2,369 matches
-
procesuale. Curba dinamică a unui val oceanic este rezultatul presiunii ascendente a apei, opusă forței contrare a gravitației. Urmele valurilor pe nisipul umed al unei plaje sunt rezultatul contururilor sinuoase ale mișcării apei. Convexitățile norilor și linia zimțată a lanțurilor muntoase sunt urme ale forțelor mecanice care le-au generat. Formele șerpuitoare, răsucite, bombate ale tulpinilor, ramurilor, frunzele lor și florilor rețin și repetă mișcările creșterii. Ceea ce percepem ca formă statică este rezultatul, trecător sau durabil, al diferitelor procese de alcătuire
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de zdrobitoare și turcii au fost făcuți atât de praf, încât nu se vedea spahiu cu spahiu și de aceea, ei nici nu au observat când Mircea cel victorios, a dat-o cotită și s-a retras urgent înspre părțile muntoase, împădurite pe atunci perfect cu foioase și cu brazi, care la viața lor încă nu cunoscuseră drujba. Deci analitic vorbind, după câte se vede din punct de vedere geopolitic, și pe atunci exista un soi de Occident, situat undeva mai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și în roci mai dure când acestea apar ca o bară între roci mai moi (exemplu: Cheile Călatei, lângă Huedin). CHIPAROS arbore specific pădurilor subtropicale, cu lemn rezistent și parfumat; are mare valoare economică. CIRC GLACIAR depresiune semisferică în etajul muntos, formată prin acțiunea de eroziune a ghețarilor situați pe versanți sau la obârșia văilor glaciare, zănoagă; sinonime: căldare glaciară, zănoagă. CLIMĂ media vremii, rezultată în urma interacțiunii dintre factorii radiativi, circulația generală a atmosferei și condițiile fizico-geografice; media vremii pe o
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
întâlnesc două ape curgătoare. CON VULCANIC formă de relief vulcanic, asemănătoare figurii geometrice de con, construită în urma erupțiilor vulcanice. CORAZIUNE acțiunea de șlefuire a rocilor de către vânt, cu ajutorul particulelor de nisip, praf sau ace de gheață. CORDILIERĂ complex de lanțuri muntoase desfășurate pe lungimi foarte mari și compus din mai multe șiruri paralele; exemplu: Cordiliera Andină din America de Sud. CORDON DE NISIP formă de acumulare a aluviunilor transportate de marile fluvii de-a lungul țărmurilor joase sub influența curenților marini și a
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
Apuseni, care are aspectul unui golf; pătrunderi ale Câmpiei de Vest și ale Dealurilor de Vest în munți, de-a lungul unor râuri; exemple: depresiunile Zarand (pe Crișul Alb), Beiuș (pe Crișul Negru) ș.a.. DEPRESIUNE INTERMONTANĂ depresiune situată între ramurile muntoase; exemplu: Depresiunea Colinară a Transilvaniei. DEPRESIUNE INTRAMONTANĂ depresiune situată între culmile muntoase și înconjurată din toate părțile de acestea; exemple: depresiunile Brașov, Maramureș (din Carpații Orientali), ș.a. DEPRESIUNE SUBMONTANĂ depresiune situată la poalele munților, la contactul dintre aceștia și regiunile
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
ale Dealurilor de Vest în munți, de-a lungul unor râuri; exemple: depresiunile Zarand (pe Crișul Alb), Beiuș (pe Crișul Negru) ș.a.. DEPRESIUNE INTERMONTANĂ depresiune situată între ramurile muntoase; exemplu: Depresiunea Colinară a Transilvaniei. DEPRESIUNE INTRAMONTANĂ depresiune situată între culmile muntoase și înconjurată din toate părțile de acestea; exemple: depresiunile Brașov, Maramureș (din Carpații Orientali), ș.a. DEPRESIUNE SUBMONTANĂ depresiune situată la poalele munților, la contactul dintre aceștia și regiunile mai joase (de obicei, deluroase) situate în apropiere; exemplu: Depresiunea Câmpulung (din
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
