1,298 matches
-
trebuie să înceapă de undeva. Aici se comite o crimă în fiecare oră - aici crima a devenit o obligație. Între timp, îmi spunea Fielding, Mama Natură se uită, bate din picior și plescăie din limbă. Dintotdeauna apărătoare a monogamiei, ea născocește niște boli noi și ciudate. E gata să pună umărul la acest proiect. M-am smuls de pe scaun, am ieșit și i-am plătit șoferului prin geamul din dreptul lui - un obicei londonez, și unul prost în New York. Bătrânul șofer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
spaima lui de marele fluture care îi furase povestea de la mine. — Mai știi ce poveste ți-am spus? — Dacă mi-a luat-o, de unde să știu... Dar tu nu mai știi alta? Nu știam nici o poveste adevărată. De dragul lui însă, născoceam de fiecare dată fel și fel de întâmplări, fără nici o coerență a faptelor din ele, înveliș melodios doar de cuvinte susurate, menite să-l ducă ușor, ca într-o plutire, în somn. Am să-ți spun acum povestea despre Femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
nu era zână! Să nu fie zână! Știam că nu-i plac zânele. Mi-a spus odată că nu crede în ele, chiar dacă poveștile cu zâne sunt frumoase. Dar sunt povești care nu pot exista. Mult mai ușor îl adormeam născocind întâmplări cu persoane cunoscute de el, cu animale de lângă el, cu florile de pe balconul lor. Îi plăcea să se piardă dus de mine într-o lume pe care credea că o cunoaște și despre care poveștile mele, cuvintele mele îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
toate bucuriile pe care le puteam aduce spre noi, avizi de sevele clipei și nepăsători la durerile reale ale Lumii. Nu aveam istorie. Nu aveam bani. Aveam doar imensa plăcere a timpului care numai și numai pentru noi parcă fusese născocit și dat nouă spre risipire. Îmi părea rău să-l fi supărat pe Matvei, mai ales când încă mai aveam de băut împreună și, în special, nici prin gând nu-mi trecuse că aș putea face intenționat vreo aluzie la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ceva lume. Obișnuiții nerăbdători, glorioșii vânători ai cinzecilor hăituite de la prima oră. Abia la brutărie, la „Spicul“, era deschis. La dulciuri, n-aveau decât lichior de cafea. Una dintre cele mai mari rușini ale băuturilor naționale - lichiorul de cafea! Asta născociseră comuniștii spre a-i umili pe bețivanii autentici, pe singurii profesioniști altruiști din multilaterala dezvoltată: lichior de cafea! Să-i azvârle astfel pe acești mucenici ai alcoolurilor grele spre mari filosofii existențiale, toate având drept materie primă pentru cerebelul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și-o fi păstrat el vreo carte la ciorap, ca să zic așa. Eu cred că, dacă ne-a mințit, a fost prin omisiune și din politețe, nu din ticăloșie sau din răutate. În plus, nu-l văd În stare să născocească o asemenea Înșelăciune. Dacă ar ști să mintă mai bine, n-ar ține ore de algebră și de latină; ar ajunge direct la episcopat, cu un birou de cardinal și covrigei moi de marțipan la cafea. — Așadar, ce sugerezi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
groapa comună Într-un car donat de o firmă de la Hospitalet de Llobregat specializată În produse din carne și cîrnățărie, de o reputație Îndoielnică, care după cîțiva ani avea să fie implicată Într-un scandal sumbru. — Toate astea le-ai născocit dumneata, am protestat eu, copleșit de acest tablou dantesc. — Înzestrarea mea de născocitor nu se Întinde pînă Într-acolo, Daniel. Așteaptă și-ai să vezi. Eu am vizitat edificiul, cu o ocazie nefastă, să tot fie vreo zece ani de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
prînz. Julián urma să ajungă singur la gara Francia. Acolo avea să-l aștepte Miquel cu biletele și cu banii. Partea cea mai delicată o privea pe Penélope. Trebuia s-o Înșele pe Jacinta și să-i ceară doicii să născocească un pretext ca s-o scoată de la slujbă la ora unsprezece și s-o ducă acasă. Pe drum, Penélope urma să o roage s-o lase la Întîlnirea cu Julián, promițîndu-i că se va Întoarce Înainte ca familia să ajungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
