5,301 matches
-
dizolvarea acestuia 1956 Septembrie Vizita lui Gheorghiu-Dej în China Oct.-Nov. Direcția politică română susține Moscova în represiunea exercitată împotriva revoluției ungare 1958 Iulie Trupele sovietice părăsesc România 1961-1963 Tensiuni sovieto-române, datorate dorinței sovietice de a transforma Consiliul de Asistență Mutuală într-un instrument de diviziune internațională a muncii. Românii își exprimă veto-ul la proiectul de integrare economică al Sovieticilor 1964 Aprilie Declarația Partidului Comunist Român asupra dreptului suveran al fiecărui stat socialist de a elabora, a alege și a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
evreii. A se bucura de toate drepturile, dar a se sustrage, de e cu putință, de la toate datoriile este deviza lor și pentru realizarea acestui princip au, ca nealte popoare, pururea aptitudinea unei organizări de dosire, de substituire, de ajutor mutual. A pune dar acest instrument gingaș al statului, acest reprezentant atât al vieții istorice cât și al armoniei intereselor unei nații, la discreția absolută a unui singur partid este periculos, mai cu seamă când elementul ponderator al unei clase de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
SE OCUPĂ... "], "Timpul", 22 februarie 1880. numai le esploatează, fără ca ele sa se bucure de dânsa, aceste clase au fost fără protecțiune în prada esploatatorilor de pretutindeni și in fata concurenței elementelor străine strâns legate prin instrucțiuni puternice de ajutor mutual și de protecțiune a fiecăruia de către toți ceilalți". Ce fraze mai goale, strigă confratele nostru, ce espresiuni mai stereotipe, ce clișeuri mai uzate decât toate aceste cuvinte! Nici în fond, nici în formă nimic nou. Să ne înțelegem. Noi n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
parte a Dunării care e în litigiu, mai puține drepturi decât România, Serbia și Bulgaria. Iată ceea ce prea pierd din vedere apărătorii pretențiunilor. Sîntem convinși îndealtmintrelea că acest diferend nu va întîrzia a se aplana prin mijlocul unor înțelepte concesii mutuale. Ne-a părut folositor cu toate acestea de-a arăta că raționamentele cari caută a proba bunul temei al revendicațiunilor cabinetului din Viena nu suportă o discuție serioasă. [ 21 septembrie 1880] ["CU GAZETELE DIN TIMPUL NOSTRU... "] Cu gazetele din timpul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu facă dintr-un litigiu curat economic și comercial o cestiune politică. D. Boerescu declara din parte-și la Viena că cestiunea fusese înveninată numai de cătră opoziție și că s-ar putea stabili o înțelegere pe baza unor concesii mutuale. Prin politica aceasta de ezitație și de cumpănă se comitea o întreită greșală. I se dădeau arme Austriei, declarîndu-ne gata a-i face concesii, i se dădea timp pentru a-și pregăti terenul pe lângă diferitele cabinete și în fine - și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
autentice ale d-lui Conta până ce nu se vor lămuri lucrurile în familie. Nu se știe încă cum se va face această lămurire. Există în marea familie o mulțime de elemente ostile unei puneri la cale cu bine; se aruncă mutual între membrii ei bănuieli și neîncrederi menite a încurca lucrurile și mai rău. D-lui Conta i s-ar fi dând povețe subliniate că nu ar face rău să se retragă; aceste povețe ar fi pentru d. Conta niște indicii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a absolventilor și a părinților, în lideri de opinie, care să difuzeze informații pozitive, să recomande școala publicului specific al acesteia; ranforsarea imginii deținute de către agenții ce solicită pe piața muncii calificări specifice școlii, amplificând șansa angajării absolvenților, în condiții mutual avantajoase. Practicarea unui marketing educațional de relație cere adecvarea perfectă a ofertei școlare la nevoile, dorințele, gusturile și preferințele elevilor și părinților, pe de o parte și la cerințele de ansamblu ale sectoarelor care vor absorbi absolvenții, pe de altă
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
să nu aibă încredere în ruși mai degrabă să fie prieteni cu turcii. Aceștia ne-au trădat în 1917 și ne-au furat tezaurul pe care l-au dus la ei. În prezent, deși au tratat de prietenie și asistență mutuală și acum 8-9 zile s-au înțeles cu conducerea Cehoslovaciei, i-au încălcat independența și, ceva nemaipomenit, își împușcă frații lor, pe când aceștia stau cu brațele la piept. Este timpul să uităm totul, chiar dacă nu suntem comuniști. Trebuie să susținem
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
că se apropie vizita delegației de partid și guvernamentală a Republicii Democrate Germane în frunte cu primul secretar, tovarășul Erich Honecker, și Willi Stoph, președintele Consiliului de Miniștri. Cu acest prilej, va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între R.S. România și R.D. Germană. Rog tovarășii care sunt împuterniciți și au atribuții pe linia aceasta, să ia toate măsurile pentru că nu mai este decât ziua de mâine la mijloc. Să dăm toată atenția acestei probleme. Noi am stabilit
