850 matches
-
am cununat religios în biserica din Boboiești de către nașii noștri scumpi și dragi Maria și Neculai Stoleriu atunci învățători în Comuna Baea, județul Suceava. Socrul meu preotul Mihai Vasiliu a tocmit o muzică bună din Târgu Neamț, alcătuit din 4 muzicanți, 2 erau români și 2 erau jâdani. Și au cântat destul de frumos ba și din gură. "Frunză verde fir de linte, Ghiorghiță cu mândre multe, Când se duce pe la toate Îl apucă miez de noapte Iar când vine pe la mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
județul Suceava. Serviciul divin l-a făcut tânărul și frumosul preot Ermil Gh.Grigorescu din Râșca. Petrecerea s-a făcut în casa brigadirului silvic, bădia Grigoriță Gh. Florescu. Muzică a fost vestitul Anghel Balica, cu taraful lui alcătuit din 8 muzicanți, el fiind mare și vestit chitarist. Au fost prea mulți invitați. Era și mâncare și băutură, dar n-avea în ce-ți pune. Noi, adică eu și rudele de la Boboești ne-am dus la sora mea Marița lui Toader V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
să ai ce și din ce. Revendicări... și altele * Pietrele Doamnei sunt revendicate de o prințesă antică. * Baia de Aramă este revendicată de un cazangiu. * Un brutar regal revendică Vatra Dornei. * Gura Humorului este revendică de un umorist din Evul Mediu. * Un muzicant care nu știe să cânte la vioară, dar joacă după cum îi cântă alții, vrea Stradivariusul iui Ion Voicu. * Dunărea este revendicată de Munții Pădurea Neagră. * Moldova din dreapta Prutului, până la Carpați, este revendicată de urmașii lui Petru cel Mare. * Delta Dunării
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
fiind dealul ce se vedea în depărtare; din tufe a făcut conturul unui lup care stă la pândă, Dealul Lupului, la fel ca denumirea localității. Vintilă picta nu știu pentru a câta oară celebrul său tablou cu răsărita soarelui și muzicanți, dovada unei lipse de inspirație. Majoritatea tablourilor sale erau cu dovlecei, trenulețe, floarea soarelui și muzicanți veseli. O anumită temă pe care o cam tot repeta, schimbând ici colo câte ceva. Plimbându-mă fără nici un rost, negăsindu-mi liniștea și locul
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
la pândă, Dealul Lupului, la fel ca denumirea localității. Vintilă picta nu știu pentru a câta oară celebrul său tablou cu răsărita soarelui și muzicanți, dovada unei lipse de inspirație. Majoritatea tablourilor sale erau cu dovlecei, trenulețe, floarea soarelui și muzicanți veseli. O anumită temă pe care o cam tot repeta, schimbând ici colo câte ceva. Plimbându-mă fără nici un rost, negăsindu-mi liniștea și locul, dau peste o stivă de lemne de foc care scăpase de frigul iernii ce trecuse, nefiind
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
ei membri care se ocupau cu muzica și cu pictura, și, dacă aceste două ramuri ale artei n-au dat rezultate comparabile cu acele literare, totuși nu găsesc de prisos de a reaminti silințele ei și în această direcțiune. Astfel, muzicanții noștri erau: Nicu Burgheli și Artaxerxes Buiucliu, pianiști, Theodor Burada și Grigore Buiucliu, violoniști, și Titu Maiorescu, violoncelist. Aș putea număra și pe Gheorghe Scheletti, un pianist și compozitor de merit care, deși neînscris formal în cadrele "Junimii", era însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu un grec. Mi-a spus cu mândrie că cea mai frumoasă viață e în Grecia, unde oamenii sunt prietenoși, veseli, buni la suflet, unde toată lumea petrece și se desfată cu sirtaki și buzuchea. Am discutat apoi cu un tânăr muzicant rus, venit în Germania cu o formație orchestrală stradală și care ulterior a rămas în Germania. Era perioada de mari zguduiri în Rusia, glasnosti, perestroika, Gorbaciov, Jelțin, desmembrarea Uniunii Sovietice. L-am întrebat ce crede despre situația nou creată în
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
niște emasculați și bâlbâiți de frica părintelui care Încă le mai urmărește amin tirea lor timorată; sau cum am văzut pe alt părinte, decan al scenei române și cerșetor de note mari la examene pentru fe ciorul său ajuns un muzicant fără vocație și fără talent, dar strecurat, prin stăruințele baritonale ale lui taică-său, până la o catedră de profesor al tinerelor generații de muzicanți. Tot conu’ Mișu Caloianu, leneșul nostru profesor de latină, [a fost] singurul din toată școala care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
