954 matches
-
ovine (tabelele 54,55). V.2.2. INFLUENȚA DOZEI DE îNGRĂȘĂMÂNT ORGANIC ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFOLOGICE, A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE, PRODUCȚIEI ȘI COMPOZIȚIEI CHIMICE A BOABELOR LA NĂUT Pentru a determina influența dozei de îngrășământ organic asupra creșterii și fructificării năutului, s-a folosit gunoiul de grajd de bovine și ovine în proporție de 1:1. Talia plantelor a avut valori cuprinse între 36 cm/pl. (martor nefertilizat) și 58,5 cm/pl. (fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
s-a folosit gunoiul de grajd de bovine și ovine în proporție de 1:1. Talia plantelor a avut valori cuprinse între 36 cm/pl. (martor nefertilizat) și 58,5 cm/pl. (fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd). Năutul, deși este leguminoasă pentru boabe, reacționează bine la aplicarea gunoiului de grajd. Doza de 1525 t/ha este cea mai bună în cazul năutului fertilizat, talia plantelor fiind cu peste 60 % mai mare decât la năutul nefertilizat. Creșterea dozei de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pl. (martor nefertilizat) și 58,5 cm/pl. (fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd). Năutul, deși este leguminoasă pentru boabe, reacționează bine la aplicarea gunoiului de grajd. Doza de 1525 t/ha este cea mai bună în cazul năutului fertilizat, talia plantelor fiind cu peste 60 % mai mare decât la năutul nefertilizat. Creșterea dozei de gunoi de grajd la 30 t/ha a dus la obținerea unor plante cu o talie de 56,6 cm, înălțime a plantelor care
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ha gunoi de grajd). Năutul, deși este leguminoasă pentru boabe, reacționează bine la aplicarea gunoiului de grajd. Doza de 1525 t/ha este cea mai bună în cazul năutului fertilizat, talia plantelor fiind cu peste 60 % mai mare decât la năutul nefertilizat. Creșterea dozei de gunoi de grajd la 30 t/ha a dus la obținerea unor plante cu o talie de 56,6 cm, înălțime a plantelor care a fost depășită de năutul fertilizat cu 15t/ha, 20 t/ha
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cu peste 60 % mai mare decât la năutul nefertilizat. Creșterea dozei de gunoi de grajd la 30 t/ha a dus la obținerea unor plante cu o talie de 56,6 cm, înălțime a plantelor care a fost depășită de năutul fertilizat cu 15t/ha, 20 t/ha și 25 t/ha. Dozele de 5-10 t/ha au influențat semnificativ talia plantelor comparativ cu a martorului nefertilizat. Mărirea dozei de la 20 t/ha la 25 t/ha a favorizat o creștere
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
organic de la 0 t/ha la 25 t/ha. Cantitatea de 30 t/ha a favorizat obținerea de plante cu un număr de 4,8 ramificații principale/pl, cu 0,1 ramificații principale/pl. mai puține decât la plantele de năut unde s-a fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd. Aplicarea îngrășămintelor organice a mărit cu cel puțin 0,9 numărul ramificațiilor principale la o plantă de năut comparativ cu martorul nefertilizat, dozele de 20-30 t/ha fiind cele
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
0,1 ramificații principale/pl. mai puține decât la plantele de năut unde s-a fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd. Aplicarea îngrășămintelor organice a mărit cu cel puțin 0,9 numărul ramificațiilor principale la o plantă de năut comparativ cu martorul nefertilizat, dozele de 20-30 t/ha fiind cele mai indicate (tabelul 57). Numărul fructelor la o plantă a avut o creștere spectaculoasă la aplicarea îngrășămintelor organice. Doza de 20 t/ha a favorizat obținerea celui mai mare