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
prea solemn angajat împotriva Rusiei bolșevice... Lucrul s-a văzut cu ocazia reluării de fapt a relațiilor diplomatice , când politicianismul a ținut să salveze oarecari aparențe de consecvență“. Titulescu a susținut încheierea la 2 mai 1935 a Tratatului de asistență mutuală franco-sovietic și al celui cehoslovaco-sovietic la 16 mai 1935. Diplomatul român a participat efectiv la redactarea celui dintâi care prevedea că statele semnatare trebuiau să-și acorde reciproc ajutor imediat și necondiționat în cazul în care unul dintre acestea ar
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
păstrează libertatea de acțiune în privința Germaniei“. Afirmația ministrului de externe român era valabilă atât timp cât Uniunea Sovietică nu avea de gând să-și pună în practică planurile imperialiste. Referindu-se tot la acest document , diplomatul român declara următoarele: “Tratatul de asistență mutuală pe care l-au semnat Parisul și Moscova este un evenument de o așa importanță încât nu pot fi prevăzute încă de pe acum toate consecințele sale fericite pentru organizarea păcii. Respectând cu fidelitate angajamentele anterioare, așezat în cadrul Societății Națiunilor, deschis
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
franco-sovietic este chemat să constituie baza organizării viitoare a securității în Europa ”. Tratatul cehoslovaco-sovietic a fost încheiat la Praga după modelul celui franco-sovietic. Însă o deosebire importantă între cele două documente era reprezentată de prevederea potrivit căreia “obligațiile de asistență mutuală vor fi valabile numai în cazul în care condițiile prevăzute de tratatul franco-sovietic vor fi îndeplinite, și anume numai în cazul în care Franța va da ajutor victimei unei agresiuni“. După încheierea celor două tratate, Titulescu considera necesar semnarea și
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
cazul în care condițiile prevăzute de tratatul franco-sovietic vor fi îndeplinite, și anume numai în cazul în care Franța va da ajutor victimei unei agresiuni“. După încheierea celor două tratate, Titulescu considera necesar semnarea și a unui tratat de asistență mutuală sovieto-român arătând că: “nu are nici un sens să declarăm că suntem amicii Franței și Cehoslovaciei dacă rămânem dușmanii URSS”. România nu putea rămâne indiferentă, arăta Titulescu, deoarece această poziție ar fi împiedicat “luarea unor hotărâri din timp asupra acțiunilor care
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
hotărâri din timp asupra acțiunilor care trebuie întreprinse pentru cazul când colosul vecin ar intra în război”. La 21 iulie 1936, la Montreaux, Titulescu și Litvinov au parafat un Protocol care trebuia să stea la baza viitorului Tratat de asistență mutuală între România și Uniunea Sovietică. Cei doi au hotărât ca tratatul să fie semnat cu prilejul începerii lucrărilor Adunării Societății Națiunilor, în septembrie 1936, deoarece ministrul de externe al Uniunii Sovietice, Litvinov, nu era împuternicit pentru a semna acest document
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
o apropiere pe tărâmul politicii externe cu Uniunea Sovietică, care este aliata aliaților noștri Franța, Cehoslovacia și Turcia, este cel mai bun mijloc de a permite tratatelor noastre de alianță existente să-și dea plina lor eficacitate”. Tratatul de asistență mutuală româno-sovietic care urma să fie încheiat prevedea în articolul 1 „Asistența mutuală în cadrul Societății Națiunilor (ca de ex. în tratatul cehoslovac sau francez) care să nu vizeze în mod special un stat, ci, în general, orice agresor european”. Era vizat
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
aliaților noștri Franța, Cehoslovacia și Turcia, este cel mai bun mijloc de a permite tratatelor noastre de alianță existente să-și dea plina lor eficacitate”. Tratatul de asistență mutuală româno-sovietic care urma să fie încheiat prevedea în articolul 1 „Asistența mutuală în cadrul Societății Națiunilor (ca de ex. în tratatul cehoslovac sau francez) care să nu vizeze în mod special un stat, ci, în general, orice agresor european”. Era vizat orice agresor european, dar implicit era avută în vedere, în primul rând
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
în acțiune a fiecăreia dintre cele două țări se va face numai când Franța va fi intrat în acțiune”. Litvinov nu a fost de acord cu prevederea respectivă. Aceasta era asemănătoare cu cea din articolul 4 al tratatului de asistență mutuală dintre Cehoslovacia și Uniunea Sovietică, încheiat la 16 mai 1935 și care condiționa acordarea ajutorului sovietic de intervenția Franței pentru sprijinirea Cehoslovaciei, în eventualitatea că ea ar fi căzut victima unei agresiuni neprovocate. Nikolai Nikolaevici Krestinski, adjunctul lui Litvinov, justifica
