață deasă. Se poate, așa cum se întâmplă adesea, în zilele de toamnă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Traiană, 10, 11, 77, 105,129, 133, 155 Dacia Decebaliană, 13, 21, 100, 101, 155 Dacia de Vest, 172 Daicoviciu, Hadrian, 31, 42 Danemarca, 21 Dania, 21, 178 Daniel, Constantin, 29, 42, 52 Dardania, 99, 135 David, 48, 191 Dealul Muntenilor, 202 Decebal, 21, 22, 32, 33, 35, 38, 39, 84, 99, 101 Deceneu, 27, 29, 30, 31, 32, 38, 39 Decei, Aurel, 19, 97, 125, 126, 138, 149, 151, 152, 208, 209 Dialogurile lui Platon, 27 Diculescu, C., 83 Dierna
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
mai multă lume, voievozii buciumau să se strângă și armata în dobândă, adică pe pradă: ce a fura din război al lor să fie! Ștefan cel Mare a folosit deseori astfel de armată, cum spune cronicarul, în luptele sale cu muntenii, cu secuii și ungurii și cu leșii. Armata în dobândă era neregulată, probabil avea ghioage, arcuri, baltage, dar tot al lor era și fuga care, „deși rușinoasă însă-i sănătoasă". „Când erau dușmani creștini în țară, care trebuiau scoși, mergea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Bohotinului căci Bohotinul ce îl întărise Domnul chiar atunci nu era încă stâlpit și Cămănarul este cu trebile Domniei la Țarigrad" (Cr. Bohotinului, p. 212, Acte, XV). „1659 iunie 10. Gheorghe Ghika scrie Vornicelului și Vătămanului și tuturor sătenilor din Munteni că i s-au jeluit Miron Bucioc și Nicolai Buhuși pe acei săteni pentru că li-au scos plugurile ce le trimisese să are la satul lor Dodești și li-au bătut plugarii. Acei din săteni care vor fi acolo pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și cea de la Schitul Duca a aceleiași; parte din moșia Gărcenii a schitului Mălăiești; Vulturești a mănăstirii Văratic; Dumitrești a mănăstirii Galata; Capotești, Petrișenii sau Sasova, Scânteia și Valea Satului ale mănăstirii Bârnova; Mărășenii a mănăstirii Sfântul Sava; Bârzeștii și Muntenii de Jos a mănăstirii Barnovschi; Curseștii a mănăstirii Fâstâci, „Înconjurătoarea mănăstirii Fâstâci cu cătunele ei"; parte din moșia Cocârlești sau Sârbii și Filozofii sau Scânteia, Dănești, părțile de proprietate din Cărbunești și Tatomirești - toate a mănăstirii Golia; Coropcenii a mănăstirii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ministrul Justiției, General Corp de Armată Const. C. Stoicescu D.I.Popescu Nu știu dacă motivele emiterii decretului-lege, dat la 16 iunie 1942, nu a avut și alte dedesubturi. În primăvara anului 1932 locuințele cetățenilor din 4 cartiere ale orașului Bârlad: Muntenii, Podenii, Poșta și Vama - au fost distruse din cauza inundațiilor. Se impuneau lucrări edilitare, necesare rectificării cursului râului Bârlad și a pârâului Cacaina din cauza cărora se repetau inundațiile. Lucrările erau urgente dar nu erau fonduri. Pe ajutoare străine nu se puteau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și redate de Iacov Antonovici în „Un dascăl ardelean la Bârlad - Ioan Popescu", 1928, Huși. Ion Popescu, dascălul Mai întâi despre cel dintâi dascăl al său, (al lui Petru Răcanu n.n.) - Ioan Popescu: „Nalt și bine făcut, el era tipul munteanului gata de-a pururea să înfrunte orice primejdie. omul care agita în inima și în mintea lui toate problemele care puteau ridica Neamul". Apoi despre viața ca elev: „Conștiincios în împlinirea datoriilor, el (dascălul - n.n.) era cinstea personificată; de aceea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
realizându-se satul Polocin; 37. Tupilați de la Lălești devin Cristești; 38. Chilienii de Sus de la Mireni se contopesc cu Chilienii de Jos, realizându-se satul Chilieni; 39. Angheluță de la Mireni devin Hreasca; 40. Dobârceni de la Mânjești devin Mânjești; 41. Gura Munteni de la Muntenii de Jos se contopesc cu Muntenii de Jos; 42. Cârțibașu de la Obârșeni devin Voinești; 43. Fundătura de la Obârșeni devin Voinești; 44. Obârșeni-Răzeși de la Obârșeni se contopesc cu Obârșeni-Clăcași, realizându-se satul Obârșeni; 45. Cordeni de la Oltenești se contopesc
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
satul Polocin; 37. Tupilați de la Lălești devin Cristești; 38. Chilienii de Sus de la Mireni se contopesc cu Chilienii de Jos, realizându-se satul Chilieni; 39. Angheluță de la Mireni devin Hreasca; 40. Dobârceni de la Mânjești devin Mânjești; 41. Gura Munteni de la Muntenii de Jos se contopesc cu Muntenii de Jos; 42. Cârțibașu de la Obârșeni devin Voinești; 43. Fundătura de la Obârșeni devin Voinești; 44. Obârșeni-Răzeși de la Obârșeni se contopesc cu Obârșeni-Clăcași, realizându-se satul Obârșeni; 45. Cordeni de la Oltenești se contopesc cu Vinețești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
