780 matches
-
de popor mic și sărac... Nu suntem săraci, suntem sărăciți. Ne-a ronțăit o istorie nenorocită, povestește Ștefan. De ne gândim numai la ultimul sfert de veac de ură și dezbinare ce ne-a făcut mai mult rău ca o năvălire barbară... Am rămas bolnavi, dezbinați, înrăiți, săraci și mai cu osebire sleiți sufletește, de nici în ziua de astăzi nu ne-am dezmeticit bine. Am nădăjduit că nevolnicia și greutățile o să ne unească, se vaicăre Vlaicu. Uneori ne-o facem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pentru Polonia, pentru Creștinătatea întreagă!" Deci, recunosc că Moldova le e zid și pavăză! Când e vorba să întindă o mână de ajutor, însă... "Misiunea ta, i-a spus dogele, este să-l îmboldești pe domnul Moldovei, poate face o năvălire în Turcia..." Că "Ștefan acela", o fi vreun arhanghel! O năvălire în... în Turcia?!?! "...Să-l îmboldești să facă război! Să meargă pe drumul sfânt al luptei pentru Cruce, ca la "Podul" acela... cum îi zice..." urmează Mihail cu voce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
zid și pavăză! Când e vorba să întindă o mână de ajutor, însă... "Misiunea ta, i-a spus dogele, este să-l îmboldești pe domnul Moldovei, poate face o năvălire în Turcia..." Că "Ștefan acela", o fi vreun arhanghel! O năvălire în... în Turcia?!?! "...Să-l îmboldești să facă război! Să meargă pe drumul sfânt al luptei pentru Cruce, ca la "Podul" acela... cum îi zice..." urmează Mihail cu voce solemnă, ironică. Măi să fie! se dezlănțuie Ștefan. M-au pus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Țepeș!... Parcă s-au înțeles cu toții! spune Ștefan revoltat. Toți au țâfne! Numai noi... noi, singurii care dăm totul și nu primim nimica! Mă tot îmboldesc: Fă război, că-i sfânt!" Îmi tot dau în cap cu crucea! "Fă o năvălire în Turcia! Zdrobește-i! Nimicește Împărăția Antihristului!!" Dar cine-și închipuie ei că-i Vodă Ștefan "acela"?! Alexandru Machedon?! Cezar?! Ghenghis-Han?!... Ce-și închipuie ei că-i micuța Moldovă? O țărișoară și ea, acolo!... Ce le pasă lor că sângele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
permit identificarea unor formațiuni din lumea traco-romană, demult dispărute. Altele se mențin cu denumirea de români, aromâni, vlahi, fărșeroți, cuțovlahi, rumeri, etc. Cucerirea romană (În Dalmația, Macedonia, Tesalia, Achaia) a Însemnat romanizarea dar și colonizarea. Istoricii afirmă că la Începutul năvălirilor barbare (550-640 d. H.) erau romanizate sau Își păstrau fondul daco-trac Dacia, Moesia, Dalmația, Epir dar și Panonia, Istria, Macedonia. Hidronimile, care se schimbă mai greu sunt mărturii ale realităților etnografice de până la așezarea slavilor. După ce Serbia a obținut În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
numeroși ieșeni, o parte din ei fiind membrii ai Fracțiunii libere și independente, prezentată Adunării În mai 1866, În care se solicita să fie Înlăturată posibilitatea acordării Împământenirii, chiar și individuale, pentru „toți cei ce nu profesează morala creștină”, stoparea „năvălirii jidanilor vagabonzi”, interdicția pentru evrei de a cumpăra imobile În orașe, de a lua moșii În arendă, de a deține cârciumi și mori, de a comercializa produse alimentare și alcoolice. În același timp, bucureștenii au inițiat și ei o manifestație
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
nu-mi pot îngădui să compar această nobilă figură istorică cu sinistrul cioclu de la Iași, căci primul a încercat să apere măreața construcție a imperiului roman, roasă de „termitele” creștine tocmai atunci când primea cele mai puternice lovituri de berbec ale năvălirilor barbare, pe când celălalt a renegat naționalismul pentru blidul de linte întins de burghezia bancară liberală și pentru osanalele presei evreiești care l-a ridicat în slavă. După toate cele spuse mai sus, nu e de mirare că, în vara anului
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
munte, prin hârtop, Vântul șuieră și muge, Roibul sare în galop, Ș-amu-i duce p-amîndoi, "Doamno, oare nu-i strigoi?" În Jijia, oamenii boierului Conde prind cu plasele în râu o zână care povestește că e o fecioară creștină din vremea năvălirilor barbare, al cărei schit a fost înghițit de pământ în urma rugii tovarășelor sale, spre a nu cădea în mâinile păgânilor. Sirena lacului are factură schilleriană. O sirenă (fostă fată înșelată de un boier) se răzbună. Sugestia pe alocuri e a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care încearcă să umple golul istoric merită o mențiune. Decebal aduce imagini fioroase și o onomastică inedită dacică: Pelasgion, Bizeniu, Torid, Gilil, Dieg, Eusir, Midon, Terant, Zenor, Alastor, Zimbrura, Dava, Mira, Nivi, Pertanta. Tuhutum e tabloul Ardealului cvasi-fabulos în momentul năvălirii maghiarilor, Zoa-Zuirvan, istorie orientală cu centrul de gravitate în Iran. N. GANE Deși a scris și versuri, N. Gane (1835-1916) s-a specializat în "novele". Domnița Ruxandra, Petru Rareș sunt curate furturi de la Asachi, într-o compoziție mai curentă, fără