al scenei române și cerșetor de note mari la examene pentru fe ciorul său ajuns un muzicant fără vocație și fără talent, dar strecurat, prin stăruințele baritonale ale lui taică-său, până la o catedră de profesor al tinerelor generații de muzicanți. Tot conu’ Mișu Caloianu, leneșul nostru profesor de latină, [a fost] singurul din toată școala care ne-a comunicat, iarăși ca un divertisment pentru lenea lui, fiorul de respect pentru textele clasice ale ediției Teubner de dinaintea nasului nostru, evocându-ni
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de la Continental, prietenul melomanilor, al pictorilor și al colecționarilor de artă, posedă și astăzi - când toată lumea a renunțat la acele lucruri superflue În viață constând, mai ales, În cărți frumoase, tablouri și covoare - cea mai bogată discotecă, pe care marii muzicanți străini, În trecere prin Capitala noastră, nu uită să o cerceteze la el acasă, În Dealul Spirei, În odăițele scunde de mahala, unde am ascultat documentare unice, discuri cu Înre gistrarea instru mentiștilor și cântăreților celebri din ultimii douăzeci și cinci de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la o Românie Mare. Enescu simțea apăsarea vremelnică a Capitalei Țării de către cotropitorii germani și încerca să îmbărbăteze confrații de breaslă alungați de acasă, grupați într-o formație simfonică inedită prin elementele artistice eterogene (profesioniști, amatori și profesori, lăutari, conservatoriști, muzicanți și militari), ocrotiți de umbrela Cartierului General al Armatei, din care apoi (1918) și-a clădit ansamblul orchestral ce i-a purtat numele, pregătind viitoarea Filarmonică “Moldova” (1942). Iată de ce elita intelectuală și artistică ieșeană de azi pledează prin noi
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
omul tău, poate vrea să ia și formația noastră de fluierași. Îi cunoști doar, că ți-au fost colegi la elementară. Sunt băieți curați, sănătoși, capabili. Decât să-i trimit la cules căpșuni, mai bine pe vapor“. „E nevoie de muzicanți cu studii superioare“ a zis Nini în felul său, sfios, respectuos cu șefii și cu vârstnicii. Primarul s-a uitat lung la Nini și a dat a pagubă din cap: „Ce studii superioare, mă? Pentru treaba aia îți trebuie diplomă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
totul în viața trupească. Despre dânsul vorbește Isus oamenilor din toate timpurile și le dă porunca pe care a dat-o celor 10 leproși din Evanghelie, zicându-le: „Mergeți de vă arătați preoților!” Marele om, cu renume universal, Giuseppe Verdi, muzicantul neîntrecut, a spus cuvântul său pentru ultima dorință, cuvânt pe care îl pun ca auguriu ce-l fac tuturor cetitorilor mei, ba tuturor oamenilor din lume: „Eu doresc și vreau, a zis el, ca la moartea mea să am: o
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
mai puțin în ce va fi mâine.") (Horatiu) Parcă-l văd pe Marele Maestru Concertant aplecându-se umil înaintea furnicii, cerșindu-i cu disperare în glas un bob de grâu, pe care însă nu-l va primi. O, sărmanul artist muzicant, bietul de el! "Dar de-acuși s-a isprăvit... Cri-cri-cri toamnă gri, Tare-s mic și necăjit!" (G. Topîrceanu) Concertul s-a terminat. Acum, Titi, du-te lângă frații tăi și culcă-te. E târziu, iar mâine trebuie să mergi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
păduricea de salcâmi era plină de ciori. Vă mai amintiți portretul ironic, acid și zeflemitor al negresei creionat de poetul "Baladelor vesele și triste", din care însă nu lipsesc notele de simpatie față de această zburătoare? "Cu alură interlopă Ca un muzicant în frac, Cuvioasă ca un popă Și smolită ca un drac." (G. Topîrceanu) Coronamentul fiecărui salcâm era gazda primitoare a 3-4 cuiburi ale acestor păsări negre, gălăgioase, antipatice și enervante. Nu e de mirare deci că celebrul autor al "Amintirilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cum am aflat că era el. Știu bine că figura lui blândă, impunătoare, caracteristic slavă, m-a interesat din primul moment. Era și așa de natural! Când am știut însă că bătrânul pe care-l aveam în fața noastră era autorul "Muzicantului orb", interesul nostru, al amicului meu și al meu, s-a schimbat în atracție irezistibilă. Conversațiunea a venit de la sine, caldă, susținută, amicală, despre tot ce era la ordinea zilei și tot ce ne interesa atunci, situație generală, politică, artă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
zor, instrumentele muzicale redate cu grijă, cum ar fi acordeonul, vioara, sau trompeta, dar de multe ori era prezent chiar și un contrabas. Aici pot să-l dau ca exemplu pe Mihai Vintilă din Reșița, care abordează foarte des tematica muzicanților. Am făcut și eu în 2006 un tablou cu muzicanți și mi-am adus aminte că pe vremuri auzeam diverse comentarii din partea „unor” pictori naivi, de genul: - Păi tema asta am făcut-o eu încă de acum 10 ani... Am
