2,210 matches
-
1987), Diamond (1981), Hilke și Balling (1985), McManus (1987) pun în discuție interacțiunile prin forme ale comunicării verbale și non-verbale11. Prin observație și imitație se stabiliește încă o etapă a comunicării, în timp ce alte grupuri tind să se separe în spațiul muzeal. Această separare denotă în fapt o altă formă de comunicare: fiecare identifică, analizează, compară informația descoperită cu cea deja existentă în mod individual, urmînd ca într-un anumit punct al traseului sau la finalul acestuia, prin reunirea grupului să se
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
bună coeziune: un contact psihic susținut între membrii grupului. Autorii precizează că nu s-au găsit corelații statistice semnificative între coeziunea grupului și alte variabile (tipul de grup, mărimea acestuia, utilizarea elementelor interactive). Spre deosebire de alte studii centrate pe relația obiect muzeal vizitator, acest studiu a identificat relațiile dintre grupuri în spațiul muzeal, fiind foarte util în aprofundarea tehnicilor de realizare a unor expoziții eficiente. O altă componentă a intercațiunii sociale și a studiului grupurilor este cea a relației muzeu public cu
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
că nu s-au găsit corelații statistice semnificative între coeziunea grupului și alte variabile (tipul de grup, mărimea acestuia, utilizarea elementelor interactive). Spre deosebire de alte studii centrate pe relația obiect muzeal vizitator, acest studiu a identificat relațiile dintre grupuri în spațiul muzeal, fiind foarte util în aprofundarea tehnicilor de realizare a unor expoziții eficiente. O altă componentă a intercațiunii sociale și a studiului grupurilor este cea a relației muzeu public cu handicap. Direcția Muzeelor din Franța a întocmit un chestionar avînd ca
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
domeniu prin lipsa unui sediu și a unei colecții permanente, își propunea să organizeze expoziții temporare inedite în spații neconvenționale. În 1992, pune în scenă o expoziție intitulată sugestiv "Mining the Museum", avînd ca scop o atitudine critică față de instituțiile muzeale dezinteresate în a cuprinde în cîmpul cercetării inegalitățile etnice și rasiale, dezechilibrele care apar între valorile culturii dominante și cultura grupurilor afro-americane și amerindiene. Atragerea publicului către aceste teme ca prezențe în spațiul muzeal tinde să devină un fapt obișnuit
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
scop o atitudine critică față de instituțiile muzeale dezinteresate în a cuprinde în cîmpul cercetării inegalitățile etnice și rasiale, dezechilibrele care apar între valorile culturii dominante și cultura grupurilor afro-americane și amerindiene. Atragerea publicului către aceste teme ca prezențe în spațiul muzeal tinde să devină un fapt obișnuit. Dincolo de aceasta trebuie să acceptăm neliniștea, "tensiunea" unui public care în premanență așteaptă ceva nou, care în același timp poate șoca, nedumeri, sau chiar provoca. Probleme sociale deosebit de importante integrate ca suport muzeal, prin
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
spațiul muzeal tinde să devină un fapt obișnuit. Dincolo de aceasta trebuie să acceptăm neliniștea, "tensiunea" unui public care în premanență așteaptă ceva nou, care în același timp poate șoca, nedumeri, sau chiar provoca. Probleme sociale deosebit de importante integrate ca suport muzeal, prin expoziții și forme expoziționale adiacente pot determina rețele de comunicare complexe, pot sensibiliza populația sau pot conduce la decizii din partea factorilor implicați la nivel local sau național; patrimoniul (expoziția) devenind un mediator social între actori (public real și virtual
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
instituții. Prezentăm ca exemplu posibilele interacțiuni pe care le poate stabili o expoziție dedicată unei probleme sociale de actualitate "Conflict și mediere la început de secol XXI" 17. Interacțiuni și obiective în cadrul unei activități expoziționale Avînd ca obiectiv studierea ofertei muzeale, René Teboul și Luc Champarnaud concluzionează că: Oferta este dificil de schimbat sub presiunea publicului, formarea unei oferte muzeale este lentă, difuză și reprezintă o sedimentare a unor practici culturale specifice țării respective"18. De 15 ani, numeroase muzee și-
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Conflict și mediere la început de secol XXI" 17. Interacțiuni și obiective în cadrul unei activități expoziționale Avînd ca obiectiv studierea ofertei muzeale, René Teboul și Luc Champarnaud concluzionează că: Oferta este dificil de schimbat sub presiunea publicului, formarea unei oferte muzeale este lentă, difuză și reprezintă o sedimentare a unor practici culturale specifice țării respective"18. De 15 ani, numeroase muzee și-au deschis porțile în fața unei cereri numeroase și credem că este un răspuns la modificarea atitudinii publicului față de bunurile