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
s-a conservat actualmente integral doar în anumite zone, în rest fiind cunoscut prin anumite piese sau prin reconstituire. Subliniem, totuși, o mare varietate datorată, și ea, unor condiții istorice specifice. Zona noastră a fost una dintre cele mai expuse năvălirilor turcești și, mai ales, tătărești, a fost apoi teatrul de război al luptelor dintre turci și ruși. De aici, importante deplasări de populație, lipsa mâinii de lucru, necesitatea unor colonizări, la care se adăuga și transhumanța. în primul rând la
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
capitalei de la Sarmisetuzo la Enisala pe la începutul secolului lV î.e.n. are ca motiv tocmai faptul că vechea cetate era prea aproape de mulțimile galilor iar geților a cam început să nu le mai placă chiar așa de mult mutrele acestora. După năvălirile din secolul lV î.e.n. geții au băgat la cap că Enisala din județul Tulcea era prea expusă jafurilor și focului prădătorilor de toate neamurile și din toate părțile. S-au chitit și isteți cum erau au găsit că un loc
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nimica toată, distruse, închise (vezi fabrica de hârtie Letea, Confecția, metalurgia, țesătoria, fabrica de încălțăminte, fabrica de mașini-unelte, fabrica de mobilă, moara și tăbăcăria). Toate acestea doar în municipiul Bacău. Acești „holerici” au istovit și secătuit trupul țării ca pe timpul năvălirii hoardelor asiatice. Azi nu se mai muncește. Nu mai avem nici țărani, nici muncitori de calitate, conștienți și demni. Totul este pospăială și goană după bani. Trăim într-o încrâncenare, între muncă și nemuncă, între moralitate și amoralitate. Unii trăiesc
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pomenirea sufletelor: Ștefan Voievod, Domnul Moldovei, Mihai Viteazul, Mircea, Ion Vodă, Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, Domnul Tudor, Regele Ferdinand și pentru pomenirea tuturor voievozilor și ostașilor care au căzut pe câmpurile de bătaie pentru apărarea pământului românesc contra năvălirilor vrăjmașe. Solemnitatea depunerii jurământului În marș, cântând imnul Legiunii, ne-am întors la cămin. Acolo a avut loc duioasa solemnitate a legământului celor dintâi legionari. Pământul strămoșesc... Această solemnitate a început prin amestecul țărânii adusă de pe mormântul lui Mihai Viteazul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
a respins răscumpărarea oricât de mare: «ce au căutat în țara mea săracă, dacă sunt atât de bogați?» Ca să mulțumească lui Dumnezeu, Ștefan cu toți oștenii biruitori postiră trei zile cu pâine și apă, așa cum se legaseră în zilele de năvălire. Urmară apoi zile de veselie . (Istoria Românilor de Floru, pag. 181-182) ȚĂRÂNA de la SUCEAVA, CETATEA NEAMȚULUI, HOTIN și SOROCA S-a adus apoi țărână de la aceste patru cetăți și puncte de glorie ale românilor și s-a vărsat pe fața
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
se va raporta la tratatele după care Moldova și Valahia fac parte integrantă din teritoriul turcesc și va înainta fără nici o considerațiune“, el a răspuns cu fermitate că „oastea română se va opune la Prut din toate puterile ei la năvălirea unei armate dușmane“ (Memoriile, vol. VIII, p. 84). De asemenea, la Livadia i s-a adus probabil la cunoștință lui Brătianu că Rusia intenționa să răpească pentru a doua oară sudul Basarabiei. Și astfel el s-a convins că rușii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
această privință, au realizat o perfectă colaborare cu prințul Carol, adept și el al dobândirii independenței pe calea armelor (acesta din urmă îi scria tatălui său, la 2/14 decembrie 1876: „Eu, din parte-mi, trebuie să mărturisesc că o năvălire a turcilor nu mă sperie deloc; din contra, am deplină încredere în tânăra mea armată care arde de dorința de a arăta ce poate“ - Memoriile, vol. IX, p. 10). V. mai departe, p. 322, nota 120; p. 335, nota 21
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
