1,401 matches
-
lui - Iisus”. El va fi răstignit și Îngropat, apoi va Învia „și va trimite 12 bărbați”, care vor schimba „leagea” În toată lumea, inclusiv În Împărăția condusă de Sibila. „Că și eu - Își Încheie profetesa interpretarea onirică - până acum m-am nădăjduit că dintru mine să va naște Hristos și mi-am ferit fecioriia mea În 50 de ani. Iară acum cunosc că nu-s eu aceea” <endnote id="(65)"/>. În mod evident, accentul cade diferit În acest caz, față de majoritatea textelor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țarului Încălcaseră Moldova, generalisimul lor, Marele Duce Nicolae, dăduse acel manifest către locuitorii țării În care zicea: „Din porunca M.S. Împăratul tuturor Rușilor armata intră azi În țara voastră, care nu pentru Întâiași dată a Întâmpinat cu bucurie oștirile rusești...Nădăjduiesc să găsesc la voi aceeași sufletească primire care au arătat-o și străbunii voștri oștirilor noastre ... Vă invit așadar a vă urma În pace Îndeletnicirile și a ușura armatei satisfacerea trebuințelor sale ...”. Palma aceasta a simțit-o țara Întreagă, dar
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a întrebuințat-o și la „Filarmonică”, era tot atât de dârz). A trebuit să le cer la amândoi demisia, iar când au văzut că nu mai pot rămâne în posturile transformate în pașalâcuri, au indicat în petiții că demisionează la cererea mea. Nădăjduiau, probabil, că se vor putea reintegra, dar - din fericire pentru teatrele și operele naționale - nimeni nu i-a mai reintegrat și nădăjduiesc că nu-i va mai reintegra vreodată. Noi doream să punem în locul lor oameni dornici să înlăture tot
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
nu mai pot rămâne în posturile transformate în pașalâcuri, au indicat în petiții că demisionează la cererea mea. Nădăjduiau, probabil, că se vor putea reintegra, dar - din fericire pentru teatrele și operele naționale - nimeni nu i-a mai reintegrat și nădăjduiesc că nu-i va mai reintegra vreodată. Noi doream să punem în locul lor oameni dornici să înlăture tot putregaiul vechilor sisteme. La teatre l-am numit pe Radu Gyr - deși a trebuit să înfrâng multe rezistențe, căci în timpul prigoanei dăduse
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Constant. Primirea la Roma a fost dintre cele mai călduroase, dar generalul Antonescu începuse să nu-și mai poată stăpâni nerăbdarea față de legionari. Cu prilejul întrevederii cu Ducele Mussolini la Palazzo Venezzia, l-a lăsat pe ministrul Sturza în anticameră, nădăjduind să-și poată atribui numai sieși eventualul succes - deși era greu să-l poată dobândi în acele împrejurări. Cele trei zile petrecute la Roma, printre atâtea amintiri ale călătoriilor mele anterioare, mi-au lăsat însă o neplăcută impresie în privința multora
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
70 de ani închinată toată neamului, bisericii și Ardealului său drag. Dacă ar mai exista în țara noastră câteva sute de slujitori ai altarelor ca protopopul Ion Moța, credința n-ar fi un cuvânt deșert, iar biserica ar mai putea nădăjdui să se scuture de pecinginea ce o acoperă și o roade. Când, după cuvântările lui Corneliu Georgescu și ale celorlalți camarazi, bulgării de pământ au răsunat pe coșciugul coborât în groapă, ca în balada lui Coșbuc: „Și-adânc din bubuitul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
spre aceeași soluție și voia numai să-și verifice părerea, a pus rezoluția: „Nu se aprobă avizul Comisiei. Se menține la catedră”. Nu știu dacă cel interesat (nici nu-l cunosc personal, de altfel) a aflat vreodată despre aceste lucruri. Nădăjduiesc însă că cel puțin el nu mă va fi acuzat că voiam să-i răpesc catedra... În sfârșit, înainte de a închide această lungă paranteză, mai amintesc o împrejurare în [246] legătură cu „imixtiunile” mele în Educație. Preotul profesor Buzescu, vechi
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
legionarilor, la care se pare că nu se așteptase, îi răsturnase planurile. Atunci a fost căutat de zor Pătrașcu, secretarul-general al Mișcării și destul de târziu a fost găsit și a plecat împreună cu Kico, noi așteptând mai departe la Minister și nădăjduind că gândul cel de pe urmă al Românului îi va veni și megalomanului de la Președinție. [251] Cred că trecuse de 11 seara când s-a înapoiat Kico: potrivit celor comunicate de Pătrașcu din partea lui Sima, ceruse generalului Antonescu un guvern pur
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