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Muzeul municipal al orașului Krakow; prezența unui număr foarte mare de vizitatori este determinată de existența printre alte valoroase exponate a unei opere de artă de referință o pînză semnată de Leonardo da Vinci: "Doamna cu hermina". În fața unei oferte muzeale diversificate persistă și astăzi o fragmentare a publicului, procesul de democratizare a instituțiilor fiind caracterizat prin permanentă adaptare, făcînd față atît presiunilor, schimbării, dar și tradiției. Politica unor instituții muzeale trebuie îndreptată către toate categoriile de public. Ca exemplu în
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de Leonardo da Vinci: "Doamna cu hermina". În fața unei oferte muzeale diversificate persistă și astăzi o fragmentare a publicului, procesul de democratizare a instituțiilor fiind caracterizat prin permanentă adaptare, făcînd față atît presiunilor, schimbării, dar și tradiției. Politica unor instituții muzeale trebuie îndreptată către toate categoriile de public. Ca exemplu în acest sens, un muzeu local din Aix-en-Provence (regiune celebră, legată de numele pictorului Cézanne) înregistrează un număr foarte mare de vizitatori din afara regiunii și numai 13,8 % rezidenți: majoritatea programelor
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
pe care l-a avut publicitatea efectuată cu această ocazie. În cazul celor 29 %, respectiv 21,4 % (un procent semnificativ din populația investigată) care au accesat muzeul datorită "Altor surse media", studiul nu identifică aceste surse în contextul dinamicii structurii muzeale și al posibilității identificării acestora. Este necesară încă o remarcă: studiul ar fi trebuit să analizeze comparativ dinamica expoziției de bază și a celor temporare. Care ar fi fost în realitate rezultatele, dacă publicitatea se adresa doar expoziției de bază
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
trebuit văzut, de asemenea, ce procent din cei care s-au declarat public constant al muzeului au vizitat cu această ocazie și expoziția de bază. Este deosebit de important, deoarece se manifestă o tendință a publicului de a pătrunde în spațiul muzeal cu ocazia unor manifestări artistice deosebite (de exemplu, retrospective) cu caracter temporar, celelalte săli fiind în cel mai fericit caz parcurse în grabă. La Centrul de Artă Contemporană G. Pompidou din Paris, o privire de ansamblu a publicului realizată pe parcursul
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
plimbări". În privința structurii pe vîrste a publicului, sînt relevante rezultatele unor sondaje efectuate în Franța în anul 1999, la două muzee: Marsilia și Aix-en-Provence, pe un eșantion de 580 de persoane 24. Acestea au evidențiat o participare scăzută la activitățile muzeale a publicului foarte tînăr (10-19 ani numai 8,3 %), 60 % din eșantion situîndu-se pe intervalul 20-49 ani, cu un maxim pe segmentul 20-29 ani. Din aceste date se poate observa necesitatea orientării programelor muzeale pentru atragerea unui capital uman din
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
evidențiat o participare scăzută la activitățile muzeale a publicului foarte tînăr (10-19 ani numai 8,3 %), 60 % din eșantion situîndu-se pe intervalul 20-49 ani, cu un maxim pe segmentul 20-29 ani. Din aceste date se poate observa necesitatea orientării programelor muzeale pentru atragerea unui capital uman din acele zone slab reprezentate (10-19 ani și peste 60 ani) și faptul că această neregularitate provine și din acele practici ale publicului ocazionate de petrecerea timpului liber. Nu este un caz izolat, această tendință
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
pe segmentul 30-39 ani 25 %, 64 % din persoanele cuprinse în eșantion fiind între 20 și 49 de ani. Autorul desemnează categoria cea mai numeroasă ca fiind principalii consumatori ai muzeelor și concluzionează că reflectă în mod real cererea și oferta muzeală, verificînd ipotezele potrivit cărora vizita unui muzeu cere consum din bugetul de timp liber, iar dacă această instituție, prin serviciile conexe nu oferă și alte activități specifice practicilor timpului liber, pentru "ameliorarea randamentului global al timpului liber", poate pierde public
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
mai important criteriu care a stat la baza vizitei acestor două muzee a fost tema, ideea expoziției, sau în limbaj muzeografic conceptul de expoziție (pozițiile 1 și 2 din 5 exprimate). Aceste afirmații identifică clar cerințele publicului raportate la oferta muzeală, faptul că vizita s-a datorat în principal acestor criterii, că nu a fost una întîmplătoare, ceea ce demonstrează necesitățile colectivității în privința consumului individual, orientarea sa din punct de vedere estetic. În concluzie, este necesar ca muzeele să-și canalizeze activitățile
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
operelor 4 Varietatea operelor Calitatea pedagogică 5 Confort Confort Precizăm că ar fi fost necesară introducerea unui criteriu legat de "contactul direct cu opera de artă, calitatea de muzeu dinamic", indicator care prezenta o imagine mult mai clară asupra ofertei muzeale și a cerințelor publicului. În acest sens, Buffet (1995) întreprinde o analiză socio-culturală asupra rolului muzeului în educația artistică din trei arii geografice: Franța, regiunea Québec și Colombie-Britannique. Rezultatul anchetei a evidențiat în cele trei cazuri aceleași dimensiuni ale structurii
