680 matches
-
băgat În seamă. Deh! Sunteți animale superioare, nu ca mine... Vă privesc cu curiozitatea mea caracteristică, dar plătesc scump asta: cu o imensă nedumerire, din care nu-mi revin decât când mă instalez comod În fața microfonului, spre a-mi vărsa năduful. Mda Sunteți animale superioare. Superioare pentru că nu mâncați, ci serviți masa; nu roadeți ca mine vrabia cu mațe și pene cu tot, valorificând astfel tot ce se poate din vânatul obținut cu atâta trudă, ci „serviți“ esențe: Începând cu semințele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu bucurie. Căci, cu ploile astea am ratat un ciubuc: făceam ceva „euroi“ pe analize de sol, nu din oricare, ci dintr’alea cărora doar eu le știu rostul. Dar ce probe să iau acum? De glod? Să-mi vărs năduful, dar pe cine? Pe meteorolog? Acela doar consemnează o stare, povestind-o apoi, precum solul care aducea o veste proastă, riscându-și capul după ce-o făcuse pe drum cu pielea. Mai degrabă pe mine, În sensul generic de om
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
precum ursul din poveste: țin prea mult la codița mea, grație căreia, aplicând un principiu de mecanică pentru care Cristi a picat un examen, „momentul de inerție“, mă plimb dezinvolt pe muchea gardului Radioului ieșean privindu-vă, s’am ce năduf vărsa În fața microfonului. Dar, acum, vă iert, povestindu-vă cum am băgat În răcori un peștișor acolo, În laboratorul lui Cristi. Unul cam prostuț cu gramul lui de creier, dar - deocamdată - paradoxal de isteț. Pentru că, „deținut“ Într’un borcan Închis
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
invenție se brevetează greu - mulți ani și mulți bani; am preferat să public ca articole lucruri ce puteau fi brevetate, doar pentru a câștiga timp. Și articolul așteaptă destul așa Încât, cum aflu ceva, dau fuga la Radio să-mi vărs năduful, unul cu sau fără ghilimele. Rapid, chiar dacă și efemer. În fond, aici sunt acasă. Neliniștea copilăriei nu m’a părăsit. Și astăzi, cu părul bine albit, caut domenii În care să mă Împrăștii, căci ador zonele de frontieră - chiar și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și că, la 23 ianuarie 1962, ora 17, Varga se afla căzut sub masă la restaurantul "Universității"? Drept răspuns, Teașcă mi-a adus și arătat o veche agendă jerpelită, cu titulatura "Carnetul apicultorului" (?) în care-și notase, cu rigoare și năduf, amănunte relevante pentru "viața sportivă" a fotbaliștilor de la "Dinamo". În carte, însemnările cu pricina le-am mai periat, le-am mai domolit... Aflați c-am găsit în pod agenda lui Nea Titi, numai bună de oferit la licitație pe internet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
deceniului, văzut de Antonescu în termeni deloc măgulitori, nu-i chiar foarte diferit de cel contemporan: "Oamenii se mănâncă ca câinii pentru a se înlocui unii pe alții. În acest scop, se acuză cu patimă nemăsurată..." Spre a concluziona cu năduf, în martie 1941: "Nici dracu' nu-i poate împăca pe toți, darămite eu..." * "P e vremea când tăiam butuci / Să ne-ncălzim, să facem cina / Și căram apă cu găleata / Nu cumpăram nimic de-a gata / Știam să mânuiesc și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
zile tocmai acuma, când să scăpăm de toată porcăria asta. Mai bine-l dădeam jos cu mâinile, n-are nici o sută de kile, macara ne trebuia nouă?... Ce dracu’ are? Are pe dracu’ să-l ia! decide Andrei plin de năduf. Trebuia să ne fi pus ciocanele pe el și-l dădeam afară una-două. Bucățele-bucățele! Motorul nu ieșea, dar În schimb se săltase botul camionului și toată partea din față de pe borduri și bulumacul dintre crăci se curba imperceptibil. — Mai lasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de oboseală. Poate iese la piață sau la o vecină, c-altfel poți să-i spargi și ușa că ea n-aude. — Ai tu noroc să te-ncurci numai cu d-astea. Laur Își suflă nasul și trântește mucii cu năduf de cimentul din fața ușii. Își șterge degetul de turul raiaților săi noi, care arată deja boțiți și prăfuiți În ultimul hal, da’ cu dada Leontina știu că te-nțelegeai bine: ea te trăgea de curent și tu o văitai că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu ce cumpăra fiertura și băutura, așa că ieșisem să căscăm gura. Poate ne-o pica te miri ce În ea. Dar Împrejurimile arătau destul de pustii În dimineața acea de decembrie. - Vi s-a urât cu binele! trânti vameșul plin de năduf, lungind capul după numărul unui tramvai care se apropia de stație. Țara arde, și vouă vă arde de golăneală... O să-l iau p-ăsta până la a doua, spuse ca pentru sine, iar de pe scara tramvaiului i se adresă lui Pepino