an la altul, dar a cărei structură și volum se modifică prin topire, recristalizare și tasare, devenind granulară; el alimentează masa ghețarilor; sinonim: névé. FLIȘ formațiune geologică specifică, alcătuită din strate groase de roci sedimentare cutate; exemplu: el alcătuiește șirul muntos din estul Carpaților Orientali și toți Carpații Curburii. FLORĂ totalitatea speciilor de plante dintr-o regiune actuală sau dintr-o perioadă geologică. FLOTĂ totalitatea vapoarelor care aparțin unei țări. FLUVIU curs de apă important ca lungime și debit, care colectează
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
Ecuator. GRESIE rocă sedimentară rezultată din cimentarea grăunților de nisip cu ciment silicos, calcaros, argilos, ș.a. GRIND formă de relief pozitivă situată în deltă sau pe marginea acesteia; poate fi: continental, fluvial, maritim. HONDURAS țara cu cele mai întinse suprafețe muntoase: peste 85% din teritoriul ei; HALDĂ acumulare de material steril rezultat în urma activităților de exploatare minieră sau după procese industriale (procese siderurgice și termoenergetice); are diferite forme: movilă, terasă, piramidă, ș.a. HAMADĂ platou stâncos în regiunile deșertice, ușor înclinat, de pe
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
000 km2; lacul natural cel mai adânc este Lacul Baikal (Rusia asiatică): 1.620 m. LAGUNĂ lac format din bararea unui fost golf cu aluviunile aduse de curenții marini. LAMA cămilă fără cocoașă ce trăiește în regiunea andină sud-americană. LANȚ MUNTOS ansamblu muntos alungit, alcătuit din culmi, masive și chiar depresiuni, care se dispun paralel; exemple: Carpații, Alpii, Anzii, ș.a. LAPON locuitor din nordul Peninsulei Scandinave, a cărui ocupație principală este creșterea renilor. LAPOVIȚĂ fenomen hidrometeorologic caracterizat prin căderea concomitentă a
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
lacul natural cel mai adânc este Lacul Baikal (Rusia asiatică): 1.620 m. LAGUNĂ lac format din bararea unui fost golf cu aluviunile aduse de curenții marini. LAMA cămilă fără cocoașă ce trăiește în regiunea andină sud-americană. LANȚ MUNTOS ansamblu muntos alungit, alcătuit din culmi, masive și chiar depresiuni, care se dispun paralel; exemple: Carpații, Alpii, Anzii, ș.a. LAPON locuitor din nordul Peninsulei Scandinave, a cărui ocupație principală este creșterea renilor. LAPOVIȚĂ fenomen hidrometeorologic caracterizat prin căderea concomitentă a fulgilor de
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
cu aspect zaharos; în mod obișnuit, are culoare albă, dar impuritățile conținute o pot face și cenușie, roză, neagră, roșie, ș.a. MARTOR DE EROZIUNE rest dintr-o formă de relief mai extinsă care a rezistat eroziunii terenurilor din jur. MASIV MUNTOS unitate muntoasă ce ocupă o suprafață restrânsă în comparație cu un lanț muntos și care este înconjurată de forme de relief mai joase; are versanți abrupți și o fragmentare redusă; exemple: masivele Bucegi, Ceahlău, Făgăraș, ș.a. MATERII PRIME resurse materiale care intră
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
zaharos; în mod obișnuit, are culoare albă, dar impuritățile conținute o pot face și cenușie, roză, neagră, roșie, ș.a. MARTOR DE EROZIUNE rest dintr-o formă de relief mai extinsă care a rezistat eroziunii terenurilor din jur. MASIV MUNTOS unitate muntoasă ce ocupă o suprafață restrânsă în comparație cu un lanț muntos și care este înconjurată de forme de relief mai joase; are versanți abrupți și o fragmentare redusă; exemple: masivele Bucegi, Ceahlău, Făgăraș, ș.a. MATERII PRIME resurse materiale care intră în producția
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