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
categorii profesionale diferite, cu niveluri de studii diferite, venituri și statut social, fiecare cu practici culturale și de consum diferite. Muzeul este spațiul de întîlnire a unor categorii sociale care rentabilizează în mod diferit activitățile culturale. Dacă la origine, activitățile muzeale ofereau suport unei valorificări vizuale, individuale, îndreptată către un public care nu dispune efectiv de aceste bunuri în activitățile cotidiene, ele au devenit treptat locul unor prezențe materiale apartenente creației colective, al sentimentului de identitate și coeziune colectivă, de înțelegere
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
rolul acestora, de noi situații de învățare și cercetare ca urmare a extinderii mijloacelor multimedia și a mediilor noi de comunicare, situații perceptibile încă din anii '90 ai secolului XX în muzeele europene. 3. COMUNICAREA CA FORMĂ A EXPERIENȚEI DIDACTICE MUZEALE Oferta muzeală diversificată și îndreptată spre mijloacele de consum cultural și media în esență o lărgire a spectrului funcțiilor sale sociale poate susține alte forme și practici culturale. În privința publicului școlar, cu un capital în formare, public potențial al muzeului
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de noi situații de învățare și cercetare ca urmare a extinderii mijloacelor multimedia și a mediilor noi de comunicare, situații perceptibile încă din anii '90 ai secolului XX în muzeele europene. 3. COMUNICAREA CA FORMĂ A EXPERIENȚEI DIDACTICE MUZEALE Oferta muzeală diversificată și îndreptată spre mijloacele de consum cultural și media în esență o lărgire a spectrului funcțiilor sale sociale poate susține alte forme și practici culturale. În privința publicului școlar, cu un capital în formare, public potențial al muzeului, acesta trebuie
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
a spectrului funcțiilor sale sociale poate susține alte forme și practici culturale. În privința publicului școlar, cu un capital în formare, public potențial al muzeului, acesta trebuie atras în primul rînd prin realizarea unui parteneriat între instituțiile de învățămînt și instituțiile muzeale, prin reformularea obiectivelor generale și specifice ale disciplinelor și a importanței acordate artelor plastice, începînd cu practicile artistice tradiționale pînă la cele neconvenționale. Abilitățile dezvoltate în muzeu diferă de la caz la caz, în funcție de specificul patrimoniului existent. Dacă școala oferă cadrul
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
strategiile didactice utilizate de școală, dar care au deplină aplicabilitate doar prin prezența într-un sistem de referință obiectual, în care demersul răspunde necesităților derivate în primul rînd din comunicarea vizuală. Nu poate fi neglijat faptul că localizarea în spațiul muzeal determină o solicitare a tuturor simțurilor: auzul, senzațiile tactil olfactive, este cazul muzeelor de știință și tehnologie, unde activitățile stimulează vizitatorii în a atinge, a apăsa, a manipula obiectele sau a unor muzee în aer liber în care formele comunicării
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
între indivizi, grupuri sau comunități, dezvoltînd dimensiunea formală și informală a educației. În continuitatea dinamicii stabilite între obiect și vizitator, comunicarea de ordin vizual determină și o apropiere de ordin psihologic în care imaginația vizitatorului vine în contact cu spațiul muzeal, sau cu obiecte pe care le identifică emoțional și pe care le revalorifică în funcție de informațiile primite. Unele demersuri expoziționale supralicitează rolul publicului, ca factor decizional în organizarea sau reorganizarea colecțiilor dintr-o expoziție temporară în funcție de propriile sale interese, un proces
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
obiectului. În dinamica dialogului vizual, psihologic abordarea la un standard muzeografic pertinent aparține muzeelor în aer liber, precum și altor tipuri de muzee asupra cărora ne vom referi în următoarele capitole, acestea fiind spații ce pot valorifica benefic relația vizitator obiect muzeal. În concluzie, prin formele specifice de comunicare publicul își definește și își reconstruiește realitatea. 4. SECOLUL XXI: PUBLICUL ȘI TEHNOLOGIA MULTIMEDIA. DIVERSIFICARE SAU SCHIMBARE A OFERTEI MUZEALE? Este posibil ca unul din momentele de criză a muzeelor să fi fost
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în următoarele capitole, acestea fiind spații ce pot valorifica benefic relația vizitator obiect muzeal. În concluzie, prin formele specifice de comunicare publicul își definește și își reconstruiește realitatea. 4. SECOLUL XXI: PUBLICUL ȘI TEHNOLOGIA MULTIMEDIA. DIVERSIFICARE SAU SCHIMBARE A OFERTEI MUZEALE? Este posibil ca unul din momentele de criză a muzeelor să fi fost determinat de evoluția rapidă pe scena artistică a curentelor, școlilor și tendințelor de la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Apariția fotografiei și posibilitatea apropierii astfel a conținutului de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]