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
paharu’ și nu bag nici un ban nici În pahare, nici În nămol, nici În nimic. - Și până seara cât Îți mai scoți? - La ce dracu’ să mai ies și după-masă? Se șterge cu poala tricoului pe față și suflă cu năduf: Fac o tură sud-nord-sud, și la ora două cel târziu sunt În pat cu Zlate. - După ce fata s-a depărtat la vreo zece metri de noi, Laur o strigă și o face să se așeze. Pare s-o instruiască, deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
luptă cumplită pentru putere.. afară în stradă, cufundat în uitare și tristețe poporul dezamăgit așteaptă.. Ce așteaptă ?!.. Nimeni nu știe !.. nici chiar poporul. Dar cine îi cere poporului vreo părere... cine îl întreabă ce crede !.. Nimeni !.. a încheiat, colegul cu năduf... Când l-am privit, avea fața lividă și ochii înlăcrimați... Valuri de regrete surde năvăliră din toate părțile.. Sufletele ni se umplură de întuneric,.. În clipele acelea ni se păru că se dărâmă toată viața, că se abăteau asupra noastră
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
El scuipă scurt și țintit>, <din frustrare>, <e nemulțumit că iar "a fost înșelat">, <a căzut pradă "conspirației" (șefului, nevestei, soacrei, masonilor, ungurilor sau tuturor la un loc)>. întrucît <"adevărurile" sale sînt "terfelite">, <nu îi mai rămîne decît afișarea cu năduf a victimizării sale>. De aceea, un asemenea subiect e mereu centrat pe "celălalt" și pe <"lecția" pe care o are de dat "vulgului"> <de la înălțimea staturii sale> simbolice. Cel mai stingher e însă tipul centrat pe sine (12%) <"scuipătorului timid
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a noastră, cât a autorului care nu ne-a înălțat deasupra materialului jurnalistic al cărții sale. Și întradevăr, puținele pagini frumoase, câte încă se găsesc în noua culegere, sunt înăbușite de o mare amărăciune dăscălicească exprimată ca atare, de un năduf, care pedepsește tot ceea ce ține de școală, profesori și elevi de-a valma”1. În alt loc încheie umoristic-sastisit: „Din acest punct de vedere, doamna Sanda Movilă a izbutit să scrie o carte de dulciuri stilistice (Desfigurații, n.n.Ă, delicatesuri
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de vară În casa lui Jupân Dumitrache: „A scăpat sărmanul... Ce comèdie! Doamne sfinte! Dacă-l prindea Chiriac, Îl omora. Vezi dumneata cine mi-a fost soră-mea Zița!” - exclamă Veta. Protagonist al unei comèdii devine și Dumitrache Titircă; cu năduf Îi vorbește lui Ipingescu despre scena pândei reciproce, desfășurate tensionat și repetitiv: „JUPÂN DUMITRACHE: Ei! haide!... dar unde mă gândeam eu că o să mi se Întâmple un așa ceva. Ne ducem. Ședem la o masă mai la o parte; ședem
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
din ochi și giubenul din cap de auzea câinii din Giurgiu”; „... și să-l umflu” etc. Teatrul e pe punctul de a se transforma În circ, Însă coate-goale „a avut noroc! Mare noroc a avut bagabontul; a scăpat!”, exclamă cu năduf jupânul. Se Înțelege că «noapte furtunoasă» e cea În care tânărul Rică, În căutarea amoarei lui, nimerește din greșeală În casa negustorului, dar furtunoase sunt și serile petrecute la Iunion. Cu adevărat furtunoase sunt Însă peripețiile lui Rică Îndrăgostitul În
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
partid separat de PD. Până atunci îi făcuse albie de porci, acum câștigaseră împreună, pe dreapta! Dacă Boc ar fi spus chestia cu dreapta într-un loc închis, într-un separeu de restaurant, n-ar fi fost nimic, își mângâia năduful și le gâdila urechea convivilor, era scuzabil. Ei, bine, nu! S-a cocoțat pe statuia lui Matei Corvin, să-l vadă și să-l audă lumea și, ca să nu cadă, se ținea, oarecum jenat, de sub cal, pentru că în jur erau
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Să trăiți! Tăceam, ștergându-ne fețele însângerate și pipăindu-ne cucuiele. Ziceți mă: să trăiți! Să trăiți, am zis, puțin convinși că vor fi nemuritori asemenea ticăloși. Încă o dată, mai tare, se răsti primul. Am zis mai tare, înecându-ne năduful. Încă o dată și mai tare! Ca și cum ne-am fi înțeles am strigat tare, în batjocură, lungind fiecare cuvânt: Săăă... trăiiiiiiți! Primul și directorul s-au uitat unul la altul, înțelegând batjocura. Îmbrâncindu-ne, primul ne-a scos pe gangul înghețat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