conținute o pot face și cenușie, roză, neagră, roșie, ș.a. MARTOR DE EROZIUNE rest dintr-o formă de relief mai extinsă care a rezistat eroziunii terenurilor din jur. MASIV MUNTOS unitate muntoasă ce ocupă o suprafață restrânsă în comparație cu un lanț muntos și care este înconjurată de forme de relief mai joase; are versanți abrupți și o fragmentare redusă; exemple: masivele Bucegi, Ceahlău, Făgăraș, ș.a. MATERII PRIME resurse materiale care intră în producția industrială; exemplu: petrolul, cărbunele, gazele naturale, lemnul, ș.a. MEANDRU
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
poate atinge 150 m înălțime și trăiește între 3.000 și 5.000 de ani. SIDERURGIE ramură industrială ce transformă minereul de fier în fontă, oțel, laminate cu ajutorul unor instalații complexe (furnale, oțelării și laminoare); sinonim: metalurgia feroasă. SIERRA lanț muntos sau culme muntoasă, în țările de limbă spaniolă. SILVOSTEPĂ zona de tranziție între pădurea de conifere și tundră, cu întrepătrunderi între cele două formațiuni vegetale. SISTEM MUNTOS ansamblu de lanțuri muntoase, format în timpul unei aceleiași orogeneze; cel mai lung sistem
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
m înălțime și trăiește între 3.000 și 5.000 de ani. SIDERURGIE ramură industrială ce transformă minereul de fier în fontă, oțel, laminate cu ajutorul unor instalații complexe (furnale, oțelării și laminoare); sinonim: metalurgia feroasă. SIERRA lanț muntos sau culme muntoasă, în țările de limbă spaniolă. SILVOSTEPĂ zona de tranziție între pădurea de conifere și tundră, cu întrepătrunderi între cele două formațiuni vegetale. SISTEM MUNTOS ansamblu de lanțuri muntoase, format în timpul unei aceleiași orogeneze; cel mai lung sistem muntos de pe planetă
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
cu ajutorul unor instalații complexe (furnale, oțelării și laminoare); sinonim: metalurgia feroasă. SIERRA lanț muntos sau culme muntoasă, în țările de limbă spaniolă. SILVOSTEPĂ zona de tranziție între pădurea de conifere și tundră, cu întrepătrunderi între cele două formațiuni vegetale. SISTEM MUNTOS ansamblu de lanțuri muntoase, format în timpul unei aceleiași orogeneze; cel mai lung sistem muntos de pe planetă este Cordiliera Americană (peste 18.000 km.) situată în partea de vest a Americii. SPEOLOGIE știința care se ocupă cu studiul complex al peșterilor
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
furnale, oțelării și laminoare); sinonim: metalurgia feroasă. SIERRA lanț muntos sau culme muntoasă, în țările de limbă spaniolă. SILVOSTEPĂ zona de tranziție între pădurea de conifere și tundră, cu întrepătrunderi între cele două formațiuni vegetale. SISTEM MUNTOS ansamblu de lanțuri muntoase, format în timpul unei aceleiași orogeneze; cel mai lung sistem muntos de pe planetă este Cordiliera Americană (peste 18.000 km.) situată în partea de vest a Americii. SPEOLOGIE știința care se ocupă cu studiul complex al peșterilor; în România, bazele biospeologiei
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
sau culme muntoasă, în țările de limbă spaniolă. SILVOSTEPĂ zona de tranziție între pădurea de conifere și tundră, cu întrepătrunderi între cele două formațiuni vegetale. SISTEM MUNTOS ansamblu de lanțuri muntoase, format în timpul unei aceleiași orogeneze; cel mai lung sistem muntos de pe planetă este Cordiliera Americană (peste 18.000 km.) situată în partea de vest a Americii. SPEOLOGIE știința care se ocupă cu studiul complex al peșterilor; în România, bazele biospeologiei (studiul vieții din peșteri) au fost puse de Emil Racoviță
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
litorală a mărilor și oceanelor acoperit de ape. SUBSIDENȚĂ scufundare lentă și progresivă a fundului unui bazin sau a unei depresiuni, concomitent cu sedimentarea acestora. ȘINTOISM cea mai veche religie practicată în Japonia. ȘA porțiune mai coborâtă a unei culmi muntoase sau deluroase, situată între două porțiuni imediate mai ridicate, și care pune în legătură două văi opuse sau obârșiile lor; sunt folosite, în mod obișnuit, de poteci sau drumuri; sinonime: înșeuare, curmătură. ȘEPTEL totalitatea animalelor domestice crescute într-o gospodărie