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pl.). Atât doza de 25 t/ha cât și cea de 30 t/ha îngrășămint organic au favorizat obținerea unui număr de 36 păstăi /plantă cu 56% mai multe decât la martorul nefertilizat, dar cu 3% mai puține decât la năutul fertilizat cu 20 t/ha. Un număr de 33,5 păstăi/pl. s-au obținut când doza de gunoi de grajd a fost de 10 t/ha, iar 28,7 păstăi/pl. s-au realizat când la fertilizare s-a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ha (35,5 boave/pl), 20 t/ha (37,0 boabe/pl.) și 25 t/ha (36 boabe/pl.). Gunoiul de grajd aplicat în doze de 5 t/ha a realizat un număr de boabe mai mare cu 26% decât năutul nefertilizat, iar în doză de 10 t/ha un număr de boabe mai mare cu 48% decât martorul nefertilizat care a avut un număr de 23 semințe/pl. (tabelul 60) Masa semnințelor a fost cu peste 70% mai mare la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
nefertilizat, iar în doză de 10 t/ha un număr de boabe mai mare cu 48% decât martorul nefertilizat care a avut un număr de 23 semințe/pl. (tabelul 60) Masa semnințelor a fost cu peste 70% mai mare la năutul fertilizat cu doze de gunoi de grajd cuprinse între 20-30 t/ha decât la năutul nefertilizat unde greutatea a fost de 4,1 g/pl.. Peste 7,0 g/pl. s-a întâlnit la toate plantele fertilizate cu 15-30 t
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
48% decât martorul nefertilizat care a avut un număr de 23 semințe/pl. (tabelul 60) Masa semnințelor a fost cu peste 70% mai mare la năutul fertilizat cu doze de gunoi de grajd cuprinse între 20-30 t/ha decât la năutul nefertilizat unde greutatea a fost de 4,1 g/pl.. Peste 7,0 g/pl. s-a întâlnit la toate plantele fertilizate cu 15-30 t/ha, mărirea dozei de îngrășământ de la 20 t/ha la 30 t/ha neaducând nici o
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
au sporit greutatea semințelor la o plantă cu 1,8 g/pl (5 t/ha gunoi de grejd) respectiv 2,6 g/pl (10 t/ha gunoi de grajd) (tabelul 61). Producția de biomasă a crescut mult în cazul fertilizării năutului cu gunoi de grajd comparativ cu plantele nefertilizate unde masa unei plante a fost de 13,2 g. în urma cercetărilor efectuate reiese că doza cea mai bună, unde năutul a crescut și s-a dezvoltat cel mai bine, a fost
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
tabelul 61). Producția de biomasă a crescut mult în cazul fertilizării năutului cu gunoi de grajd comparativ cu plantele nefertilizate unde masa unei plante a fost de 13,2 g. în urma cercetărilor efectuate reiese că doza cea mai bună, unde năutul a crescut și s-a dezvoltat cel mai bine, a fost de 25 t/ha. Adăugarea la doza de 25 t/ha gunoi de grajd a încă 5 t/ha a dus la o scădere a masei plantelor de năut
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
năutul a crescut și s-a dezvoltat cel mai bine, a fost de 25 t/ha. Adăugarea la doza de 25 t/ha gunoi de grajd a încă 5 t/ha a dus la o scădere a masei plantelor de năut de la 19,7g/pl. la 19,6 g/pl.. Cu o greutate de 19,4 g/pl., năutul fertilizat cu 20 t/ha a depășit martorul nefertilizat cu 6,2 g/pl, năutul fertilizat cu 15 t/ha gunoi de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
doza de 25 t/ha gunoi de grajd a încă 5 t/ha a dus la o scădere a masei plantelor de năut de la 19,7g/pl. la 19,6 g/pl.. Cu o greutate de 19,4 g/pl., năutul fertilizat cu 20 t/ha a depășit martorul nefertilizat cu 6,2 g/pl, năutul fertilizat cu 15 t/ha gunoi de grajd cu 5,3 g/pl, iar năutul fertilizat cu 10 t/ha gunoi de grajd cu 4
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la o scădere a masei plantelor de năut de la 19,7g/pl. la 19,6 g/pl.. Cu o greutate de 19,4 g/pl., năutul fertilizat cu 20 t/ha a depășit martorul nefertilizat cu 6,2 g/pl, năutul fertilizat cu 15 t/ha gunoi de grajd cu 5,3 g/pl, iar năutul fertilizat cu 10 t/ha gunoi de grajd cu 4,0 g/pl.. Toate variantele fertilizate cu peste 10 t/ha gunoi de grajd au
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
g/pl.. Cu o greutate de 19,4 g/pl., năutul fertilizat cu 20 t/ha a depășit martorul nefertilizat cu 6,2 g/pl, năutul fertilizat cu 15 t/ha gunoi de grajd cu 5,3 g/pl, iar năutul fertilizat cu 10 t/ha gunoi de grajd cu 4,0 g/pl.. Toate variantele fertilizate cu peste 10 t/ha gunoi de grajd au obținut plante cu greutate semnificativă pozitiv față de năutul nefertilizat cu excepția variantei unde s-au aplicat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