baraca de cazare. De ce?, întreabă inspectorul strâmbându-se. Din cauza pantei abrupte. Numai calul și piciorul pot urca poteca. Inspectorul a rămas pe gânduri. Apoi a zis șoferului: Încearcă să mergi în marșarier până mai e lumină. Cu respirația întretăiată de năduf au ieșit din Cheile Gălzii unde au putut întoarce mașina. Înapoi la colonie, a ordonat inspectorul, scurt și bosumflat. Prevedeam deznodământul și, când am auzit mașina, am ieșit, ne am aliniat și așteptam replica inspectorului. Da, zise inspectorul, cu un
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mine. Măi omule, de ce strici gardul? Nu sunt lemne destule în pădure? Grăbit să nu ne prindă noaptea pe drum, în loc să explic femeii ce m-a împins la acest fapt și să-mi cer iertare, i-am răspuns cam cu năduf. Nu vezi dumneata că mi s-a rupt lemnul de la presucea? Unde vrei să mă mai duc acum? Femeia și-a văzut de treabă spre grajdul vitelor, iar noi, după ce am fixat lemnele, am pornit grăbiți, târând sania după noi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
așa cum s-a evaporat totul, pentru că tu nu poți sesiza substanța realității. Se va dovedi și el un copil-fantomă - când ai să vrei să-l atingi o să se dizolve, o să se volatilizeze - ai să vezi. Foarte bine, ți-ai vărsat năduful, acuma pleacă! — Ba încă nici n-am început. Nu ți-am spus-o niciodată și nici n-am crezut că o să ajung să ți-o spun. Când m-ai părăsit, eram însărcinată. M-am descotorosit de prunc. Am trasat un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
din ea trebuie să uite omul ca să se înțeleagă? Ne ferim de păcat, dar de ce? Cumva pentru că ne reamintim treptat și sigur fondul din care provenim, pământul care ne-a lepădat în saci de piele în care ne purtăm decenii năduful ? Suntem între îngeri și demoni și poate de aici ne vine nefericirea: uităm mereu că e mijlocul care ne trage, nu extremitatea, și vrem să ne parcurgem în sensul invers al spiralei logaritmice, părăsind centrul nostru de bunăstare. Ce e
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
situație, apărarea de o lovitură de stat poate să fie ea însăși un antrenament în vederea momentului tragic îndelung așteptat. Cea mai puțin justificată rămâne înscenarea unei astfel de lovituri pentru a mai speria țiganii și pegra, despre care vorbea cu năduf eroul ultimului puci de la București. Gândul că ai putea pierde imunitatea pe care o dă puterea poate să ducă totuși la nebunie. Să te facă să-ți înfrunți la propriu dușmanii îngropați în propriul subconștient. Cu atât mai mult pe
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
Artiștilor Plastici din Republica Moldova și Cetățean de Onoare în satul baștină. Închipuiți-vă un pictor genial, un Dali basarabean, închis în atelierul lui. Cu lacăt pe ușă. Îl auziți cum, minute în șir, se ceartă pe sine, se înjură cu năduf? Îl vedeți cum, furios, își unge fața cu toate culorile de pe șevalet? Nu aștept să-mi răspundeți pentru că, sunt sigur, îl mai vedeți și cum, cu iubita lui în gând, se dezbracă și își pozează nud, pentru un triptic erotic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
9) și procedează totodată la modernizarea aspectului lor; în locul lui a, b, v, g, d etc. ne întâmpină ... Se răspunde astfel unei opinii a timpului, din ce în ce mai răspândite, potrivit căreia vechiul alfabet chirilic ar fi „urât“. Încă Petru Maior vorbea cu năduf de „calicele cirilicești petece“, iar Ion Budai Deleanu socotea oportun ca „unele slove tocma necioplite [românii] să le mai netezască, cum au netezit rosianii ale lor cele politicești, [...] și într acest chip vom avea o scrisoare cu mult mai arătoasă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
despre Negoițescu, "geniul pustiu și pustiitor", cum îl caracteriza Gary, nu-i oare întristător aflând (vezi Ion Vianu, Exercițiu de sinceritate) că singurul mod, naiv-sublim, prin care găsea el să se răzbune pe Eugen Barbu, era să-l toarne cu năduf la Securitate? Și, apoi, cum s-a stins bietul Nego, singur și bolnav, în exil, fără a mai apuca să-și termine autobiografia, consolat doar de bunătatea unei inimi de călugăriță. Nu-i de mirare, așadar, că în linii mari
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]