rănind sute de legionari (multe fete și copii) pentru vina de a fi ascultat discursurile și de a fi intonat cântecele legionare. Versiunea lui Antonescu va vorbi însă despre... atacarea Palatului Telefoanelor și despre barbariile legionarilor. Tot în această zi, nădăjduind că se mai poate ajunge la o înțelegere, Traian Herseni (unul dintre profesorii de atunci ai Regelui Mihai) plecase la Sinaia spre a-și convinge elevul (prin maiorul Tomescu, aghiotantul Regelui și adevărat ofițer de elită, dar tocmai de aceea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
-i stătea atunci la îndemână, plin de dorința de a se răzbuna pe toți generalii favorizați de Carol) s-a gândit să înlăture la primul prilej pe camarazii săi de guvernare, căci s-ar putea ca la început să fi nădăjduit că-i poate folosi pentru proprii-[267]le interese. De aceea i se cuvine și lui ceea ce numesc francezii „le bénéfice du doute”. Firea lui l-a împiedicat însă de la început să se adapteze noii situații, atât din pricina caracterului său
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
indispensabilă, va fi supusă cercetării sale, îndată ce Adunarea va fi deschisă și îndată ce va fi votată de dânsa lucrarea de repartiție și memoriul însoțitor, după ce vor fi trecut sub ochii consulului general rusesc, vor fi transmise la Petersburg, unde se nădăjduiește că vor fi aprobate... Raportând despre legea votată de Adunare pentru rambursarea, din veniturile țării, a cheltuielilor făcute de Domn cu prilejul învestiturii sale și a sporirii, cu 400.000 lei pe an, a listei civile, asupra aprobării căreia Minciaky
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Încredere, Relule, da’ nu te gândi, că alții În locu’ lor nu ne-ar fi ținut nici o juma’ de oră pe lângă hârbu’ ăla. Tuși, Își drese glasul: Miluiește-ne Doamne pe noi păcătoșii, că Întru Tine am râvnit și-am nădăjduit. Cântă, glasul i se forțează puțin și se Înalță: Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluieșteeeee... Merge. Nu mai trebui’ să fumez, să nu mai cârtesc și să nu mai dușmănesc. Strig către tine, Doamne al iubirilor, ridică-mă! Adică stăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de rom, râgâia și tușea și ni se făcuseră ochii-n cap ca găoaza de iepure de nesomn și de la atâta fumăraie, da’ dacă deschidem geamurile ne căsăpesc țânțarii, sfinte Dumnezeule, miluiește-ne, Doamne, pe noi că Întru Tine am nădăjduit și-am râvnit și nu te mânia pe noi foarte și nu pomeni fărădelegile noastre și necuprinsa noastră trufie. Casa aia de bani era un fel de decor care să-i amintească ori de câte ori ar fi simțit nevoia ce vrednic de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
avea. Simțim astfel o enormă suferință la atâția oameni și atâtea familii, încât ne doare și pe noi adânc toată această suferință. Poate tocmai pentru atâta amară și profundă suferință pe care Dumnezeu a îngăduit-o pe acest pământ românesc, nădăjduim că Tatăl Ceresc se va și milostivi de neamul acesta, care a dat atâția martiri, în pofida numeroaselor păcate la care ne-am făcut părtași de-a lungul veacurilor. „Noi n-am avut tinerețe” ne arată conștientizarea, dar și asumarea unei
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
către imperiul valorilor absolute. Domeniul deschis vederii e asemănător cu locuința-Închisoare, lumina focului din ea cu puterea soarelui. Iar dacă ai socoti urcușul și contemplarea lumii de sus ca reprezentând suișul sufletului către locul inteligibilului, ai Înțelege bine ceea ce nădăjduiam să spun... Opiniile mele Însă acestea sunt, și anume că, În domeniul inteligibilului, mai presus de toate este ideea Binelui, că ea este anevoie de văzut, dar că, odată văzută, ea trebuie concepută ca fiind pricina pentru tot ce-i
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
oamenii, tindem să reedităm (la scară proprie) această exemplaritate a iubirii. Dragostea e cuminte, discretă, tăcută, smerită. Dragostea Îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. (Corinteni, 13, 4-7) CITAT RETRAS!!! Dragostea nu se arată, nu se declară. E o stare care de multe ori se ascunde, se tăinuiește, se retrage paradoxal dincolo de evidențe sau de semnele prezenței acesteia. Și cu siguranță În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
atât dimensiuni reale, cât și imaginare. E clar că sunt aici, dar aș vrea să mai fiu și dincolo. Ea presupune un joc permanent dintre interioritate și exterioritate, dintre imanență și transcendență. Mă mișc Într-un perimetru de obiecte, dar nădăjduiesc și la altele. Mă folosesc de ceea ce am, dar sper și la alte achiziții. Mă Împac cu ceea ce sunt, dar nutresc și spre zări mai Înalte. Fără a fi un teritoriu al fericirii absolute, casa e considerată de Constantin Noica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