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
de presiune dintre două regiuni; se definește prin direcție și viteză. VEGETAȚIE asociere de plante caracteristică unui anumit teritoriu. VERSANT suprafață sau ansamblu de suprafețe înclinate, orientate în același sens față de o vale sau față de un deal, munte sau lanț muntos, care se termină în partea de jos într-o vale, depresiune sau câmpie. VISCOL fenomen hidrometeorologic ce constă în spulberarea zăpezii de către vânt, astfel încât vizibilitatea 120 scade extrem de mult, iar aprecierea privind căderea concomitentă a zăpezii este imposibilă. VREME situația
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
astfel încât vizibilitatea 120 scade extrem de mult, iar aprecierea privind căderea concomitentă a zăpezii este imposibilă. VREME situația atmosferei și a elementelor meteorologice (temperatură, precipitații, vânturi ș.a.) la un moment dat și într-un anumit loc. VULCAN relief conic cu caracter muntos, rezultat prin acumularea lavei și a altor produse vulcanice în jurul craterului; cel mai înalt vulcan din lume este Aconcagua - 6.960 m, la granița dintre Argentina și Chile (America de Sud). VULCAN NOROIOS erupție de noroi însoțită de emanații de gaze, ce
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
22 APRILIE - ZIUA PĂMÂNTULUI Pământul este una dintre cele nouă planete ale Sistemului Solar (Mercur, Venus, Pământ, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto). Văzut din Cosmos el seamănă cu o mărgea albastră pe care uneori se disting mările, oceanele, lanțurile muntoase și fluviile mari. Pe Pământ trăiesc în jur de 6 miliarde de oameni. Asemenea omului și pământul are bolile lui: unele mai grave decât altele. Vulcanii îi mai rănesc scoarța din când în când, acoperindu-i pădurile cu cenușă și
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
de zdrobitoare și turcii au fost făcuți atât de praf, încât nu se vedea spahiu cu spahiu și de aceea, ei nici nu au observat când Mircea cel victorios, a dat-o cotită și s-a retras urgent înspre părțile muntoase, împădurite pe atunci perfect cu foioase și cu brazi, care la viața lor încă nu cunoscuseră drujba udemeristă. Deci analitic vorbind, după câte se vede din punct de vedere geopolitic, și pe atunci exista un soi de Occident, situat undeva
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
că procesul se simplifică la evoluția unei alternanțe între cutare, înălțare și eroziune. Mai târziu, acest proces avea să implice adăugarea în structura munților și a unui lanț vulcanic. Mai trebuie amintit că, demult, Carpații și Balcanii formau un lanț muntos unic din trupul cărora izvorau două fluvii. Unul țâșnea de pe latura estică, vărsându-se în Marea Sarmatică (aflată în plină retragere)5. Celălalt irupea de pe versantul vestic și curgea în Marea Panonică 6, spre care se mai îndrepta un fluviu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
patru zări, sedimentele, desăvârșind opera râurilor. e. Sub stăpânirea munților Privind spre Carpați suntem tentați să-i descriem doar prin ceea ce vedem la suprafață. Ne vom grăbi să spunem că au o întindere apreciabilă, deoarece formează cel mai lung lanț muntos al Europei, înălțimile medii care îi caracterizează și excesiva lor fragmentare, pentru că sunt străpunși de numeroase văi și depresiuni. Ori vom zice despre poziția centrală pe care o ocupă pe continent și desfășurarea lor cvasicirculară (arcuirea lor rezultând din ciocnirea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]