1,825 matches
-
Acasa > Stihuri > Nuante > ZEFIRUL SE JOACĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 506 din 20 mai 2012 Toate Articolele Autorului ZEFIRUL SE JOACĂ Zefirul se joacă prin frunze de plop, Transmite un murmur magic nonstop, Privim la ce se întâmplă, revin nostalgii, S-a născut prima strofă a unei noi poezii. E liniște curată peste tot în natură, Care mă cuprinde captivantă și pură, Încerc să nu uit de alte griji concrete, Pentru
ZEFIRUL SE JOACĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358405_a_359734]
-
ajungeam la vechea Hobiță a dacilor transilvăneni, o așezare la nord de Munții Retezat...Iar dincolo de Jii urcă Munții Orăștiei, unde peste cascade și repezișuri se înalță Cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, Cetatea Sanctuarelor Solare. Acolo, în mijlocul sanctuarelor, legănat de tainicul murmur al pietrelor cu tâlc așezate în ocol de zodii de către preoții daci, Brâncuși ,nu degeaba și-a ales piatra și locul pentru a dăltui simboluri dacice. 2 - SEMNE DACICE ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ Dintr-o mărturie orală a lui Vasile G.
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
În Cetatea Sanctuoarelor Solare, n-ai visat și tu - nu-i mult de atunci - că ți-a luat foc casa din pricina Stâlpului meu? N-a fost oare un semn? Te-am zărit culcat cu brațele în lături legănat de tainicul murmur al pietrelor, cu tâlc așezate în ocol de zodii de către preoții daci...Ți-ai închipuit că am dat foc casei tale, cu focul Stălpului meu Nesfârșit. Mărturisește! și ăsta tot un semn a fost...Dăltuirile mele își au rădăcinile în
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
mai 2012 Toate Articolele Autorului Pe toamnă în timp târzie, dup-o lungă amnezie, la gura sobei poposesc, încet, încep să scormonesc al vremii bătrân jăratic, sfera omului tomnatic. Cu a mea umilă pană, adun gândurile-n strană, ele-n murmur de idilă curg pe-o-ngălbenită filă. Referință Bibliografică: Pe o toamnă-n timp târzie / Elena Păduraru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 503, Anul II, 17 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Păduraru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PE O TOAMNĂ-N TIMP TÂRZIE de ELENA PĂDURARU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358413_a_359742]
-
cîta oară, și nimeni nu-mi va mai lua această trăire ... Poate că o să iubească vreodată un alt bărbat, dar acele clipe nu îi vor mai știrbi niciodată perfecțiunea voluptății din adîncul ființei ei, așa cum nu va mai simți nicicînd murmurul frunzelor sălciilor în sîngele ei înfierbîntat. Mancuse nu va afla niciodată aceste gînduri ale Florei, așa cum nici un bărbat nu va ști că iubirea vieții lui va tremura toată viața de emoție cînd îl va revedea pe primul ei iubit, care
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
prefer realitatea grea! Zilele-mi sărace, cu lumini și umbre... Lupta nu-i pierdută: eșec, n-o gândesc! Cum cred, după noapte, că vine iar ziua, așa cred că viața-i dar dumnezeiesc! (02.02.2010, Madrid, Polvoranca) Locul tău Murmurul apelor, mă duc în largul mărilor... Prospețimea aerului, în înaltul Cerului... Foșnetul pădurilor, în inima munților... Strigătul pământului, la glasul străbunilor... Semeția munților, la mândria Moților... Iar lanul câmpiilor, la truda țăranului... Mai stai, nu pleca!... Locul tău e-aici
ORIZONTURI de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358446_a_359775]
-
a celui blestemat! El era bun, limpede la suflet, darnic, iubitor de oameni și făcător de bine. A luptat pentru fericirea și binele lumii. Geea, mama pământ este martoră! încheie femeia și-și lipi fruntea de iarba înrourată. Pădurea încremeni, murmurele se ridicau în aer...așteptarea era apăsătoare. -Așa să fie! Unde este păzitorul omului? -Aici, prea mărite, se apropie îngerul. -Începeți! Îngerul ce-l protejase pe bărbat în timpul vieții, se ridică deasupra și desfăcu capacul sicriului, acoperind cu pulbere de
BASM... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357965_a_359294]
-
și ai trudit Ca marmorei să-i dai mărire, Când Somnul dulce ai cioplit, În bronz, Măiastra-ai dăltuit I-ai dărui din suflet, nemurire. Prin forme vii, nepieritoare, Și-n ritmul muzicii cerești, Le-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. Și-ai tot zburat spre infinit Însoțit de Pasărea Măiastră, Din munți la marea-albastră, Pământu-ntreg ai cucerit. Oltean iubit, părinte drag, Oriunde-n univers vei fi; Din lumea sfântă vei privi La noi când, seara-n prag