și mai mulți colegi am fost invitați la aniversarea unui distins și venerabil profesor. Tocmai Își amenajase locuința de la țară, prin transformarea unei case obișnuite Într-un sălaș primitor și cu gust. Pe atunci nu realizam că voi avea (cu toate că nădăjduiam) și eu așa ceva, chiar În Bârnova, lângă colegul invocat. Anii au trecut, vremurile s-au schimbat (În bine), leafa s-a mărit, pretențiile au crescut și a apărut oportunitatea să achiziționez - la sugestia inspirată a sus-amintitului coleg - o casă chiar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
ușă, căci el era cel ce aducea acel petec de hârtie pe care scria scurt: numele celui plecat pe front, urmat de trei cuvinte: “căzut pentru patrie” sau “dispărut”. Din acel moment, în casele respective, începea o luptă a speranței, nădăjduind că poate vestea a fost falsă, poate au greșit adresa.....și cu toată îndoială din suflet.... toți erau pomeniți creștinește, cu dangăte prelungi de clopote și cu prohodirea unui mormânt gol de erou într-un colț de țintirim lângă alți
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
la care i se adaugă prefixul negativ sau privativ ἀ; deci ἃγιος, adică sfânt = nepământean). Pentru cel împăcat cu Dumnezeu, care nu are sufletul lipit și robit de lucrurile acestei lumi, apropierea palidei morți nu-i este un chin, căci nădăjduiește cu tărie în adevărata viață, viața veșnică alături de Dumnezeu. Iată că Spiritualitatea creștină, prin exemplul sfinților martiri din primele veacuri creștine, vine în sprijinul bolnavului de astăzi, asigurându-l că în durerile fără voie se ascunde mila lui Dumnezeu, învățându
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
disprețuindu-le din iubire pentru Dumnezeu, cerându-i-se limba, îndată a scos-o și mâinile cu îndrăzneală le-a întins, și a zis vitejește: «Din cer le-am dobândit și pentru legile Lui nu Țin seamă de ele, pentru că nădăjduiesc că de la El iarăși le voi dobândi» (II Mac. 7, 11), așa cum le înapoiază Dumnezeu luptătorilor pentru credința față de El. Tot așa a fost chinuit și cel de-al patrulea îndurându-și caznele și spunând că: „«bine este a muta
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
arătarea slavei Lui” (I Pt. 4, 12-14). Suferința nu este un semn al îndepărtării de fiii Împărăției, ci o pecete distinctivă a apartenenței la ea. Astfel că a fi unit cu Hristos înseamnă și a împărtăși suferințele Sale Și a nădăjdui să împărtășeȘti Și slava Sa înălțată<footnote ALISTER MCGRATH, op. cit., p. 94-95. footnote>. „Suferința din prezent va face loc slavei viitoare, la fel desigur cum Vinerea cea Mare a făcut loc Zilei Paștelui. Pentru cei aflați în afara credinței creștine, care
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
și limba, cultura unui popor, sunt viață, o veșnică mișcare ce lasă sedimente... Bucovina își are istoria sa. În conflictele Rusia - Turcia de la 1768, Rusia, sub motiv că ne apără de turci, încă de la începutul conflictelor, ocupase cele două Principate, nădăjduind să le păstreze pe veci. Înfrântă, Rusia le evacuează. Pânditoare, Austria, care își tot muta hotarele înspre est, ajunsă după pacea de la Karlovitz (1699) vecina noastră, își înfige stâlpii de hotar mai spre sud -est, pretextând realizarea unei legături mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
biciui fără cruțare relele care s-au încuibat sub cârmuirea liberală (Ion Nistor și Dori Popovici n.n.), va deschide drum larg pentru toate năzuințele de regenerare a vieții noastre publice.” Editorialistul crede că „ „și cuvântului îi va urma fapta și nădăjduiește că toți oamenii de bine vor fi alături de noi și la sfat și la muncă.” Adresându-se abonaților, Gazeta Poporului îi îndeamnă să-i fie alături, mai ales cei care au citit Gazeta Bucovinei și Poporul, desconspirând că ea nu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cărți, ctitor de școală românească, inclusiv Academia Mihăileană, promovează știința și cultura în Moldova. Despre istoricul și folcloristul Bucovinei Dimitrie Dan s-a scris prea puțin în presa Bucovinei cu atâția cărturari. Un student vrednic, absolvent al Seminarului din Dorohoi, nădăjduim să ne dea un studiu asupra vieții și lucrărilor harnicului cercetător. Până atunci, sub titlul „Cei care au creat România” dl. N. Iorga așează între alți fruntași cărturari și pe preotul Dimitrie Dan, diaconul. „Același, din aceeași generație care sa
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]