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
fi permis intrarea Armatei Roșii în România și, implicit, ocuparea țării, că nu exista nici o garanție care să împiedice Uniunea Sovietică să ocupe România. Ministrul de externe român răspundea acestor acuzații în felul următor: „Așa cum înțeleg eu Pactul de asistență mutuală cu U.R.S.S., noi am fi cerut asistență trupelor sovietice numai în caz că ar fi fost în joc interesele românești și numai atunci când inamicul s-ar fi aflat deja pe teritoriul României. Altminteri, în absența unei cereri formale din partea noastră, Nistrul
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
acord cu noi“. În cadrul analizei pe care a făcut-o acestui articol, profesorul Ion M. Oprea, în lucrarea menționată mai sus , afirmă faptul că “Nistrul era acceptat oficial ca frontieră între cele două țări“. Considerăm că semnarea tratatului de asistență mutuală româno-sovietic ar fi permis implicit traversarea României de către armatele sovietice deoarece numai prin România puteau ajunge în Cehoslovacia pentru a-i acorda ajutor militar în cazul în care această țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
fiind realistă declarația diplomatului român potrivit căreia, în baza prevederilor acestui articol, Litvinov ar fi recunoscut, de drept, granița dintre cele două state ca fiind râul Nistru și implicit apartenența Basarabiei la România. Titulescu afirma că dacă tratatul de asistență mutuală dintre România și Uniunea Sovietică s-ar fi semnat ar fi fost împiedicată declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial la 1 septembrie 1939. Al Doilea Război Mondial nu putea fi evitat. Perioada interbelică a fost considerată de statele revizioniste
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
această înlocuire. Dacă primul-ministru considera luna iulie 1936 favorabilă producerii acestei schimbări, regele dorea s-o întârzie pentru un scurt interval de timp. Subscriem opiniei majorității autorilor care afirmă că, în realitate, Uniunea Sovietică nu dorea încheierea tratatului de asistență mutuală cu România. Una dintre dovezile solide în acest sens este reprezentată de un document emis la 13 iulie 1936 de către adjunctul lui Litvinov, Nicolai Krestinski, prin care solicita lui Stalin să aprobe propunerea lui Litvinov de a nu face nici un
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
sens este reprezentată de un document emis la 13 iulie 1936 de către adjunctul lui Litvinov, Nicolai Krestinski, prin care solicita lui Stalin să aprobe propunerea lui Litvinov de a nu face nici un fel de concesii românilor în ceea ce privește tratatul de asistență mutuală. Cauzele erau posibila demisie a lui Titulescu și aprecierea potrivit căreia guvernul României era unul fascist, apropiat de Germania hitleristă: „Către Secretariatul general al C.C. al Partidului Comunist (Bolșevic) Tovarășului Stalin (Copie pentru Molotov, Voroșilov și Ordjonikidze) În telegrama primită
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
României (1937), Titulescu era convins de faptul că: “dacă rămâneam ministru al afacerilor străine aș fi încheiat cu URSS un tratat care să țină seama pe deplin de interesele României“. Acesta continua să susțină necesitatea înceheierii unui tratat de asistență mutuală cu Uniunea Sovietică “atâta timp cât această țară duce politica de pace și prietenie între națiuni pe care a practicat-o în ultimii ani“. Istoricul Florin Constantiniu arată că „Titulescu nu a fost singura victimă a diplomației sovietice, care a jucat perfect
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
desconsiderarea extremei drepte românești. În perioada 1934-1935 se constată o deteriorare a relațiilor româno-polone. În timp ce România continua să susțină sistemul securității colective, Polonia se apropia de Germania. Principala obiecție viza viitoarele tratative româno sovietice privind încheierea unui tratat de asistență mutuală. Acesta ar fi permis, în viziunea Varșoviei, traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice în vederea ajutorării Cehoslovaciei. Polonia considera că încheierea tratatului româno-sovietic ar fi avut drept consecință creșterea ostilității Germaniei la adresa statelor din această parte a Europei. Astfel regele Carol
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
moldovenești cu cea austriacă, s-a căzut de acord ca acesta să fie punctul de vamă de la Nimerceni. Negocierile s-au încheiat cu un schimb de declarații, redactate în patru articole, prin care cele două țări și-au garantat folosirea mutuală a liniilor lor telegrafice pentru corespondența oficială, ca și pentru cea privată, pe baza unei juste reciprocități. Cele două declarații recunoșteau drepturile suverane ale fiecăreia din cele două țări asupara liniilor telegrafice de pe teritoriul lor. După cum se vede, forma pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]