țara a făcut apel la voi. La glasul ei v-ați părăsit căminele cu avântul oamenilor cari au conștiință că de la devotamentul lor atârnă ființa statului român. Pe cât timp oștirile operau în depărtare și noi nu eram amenințați decât de năvălirile unor cete de jefuitori, ne puteam ține numai în apărarea țărmurilor. Acum însă rezbelul se apropie de hotarele noastre și, dacă turcii ar fi învingători, este învederat că ar năvăli cu toții asupra țării, aducând cu dânșii măcelul, prădarea și pustiirea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în limitele normalului. Suntem ca pe o scenă de provincie în care se joacă o piesă proastă, cu actori amatori și în regia unui nebun. Dacă n-ar fi de plâns, ar fi de râs. înainte, românii se ascundeau de năvălirile barbare în munți, dar acum? Unde? E ușor de spus răsculați vă, când ești pus în lanțuri de galeră. Dinastia Ceaușescu prosperă în timp ce stresul ne ucide pe toți. La propriu. Se moare de foame, dar se moare și de frică
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de poveste (Pădurea Molohului, în care se spune că ar pândi un monstru înfiorător, se mai numește „pădurea cu povești”), așază în cadru o Moldovă pentru care slăvitul Ștefan cel Mare rămâne icoana tutelară. Supusă presiunilor turcești și pătimind din cauza năvălirilor hoardelor de nohai, țara e măcinată pe dinăuntru de veșnicele lupte pentru putere. Într-o viziune atinsă de maniheism, boierii, care, cu rare excepții, apar ca fiind lași, vicleni și trădători, îi poartă gând rău cârmuitorului. Tocmai de aceea, voievodul
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
M. Drinov și cu C. Jirecek, C. susține că slavii au împrumutat, pe teritoriul Daciei, datina și termenul care o denumește de la „acea populație traco-romanică, vorbitoare de limbă latină, răspândită pe spații foarte întinse, pe care au întâlnit-o la năvălirea lor spre sudul Europei”. În noile spații, datinele romane sunt supuse la „schimbări violente, din care ies atât de transformate încât sunt aproape de nerecunoscut”. Cu toate că ulterior au apărut o serie de contribuții importante la cunoașterea colindelor (Ovidiu Bârlea, I.R. Nicola
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
biografii. Pentru clasa III a școalelor primare din Moldavia. În el se dădeau mai întâi lecții despre evenimente sau fenomene istorice, apoi biografii, ca un fel de reliefare a unor vieți pe fond istoric. De pildă, după o secvență dedicată năvălirii tătarilor urma o secvență concentrată pe biografia lui Matei Basarab 112. Nu era nevoie ca destinele individuale să se asocieze cu opere sau fragmente de literatură, ele erau deja saturate de semnificație - istorică, națională și în plus morală, servind ca
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și cei plătitori de biruri, normalitatea a fost adesea fuga de pe moșie, migrația, fie atunci când a fost vorba de fiscalitate excesivă, de abuzurile proprietarilor, de persecuții religioase, de obligații militare (I. Creangă „prinderea cu arcanul"), în vremuri de epidemii, a năvălirii turcilor, tătarilor ori rușilor, al schimbări teritoriale chiar. De aici, probabil, nevoia măsurilor luate de Mihai Viteazul în Tara Românească la 1595 - 1596, ori cele ale lui Radu Mihnea Voievod (1616 - 1619 și 1623 - 1626) în Moldova, când, prin legarea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mână". Un hrisov al lui Moisei Movilă-Vodă din 1631 ne dă, de altminterea, o idee de cum erau tratați negustorii și meșteșugarii străini în vremea aceea, când târgul Iașului suferea mult de lipsa negustorilor mai de samă, care, după bonturile și năvălirile ce urmase în țară, își luase lumea în cap și fugise care încotro putuse. Lipsa de toate se simțea în case și în trebuințele zilnice, - și negreșit după cererea locuitorilor, Moisei MovilăVodă dădu hrisovul, prin care arată cum breasla (rândul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care urmărea ca locuitorii „să se îngăduie între ei". Mai târziu locul acestora l-au luat comisiile de împăciuire. Paza satului în trecut cădea în sarcina vornicului. Straja era organizată de vornic și era asigurată de locuitori prin rotație. În timpul năvălirii străinilor veghea se făcea de pe înălțimi, de unde se putea observa și aprinde „pojarul de primejdie". După ce primejdia năvălitorilor n-a mai fost de actualitate, s-a organizat numai straja de noapte - străjerii circulau noaptea prin sat și asigurau paza bunurilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iar bătălia cu Leșii, chiar la Movila Răbâia, în apropiere de Prut, s-a dat, nu fără pierderi și din partea populației locale. Apoi, se știe, după câștigarea bătăliei cu Leșii lui Petriceicu și retragerea armatelor, Dumitrașcu, temându-se de altă năvălire a lui Petriceicu cu polonezii, a cerut vizirului, pentru paza sa, să ierneze tătarii în Moldova. Și „intrară tătarii în tară, ca lupii într-o turmă de oi, de s¬au așezat la iernat prin sate, pe oamenii din Prut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]