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit, din sfâșietoarea jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor ce-și poartă undele pe sub umbra arinilor când soarele dogorește pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în seri lungi de toamnă
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
Autorului Întâi de toate a fost Mama! Deși la început a fost și el, Pe Tata nu-l aduse graba - Căci el veni încetinel... Și astfel prinse-n mine mugur Ce înflori din ceața groasă, Cuvânt ce se rostește-n murmur, Cuvânt ce-i zicem toți - ACASĂ. ACASĂ se rosti întâi în Eden Apoi, cu oamenii odată, Mlădiță de cuvânt crescu în semen Și-ACASĂ prinse-n lume roadă. De-aceea-ți ies în suflet flori de Rai Când dor adânc de Mamă
ACASĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357677_a_359006]
-
val. / Iar eu învăț să mă bucur / ca un prunc / smuls pântecului creator. / Pășesc fără să mă țin de cuvinte...” Gabriela Beldie în poemele sale, atât de plăcute, exaltă starea de germinație poetică precum și pe aceea de împlinire prin vers: “murmur / și pășesc pe sârma dintre anotimpuri / am răni în talpă / și aripi la degete / poate ies din cocon / chiar mâine / visez /voi intra într-unul mai mare / gata să-mi înfulec porția de libertate / și nevoia de ziduri” (Cocon). O
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
de fiecare dată rezultate uluitoare. Toate sentimentele, în cele din urmă, se metamorfozează în cuvânt în cele mai neașteptate chipuri. Mihaela Aionesei definește poetul drept „etern truditor de cuvinte / precum fântânarul / adâncit în groapa înfricoșătoare / până aude cu urechea sufletului / murmurul apei / dincolo de oglinda obscură / nimeni nu știe taina / numai poetul strecoară lutul / și soarbe apa” ( Poetul). Poemul care dă titlul volumului, închipuie un spațiu de grație unde poeții se simt în largul lor, pe o stea la un murmur de
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
sufletului / murmurul apei / dincolo de oglinda obscură / nimeni nu știe taina / numai poetul strecoară lutul / și soarbe apa” ( Poetul). Poemul care dă titlul volumului, închipuie un spațiu de grație unde poeții se simt în largul lor, pe o stea la un murmur de ape: “cerșetori de stele: există un oraș invizibil suspendat / în care se întâlnesc poeții / stau pe o stea la un murmur de ape / un oraș în care timpul se încovoaie mai greu / fântânile ies cu plinul și întâmpină fiecare
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
volumului, închipuie un spațiu de grație unde poeții se simt în largul lor, pe o stea la un murmur de ape: “cerșetori de stele: există un oraș invizibil suspendat / în care se întâlnesc poeții / stau pe o stea la un murmur de ape / un oraș în care timpul se încovoaie mai greu / fântânile ies cu plinul și întâmpină fiecare suflare / tremurată pe buza lunii / îngeri cu o singură aripă umplu călimări / pentru liniștea umbrelor / în partea asta de lume e altfel
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
a făcut ca barca să se clatine și în graba ei de-a se sprijini cu mâinile de banchetă, de teamă să nu cadă, s-a aplecat involuntar, cu spatele cabrat spre spectatorii de ocazie de pe mal, ceea ce a stârnit murmure și șuierături de admirație și invidie din partea curioșilor de ambele sexe, când și-a oferit vederii lor partea din... pupa, cum zic marinarii. Am ajutat-o elegant să-și recapete echilibrul, apoi i-am sărutat mâna și obrazul, spunându-i
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344651_a_345980]
-
de ce nu a putut să-l salveze! Arhiereul tăcu, dorind să-și aleagă mai bine cuvintele. Spuse apoi zâmbind cu superioritate: -Pentru că nu putea să-l salveze!, rosti el ridicând tonul și aproape toată asistența îl aprobă într-un murmur de voci și aplauze care cuprinseră încăperea. Iosif Caiafa opri însă manifestarea entuziastă cu un gest al mâinii. -Dacă acesta însă ar fi fost Mesia, cu siguranță l-ar fi salvat pe Botezător, întări arhiereul Anna, cele spuse de ginerele
AL PATRULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350714_a_352043]
-
de-nceput,din al privighetorilor vers Din glas de zei ,de porumbei...urcată-n cer ,căzută din mister Din ploi de vară ,fulgi de iarnă...din vântul lumii trist,stingher... Tu poezie milenara,ai ridicat o stea pe cer! Din murmurul izvoarelor ,tropotul căprioarelor, Plai de dor ,clipă de amor ...ard vulcanii amintirilor Lacrimi de iubire ,lacrimi de jale...se pierd în urma unui dromader Valul mării cântă ,lumea frământa un gând efemer... Tu poezie milenara ,ai ridicat o stea pe cer