petrecute de Julián la colegiul San Gabriel. Avea o colecție de fotografii vechi, de povestiri scrise de Julián pe cînd era adolescent. Miquel Îl adora pe Julián și, prin intermediul cuvintelor și al amintirilor lui, am Învățat să-l descopăr, să născocesc o imagine În absență. La un an după ce ne-am cunoscut, Miquel Moliner mi-a mărturisit că se Îndrăgostise de mine. N-am vrut să-l rănesc, dar nici să-l amăgesc. Era imposibil să-l amăgești pe Miquel. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Îmi amintesc că În zilele acelea m-am deprins să o urăsc pe fata aceea de șaptesprezece ani (fiindcă, pentru mine, Penélope a avut Întotdeauna șaptesprezece ani) pe care nu o cunoscusem și pe care Începeam să o visez. Am născocit o mie și unul de pretexte ca să-i telegrafiez lui Cabestany și să-mi prelungesc șederea. Nu mă mai Îngrijora că o să-mi pierd slujba, după cum nu mă mai Îngrijora nici existența cenușie pe care o lăsasem la Barcelona. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Întrebat dacă Julián nu ajunsese la convingerea că tu, În acea logică răsucită a universului, te transformaseși În fiul pe care Îl pierduse, Într-o nouă foaie albă pe care să-și reînceapă acea poveste pe care nu o putea născoci, Însă de care Își putea aminti. Au trecut anii aceia petrecuți În vechea vilă și, din ce În ce mai mult, Julián trăia urmărindu-te cu Înfrigurare, pe tine și progresele tale. Îmi vorbea de prietenii tăi, de o femeie pe nume Clara de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
cascadă” de morți și de morminte, fior de prigoniri care au masacrat pe nepartizani, legionari, până la al șaptelea neam. Numele de legionari a ajuns „stafie înfiorătoare”, plăcere cruntă, dirijată de nebunia și desfrâul unor oameni, lupii beznelor, comuniștii, care au născocit atâtea infamii pe seama legionarului pentru ca omul să nu mai vadă îngrozitoarele lor crime cu care au însângerat țara, și pun paravan legionarofobia la adăpostul căreia guverneză și azi pe cei ce au uitat vechile torturi. La fel și unii slujitori
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
îl robesc și îl schimonosesc fără încetare. Trădători și lași, politicienii de azi, nu numai că nu înțeleg destine ca cele ale celor care s-au jertfit în temniță pentru un ideal, dar le și înfierează, le pun la zid, născocesc legi peste legi, care să suprime orice amintire. Între „Lacrima” din actualul volum și „Nu înstrăinați pământul”, e deslușit un orizont de idealuri sublime. Cu lacrima pocăinței începe curățirea și lupta ființei umane către scopul pentru care a fost zămislită
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
pe fețele tuturor. Unul dintre noi întrebă: ― Dacă nu vă supărați, vă rog, cum "o poveste"? adică să facem noi o poveste din capul nostru? Profesorul, amuzat, surâse îngăduitor: ― Nu, dragul meu, nu vă cer să-mi scrieți o poveste născocită de voi, ci o poveste pe care o știți de undeva; ați citit-o mai de mult în vreo carte sau v-a povestit-o cineva; deși, dacă vreunul dintre voi e în stare să scrie o poveste din capul
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Îi puse mâinile pe umeri și Îi spuse, calm: - Liniștește-te. E În viață și În câteva zile vom ajunge la el. A fost găsit de Erina. Și salvat printr-o metodă mai ingenioasă decât orice am fi putut noi născoci. - Adică... - O herghelie de cai. - Herghelia care a trecut Dunărea pentru târgul de la Belgrad... - Exact. Și cu sprijinul haiducilor din munți. Acum se află În siguranță, dar nu și În fața unui val de două sau trei mii de ieniceri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
acolo. Înserarea sosi cu un fâlfâit lung de aripi, Învăluind tăcerea aceea care vorbea Într-un tărâm aflat cu mult deasupra cuvintelor. * 17 august 1476, Cetatea Sucevei, Jurnalul lui Gianluca Fontanelli Incredibile. Assolutamente incredibile. Una meraviglia. N-aș fi putut născoci o asemenea Întâmplare nici dacă aș fi stat trei luni cu picioarele În apa lagunei, pe cheiul dei Schiavoni, privind cum trec deținuții pe Puntea Suspinelor. Curtea Moldovei e totalmente extaziată. La fel va fi Palatul Dogilor, cu siguranță, după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și definitivează un dezamorsor nuclear de joasă conturbație fotonică, nici nu l-au mai întrebat ce face! I-au distrus și planuri și tot, i-au retras cetățenia de onoare oferită de orașul Zalău și i-au interzis să mai născocească ceva! Sictirit, o vreme a lucrat la tratatul de psihologie aplicată Descrăcănarea prăpastiei dintre iubiții care se ceartă des, din care am citit câteva pagini, dar n-am înțeles nimic. Formulele trigonometrice scrise în pentametru iambic ridicau anumite dificultăți psihologilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