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
vioara, sau trompeta, dar de multe ori era prezent chiar și un contrabas. Aici pot să-l dau ca exemplu pe Mihai Vintilă din Reșița, care abordează foarte des tematica muzicanților. Am făcut și eu în 2006 un tablou cu muzicanți și mi-am adus aminte că pe vremuri auzeam diverse comentarii din partea „unor” pictori naivi, de genul: - Păi tema asta am făcut-o eu încă de acum 10 ani... Am convingerea că faptul de a relua o tematică nu înseamnă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
trec pictorii naivi, dar mai ales mediul lor de viață, mai pitoresc, insolit și plin de o divină inspirație care este muza lor cea mai tare atunci când pictează, când își reprezintă pe pânză sau carton ideile, visurile și viața lor. Muzicanții Muzicanți în pom Biserica din Maramureș Doi bețivi Veneția Gara Reșița Sud La seceriș La cules de căpșuni MIHAI DASCĂLU Data nașterii: 1 Mai 1960, orașul Victoria, jud. Brașov Studii: 1977-1980 Liceul Industrial Victoria; 1980-1984 Facultatea de Căi Ferate, Drumuri
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
pictorii naivi, dar mai ales mediul lor de viață, mai pitoresc, insolit și plin de o divină inspirație care este muza lor cea mai tare atunci când pictează, când își reprezintă pe pânză sau carton ideile, visurile și viața lor. Muzicanții Muzicanți în pom Biserica din Maramureș Doi bețivi Veneția Gara Reșița Sud La seceriș La cules de căpșuni MIHAI DASCĂLU Data nașterii: 1 Mai 1960, orașul Victoria, jud. Brașov Studii: 1977-1980 Liceul Industrial Victoria; 1980-1984 Facultatea de Căi Ferate, Drumuri, Poduri
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
O imensă galerie oferea publicului vizitator o adevărată colecție de valorii autentice și originale din domeniul Artei Naive Europene, participând artiști de seamă din Iugoslavia, Belgia, Bulgaria, Republica Moldovă și România. Pe prima pagină a cotidianului Cronica Română, alături de tabloul „Muzicanții” a lui Mihai Vintilă era anunțat Salonul cu o continuare la pag. a 7-a în care se putea citi: „Pe simeze vor fi prezenți unii dintre cei mai cunoscuți artiști plastici naivi din Bulgaria - Dimitrâr Vețin, Iugoslavia - Maria Bălan
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
se afla pe un făgaș bun, dar se simțea vinovată. De ce vinovată? Nu spusese nimănui despre relația ei, iar când le-a fost prezentat părinților, mama ei adoptivă îi reproșă: - Am crezut că ai gusturi mai bune. Unde ai găsit muzicantul ăsta? Nu vezi cât e de slab și cum arată? Mai are și copil pe deasupra! Te-ai gândit că poate într-o bună zi se va împăca cu fosta lui soție? Am cunoscut cazuri care s-au împăcat și după
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
spune cu pronunția lui indescriptibilă: „Zeișan? Când nu pălânge, mănâncă și când nu mănâncă, pălânge. Da’ala copil e mult norocos; de când a venit ea, merge bine la noi“. Am întrerupt scrisoarea; m’am dat jos la masă, la Delureanu. Muzicantul acela unic la un moment dat a cântat un cântec învățat de tine; prezența ta neprezentă m’a înfiorat; am simțit un nod cald de lacrămi și tot ce era și este nelămurit și covârșitor în mine, de când ai plecat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
participe la serbările evreiești și, invers, le-a interzis lăutarilor și dansa torilor evrei să performeze la nunțile și sărbătorile creștine. În 1641, arhiepiscopul Harrach și ulterior Împăratul Ferdinad al III-lea de Habsburg au semnat privilegii prin care permiteau muzicanților evrei să cânte inclusiv la ceremonii baptismale și nupțiale creștine. Concu rența și colaborarea dintre lăutarii evrei și cei creștini au dus la influențarea reciprocă a temelor repertoriale și a instrumetelor folosite <endnote id="(705)"/>. Acest tablou este completat de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
secol XIX este celebrul personaj Iancăl hangiul, din poemul Pan Tadeusz (1834) de Adam Mickiewicz. Și el cânta din țambal (acompaniat de „scripcar și cimpoier”), și el cântase la nunți creștine și evreiești, și el rătăcise prin lumea largă ca muzicant ambulant, Învățând să interpreteze muzică populară, mazurci poloneze și cântece galițiene : În muzică deasemeni, i-era vestit talentul ; Mult timp cutreierase cântând din instrumentul Poporului său, care-i țambalul, - și o lume Uimise cu-al său cântec și meșteșug din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]