TU,POEZIE MILENARĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/358789_a_360118]
-
lumină. Privește-mi ochii-n tihnă, redă-le iar sclipirea Încarcerată-n țipăt de pescăruș, străină, Cu-eternul cifru magic dezleagă-le iubirea. Pribeag, printre ruine de suflet, visul zboară Se pierde-n zări, revine, se va-mplini odată În murmurul din umbre, pe strune de vioară O simfonie-a noastră-ntr-o lacrimă de fată. SĂRUTĂ MAREA-N DANS SĂLBATIC ȚĂRMUL Sărută marea-n dans sălbatic țărmul Cu spuma-i albă-n sidefiu de perle Iar falduri de albastru-și
VISÂND PE MALUL MĂRII PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358839_a_360168]
-
de vioară O simfonie-a noastră-ntr-o lacrimă de fată. SĂRUTĂ MAREA-N DANS SĂLBATIC ȚĂRMUL Sărută marea-n dans sălbatic țărmul Cu spuma-i albă-n sidefiu de perle Iar falduri de albastru-și sapă drumul Spre-abis, în murmur de iubiri eterne. Se scutur' pescăruși deasupra-i, tandri, Cu-aripi de îngeri, însetați de zări, Plutind ușor, c-un gest de copilandri Văzduhul sărutând rostesc chemări În care țipă doruri ce-au fost mute Ținute-n mare taină de-
VISÂND PE MALUL MĂRII PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358839_a_360168]
-
lumină. Privește-mi ochii-n tihnă, redă-le iar sclipirea Încarcerată-n țipăt de pescăruș, străină, Cu-eternul cifru magic dezleagă-le iubirea. * Pribeag, printre ruine de suflet, visul zboară Se pierde-n zări, revine, se va-mplini odată În murmurul din umbre, pe strune de vioară O simfonie-a noastră-ntr-o lacrimă de fată. SĂRUTĂ MAREA-N DANS SĂLBATIC ȚĂRMUL Sărută marea-n dans sălbatic țărmul Cu spuma-i albă-n sidefiu de perle Iar falduri de albastru-și
VISÂND PE MALUL MĂRII, PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358837_a_360166]
-
de vioară O simfonie-a noastră-ntr-o lacrimă de fată. SĂRUTĂ MAREA-N DANS SĂLBATIC ȚĂRMUL Sărută marea-n dans sălbatic țărmul Cu spuma-i albă-n sidefiu de perle Iar falduri de albastru-și sapă drumul Spre-abis, în murmur de iubiri eterne. Se scutur’ pescăruși deasupra-i, tandri, Cu-aripi de îngeri, însetați de zări, Plutind ușor, c-un gest de copilandri Văzduhul sărutând rostesc chemări În care țipă doruri ce-au fost mute Ținute-n mare taină de-
VISÂND PE MALUL MĂRII, PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358837_a_360166]
-
cu atâtea cuvinte smerite de mă făcea fericită, uitând de unele necazuri ...Parcă-l și aud spunându-mi cu un dor melancolic privind spre cer ; * Constanța , de fiecare dată, în fiecare zi , să zidești în sufletul tău, petricică peste petricică.. murmurul credinței; îngenunchind să te rogi în fața icoanei și Maica Domnului , face minuni...* Dacă mă întorc în timp, am redescoperit după anul 2000 ceea ce memoria mea nu mă ajută să găsesc un răspuns, la ceea ce nu înțelegeam prin anii 1980 - 1985
AM ÎNCHIS CULORILE TALE... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358902_a_360231]
-
-și șteargă ochii... - Te rog, tată, nu semna! Rugămintea fetiței n-a reușit să schimbe situația: nici tatăl și nici judecătorul nu au ținut cont de dorința ei, părinții trebuiau să se despartă. În sală au început să se audă murmure de indignare. Bărbatul, rușinat, a împins copilul, sânge din sângele lui, în brațele mamei și, fără să se uite în urmă, a ieșit în grabă pe ușă. S-a apropiat de un perete și a început să se izbească cu
SARADINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358918_a_360247]
-
VIII-lea CETĂȚEAN Te îndură de popor! IX -lea CETĂȚEAN Prea înalte Zeu! Nu ne prigoni! Prea bune Zeu ! nu ne urgisi! Scena 4. ( Credincioșii intră în grupuri și fiecare șoptind câte un cuvânt de rugă se produce un straniu murmur. Printre cei din urmă intră Decebal înconjurat de căpeteniile castei. ). DECEBAL Asta e părerea mea, Romanii ne sunt dușmani și răgaz nu o să ne dea. Marea oaste, mă gândeam... A fost gata mai curâmd decât credeam. Graba e mare, totuși
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
asprimea spațiului nu mai existau. Apoi a aparut dimineață cu ceață groasă și lichidă.Se lasă că o pălărie elegantă deasupra-i.În loc de bună dimineață mă lasă să aud prima atingere de clopot și totul s-a transformat în vibrație.Murmurul ei îmi spune că bogăția mea e doar acolo, în zecile de experiențe pe care le-am trăit cu avânt , în secundele în care am dăruit și recunoscut iubirea și că singura lacrima care se stoarce din mine e doar
VOCEA LINIŞTII de DALELINA JOHN în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359065_a_360394]