devin Cristești; 38. Chilienii de Sus de la Mireni se contopesc cu Chilienii de Jos, realizându-se satul Chilieni; 39. Angheluță de la Mireni devin Hreasca; 40. Dobârceni de la Mânjești devin Mânjești; 41. Gura Munteni de la Muntenii de Jos se contopesc cu Muntenii de Jos; 42. Cârțibașu de la Obârșeni devin Voinești; 43. Fundătura de la Obârșeni devin Voinești; 44. Obârșeni-Răzeși de la Obârșeni se contopesc cu Obârșeni-Clăcași, realizându-se satul Obârșeni; 45. Cordeni de la Oltenești se contopesc cu Vinețești; 46. Puiești Sat de la Puiești se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a face nici o mențiune despre obligația celor două Principate de a-și alege domnitorul prin excluderea candidaților din celălalt Principat și nici nu recomanda alegerea unei persoane distincte. În consecință, Încheie el, “la Iași s-ar dori să fie desemnat munteanul care ar fi ales la București”, fără a da prea mari șanse de reușită acestor “subtilități bizantine”. Dubla alegere a produs un impact internațional vizibil În procedura recunoașterii acestui act de părțile semnatare ale tratatului din 1856 și a Convenției
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
anihilarea mișcării naționale emancipative, aflată în pragul instituționalizării. Meritul său constă în a fi înțeles, măcar parțial, primejdia și de a o fi contracarat cu destul succes. Sugestiv rămâne gestul domnitorului Ghica, în primăvara anului 1855, când spre deosebire de omologul său muntean a respins cererea autorităților militare austriece de a efectua lucrări topografice (de triangulare) pe teritoriul țării, prin mijlocirea propriilor ofițeri specialiști, gest motivat prin lipsa fondurilor bănești necesare pentru derularea acțiunii. Ulterior, el avea să-și facă un titlu de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
extinsă în timp, cu mult înainte de creația creștină și că prin urmare ar putea fi folosită ca dovadă a eternității lumii. De asemenea, de interes este mențiunea lui Machiavelli despre inundații și despre posibila supraviețuire a unui om învățat printre munteni. Deși se bazează pe un pasaj din Legile lui Platon (676b-678a), Machiavelli face de asemenea un comentariu cu privire la povestea lui Noe. Implicația este că materialul din Geneză de la Creație la Potop este, probabil, o ficțiune concepută de Noe însuși. Într-
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și... acel ceva care-i dat omului când are menirea de a face ! Urmează Tip Top, Festivalul obiceiurilor, Concertul de pe 23 și, printre altele, pe 27 ianuarie 2007 Gala Ziariștilor, ediția a II-a. Vom încerca transmisii directe din comunele Muntenii de Jos și Sus, Ferești, Văleni, Solești, Miclești, Lipovăț, Deleni, Albești, Pușcași, Laza, Poienești și poate și altele. De pe unde sunt și primari adevărați. De fapt, urmează S| EXIST|M. Am avut o instructivă și destul de îndelungată discuție cu Preasfinția
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
adunat 98 de spectatori, pe numărate, deși piața rămăsese pustie, evident, din cauza rafalelor ploii. Aplauzele acestora de sub umbrelele sub rafale de ploaie au fost cele mai meritate dintotdeauna. Să revin: Ai noștri au participat cu TEATRUL DE P|PUȘI din Muntenii de Jos (secțiunea a II-a), cu CIMPOIERII de la Perieni și FANFARA DE LA VALEA-MARE ( Secțiunea a III-a), cu R+NDURILE de la Munteni de Sus (Secțiunea a IV-a), cu TICU UNGUREANU, VASILICA și VASILE CATELEA, ANETA AILINC|I, VERA
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
fost cele mai meritate dintotdeauna. Să revin: Ai noștri au participat cu TEATRUL DE P|PUȘI din Muntenii de Jos (secțiunea a II-a), cu CIMPOIERII de la Perieni și FANFARA DE LA VALEA-MARE ( Secțiunea a III-a), cu R+NDURILE de la Munteni de Sus (Secțiunea a IV-a), cu TICU UNGUREANU, VASILICA și VASILE CATELEA, ANETA AILINC|I, VERA COTOV|ț și alți creatori populari (printre care SOȚII BULAI din Miclești). RODICA BULBOAC| și două ajutoare, din Laza, care ne-au hrănit
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de treaba lui, inclusiv în barurile de noapte zumzăind până spre dimineață. Vasluienii noștri au avut o prezență semnificativă! Formații cu față comercială (cimpoierii 180 Perieni, fanfara-Valea Mare). Spectacolele... ce evoluții au avut Trandafir de la Moldova, trișcarii și Rândurile de la Munteni de Sus și păpușarii lui Brunchi. Artiștii plastici au fost toți buni, chiar dacă n-au prea vândut lucrurile din expoziție. Mi-a plăcut o torcătoare „înțepată" de la Văleni, Familia Bulai de la Miclești, Ticu Ungureanu de la Duda Epureni și Silvia Ene
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]