dărîmă orice altceva ajunge pînă la cer etc. În partea a doua, e plin de speranță și iubire, dar nu se poate stăpîni să nu povestească în patru rînduri cum i-a pus să-i omoare fiul! Da! I-au născocit și un fiu, întrupat într-un membru din specia lor! După ce a murit însă, l-a înviat, căci trebuia să-i ia locul în ultimul capitol, unde, în numele dreptei credințe, le-a promis că va rade aproape întreaga populație a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
a avut grijă de ea, în timp ce aceasta zăcea nemișcată în pat, paralizată de obiectele invizibile ale imaginației ei bolnave. Printre servitori se spunea că nebunia Amritei era ceva sfânt și ținea de latura iluzorie a lumii. Unele din femeile casei născoceau chiar tot felul de metode ca să se apropie de ea și să-i atingă hainele, când îi aduceau ceaiul. Anjali nu era una dintre ele. Se temea de fata asta. Încercând s-o facă pe Amrita să bea câte o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Nuharoo la actele Curții trimise de Su Shun. Podeaua mea e atât de încărcată cu teancuri de hârtii, încât n-am loc nici să mă mișc. În curând, lui Nuharoo începe să îi displacă să vină să lucreze cu mine, născocește diverse pretexte pentru a nu își face apariția. Vrea ca noi să rămânem fidele filosofiei chineze antice, potrivit căreia „cel mai înțelept om ar trebui să pară cel mai confuz“. Ea crede că dacă facem așa, Su Shun ne va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
povestea cum că am fi pierdut cel mai puternic sigiliu dintre toate, sigiliul lui Hsien Feng, pe care noi l-am ascuns cu grijă. Am creat impresia că ascundem adevărul, deoarece înțelegem că pedeapsa pentru pierderea sigiliului este moartea. Am născocit trei posibilități legate de această întâmplare. Prima - l-am pierdut pe drumul de la Peking la Jehol; a doua - l-am rătăcit pe undeva prin Palatul Marii Purități în Orașul Interzis; a treia - l-am lăsat în cutia mea cu bijuterii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
urca spre pîntecul subțire și sînii viguroși de pădureancă. Gîngurind, copilul se lipise de ei cu capul dat pe spate; încordați, umerii femeii scînteiau în lumină; de pretutindeni, din frunze și din apă, izvora parcă o vrajă. Cu încîntare, nimfa născocea copilului porecle: Ni-cu Voi-ni cu, ru-pe bu-ri-cu!... Am țipat ca un nerod; rușinată, fata se acoperi și-și luă lucrurile în grabă, fugind. N-am uitat nici o zi geroasă cu ninsoare măruntă din soare. La fereastră, bunica îmi
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
aia „lupta de clasă”? O lege care a funcționat întro economie primitivă. Nu mai e valabilă la națiuni conștiente că sînt adevărate entități. Secolul nostru tinde către coeziuni pe care Marx nici nu le-a bănuit. Ca politician, el a născocit internaționalismul care a dat națiunile slabe pe mîna celor mai puternice. Rămîne de văzut cum vor lichida exploatarea omului coloniile marxiste... Cu Ieduț eram prieten. Îi arătam ce compuneam și, chiar dacă nu slăveau partidul, lui îi plăceau versurile mele. Viața
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Colaborarea între oameni dăinuie atîta vreme cît, în tovărășie, treaba merge bine. - Domnu’ pictor, la dumneata fapta nu seamănă cu vorba și ăsta a fost norocul meu. Știi ce cred eu? Că ții prea tare la ideile pe care le născocești. Dar, cînd ajungi să crezi că nu însemni mai mult decît altul, te simți solidar cu toți. Solidaritatea e drapelul nostru. - Lupta voastră înseamnă revoluție, asta ai vrut să spui. Dar revoluția e haos. Rolul ei e mărginit la a
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
tinere priveau la noi cu plăcere. În marginea fagilor, o bătrînă cu picior de lemn se oprise după un copac. Avea profil de pasăre. Triști și dupuroși, pe imaș pășteau niște căiuți. Nu cred că omul este cel care a născocit formele de asociere. Probabil prima societate a aparținut coralilor. Te uimește la o gîză ca albina felul cum se organizează și modul disciplinat în care o face. Care-i momentul istoric în care s-a născut pedagogia? De cînd începe
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]