grajd cu 5,3 g/pl, iar năutul fertilizat cu 10 t/ha gunoi de grajd cu 4,0 g/pl.. Toate variantele fertilizate cu peste 10 t/ha gunoi de grajd au obținut plante cu greutate semnificativă pozitiv față de năutul nefertilizat cu excepția variantei unde s-au aplicat doar 5t/ha gunoi de grajd la care greutatea plantei de 15,2 g a prezentat diferențe semnificative pozitiv față de martor(tabelul 62). MMB (masa a 1000 de boabe) a crescut în cazul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
62). MMB (masa a 1000 de boabe) a crescut în cazul fertilizării cu gunoi de grajd ajungând la 201,5 g când dozele de îngrășământ organic au fost de 5 t/ha și 30 t/ha. Se poate spune că năutul fertilizat cu gunoi de grajd a produs o creștere a MMB cu 7% până la 13 % comparativ cu martorul nefertilizat la care aceasta a fost de 178 (tabelul 63).Producția de sămânță raportată la unitatea de suprafață a fost cu peste
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fost cu peste 44 % mai mare în cazul aplicării îngrășămintelor organice. Mărirea dozei de gunoi de grajd de la 20 t/ha la 25 t/ha sau 30 t/ha a favorizat un spor de producție de doar 1% respectiv 2%. Năutul a raecționat foarte bine la fertilizarea cu gunoi de grajd, producția maximă fiind de 2982 kg/ha, cu 71% mai mare decât la martorul unde nu s-a fertilizat și care a realizat 1740 kg/ha. Doza de 15 t
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
decât la martorul unde nu s-a fertilizat și care a realizat 1740 kg/ha. Doza de 15 t/ha gunoi de grajd a dus la obținerea unei recolte de 2859 kg/ha, deci cu 20% mai mare decât a năutului fertilizat cu 5 t/ha, cu 7% mai mult decât a năutului fertilizat cu 10 t/ha dar cu 5% mai mică decât a năutului fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd. Conținutul boabelor în ulei (%) a fost cuprins
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
1740 kg/ha. Doza de 15 t/ha gunoi de grajd a dus la obținerea unei recolte de 2859 kg/ha, deci cu 20% mai mare decât a năutului fertilizat cu 5 t/ha, cu 7% mai mult decât a năutului fertilizat cu 10 t/ha dar cu 5% mai mică decât a năutului fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd. Conținutul boabelor în ulei (%) a fost cuprins între 6,0% la varianta nefertilizată și 4,8% la varianta fertilizată
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la obținerea unei recolte de 2859 kg/ha, deci cu 20% mai mare decât a năutului fertilizat cu 5 t/ha, cu 7% mai mult decât a năutului fertilizat cu 10 t/ha dar cu 5% mai mică decât a năutului fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd. Conținutul boabelor în ulei (%) a fost cuprins între 6,0% la varianta nefertilizată și 4,8% la varianta fertilizată cu 30 t/ha gunoi de grajd. Se observă că procentul boabelor în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
2% respectiv 23,8% pentru ca cele de 15 t/ha gunoi de grajd să favorizeze obținerea de boabe cu 24,3% proteină brută (tabelul 66). Producția de proteină raportată la unitatea de suprafață a fost de 400 kg/ha la năutul nefertilizat, pentru ca în urma aplicării gunoiului de grajd să crească până la 765,5 kg/ha. Dozele de 5 t/ha și 10 t/ha au dus la obținerea unui spor privind cantitatea de proteină de 183 kg/ha respectiv 250 kg
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
20 t/ha) ajungând la 765,5 kg/ha (30 t/ha). Cu o cantitate de de 697 kg/ha doza de 15 t/ha gunoi de grajd a depășit martorul cu 297 kg/ha și a fost întrecută de năutul fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd cu 35,5 kg/ha (tabelul 67). V.2.3.INFLUENȚA INTERACȚIUNII TIP DE îNGRĂȘĂMÂNT X DOZĂ DE îNGRĂȘĂMÂNT ORGANIC ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFOLOGICE, A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE, PRODUȚIEI ȘI COMPOZIȚIEI CHIMICE
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]