2,620 matches
-
la sfârșitul secolului al XVIII-lea pe cheltuiala episcopului greco-catolic Ioan Bob de la Blaj. De această biserică se leagă activitatea protopopului și istoricului Petru Maior. Planul lăcașului cult are o formă simplă, cu un turn pătrat pe latura vestică, un naos dreptunghiular spațios și absida semicirculară a altarului. Naosul este acoperit cu o boltă întărită de arcuri dublouri, în timp ce pentru absidă se adoptă sistemul semi-calotei. Pereții sunt articulați de pilaștri cu capiteluri ionice, adosați unor mase de zidărie mai pronunțate, cu
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
episcopului greco-catolic Ioan Bob de la Blaj. De această biserică se leagă activitatea protopopului și istoricului Petru Maior. Planul lăcașului cult are o formă simplă, cu un turn pătrat pe latura vestică, un naos dreptunghiular spațios și absida semicirculară a altarului. Naosul este acoperit cu o boltă întărită de arcuri dublouri, în timp ce pentru absidă se adoptă sistemul semi-calotei. Pereții sunt articulați de pilaștri cu capiteluri ionice, adosați unor mase de zidărie mai pronunțate, cu rol în susținerea arcurilor. Turnul este cel mai
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
fiscal Dobra, refuzau în 1749 să mai presteze servicii preoților de alte confesiuni și să ia parte la plata salariilor învățătorilor de altă limbă. În privința arhitecturii se evidențiază bisericile de zid, în forma lor tradițională a bisericilor sală, cu pronaos, naos, altar, de cele mai multe ori pătrat, și clopotnița moderat elevată pe verticală, din care fac parte bisericile din: Săliște, Vale, Tilișca, Gura Râului, Rășinari, Mohu, Sadu și Avrig. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, industria manufacturieră era înca modestă, cu toate că obținea
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
București spre Dunăre. A fost construită pe deal, cum spun sătenii, in formă dreptunghiulară fără zid împrejmuitor, iar pe latura de nord și vest s-au aflat casele egumenești. Are un plan mononavat, fiind compusă, la început, din pridvor, pronaos, naos și altar, iar mai târziu s-au adăugat tinda cu doua coloane simple și două ferestre laterale. Pronaosul bisericii este foarte mic și nu este despărțit de naos prin zid, ca la alte biserici. La fel ca și pridvorul, pronaosul
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
egumenești. Are un plan mononavat, fiind compusă, la început, din pridvor, pronaos, naos și altar, iar mai târziu s-au adăugat tinda cu doua coloane simple și două ferestre laterale. Pronaosul bisericii este foarte mic și nu este despărțit de naos prin zid, ca la alte biserici. La fel ca și pridvorul, pronaosul este boltit cu o calotă susținută lateral de arce puternice semicilindrice longitudinale. Decorațiunea exterioară este extrem de simplă. Pe fondul alb se detașează un brâu median la partea superioară
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
Vasile, s-au realizat importante lucrari de refacere si infrumusețare: platformă de beton pentru acces pietonal, împrejmuire din panouri sudate de plasă zincată și zugrăvire. În cursul studiului pentru realizarea prezentei cercetări, s-a identificat în biserica parohială, pe pilastrul naosului dinspre miază-noapte, mascat de un panou iconografic din lemn dedicat sfintei Filoteea, pomelnicul eroilor din sat. Contrariat de faptul că în împrejurimi nu există în biserici pomelnicul eroilor locali, am identificat pe temeiul 3314/9 aug 1942 al Protoieriei Ștefănești
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Decorația exterioară este foarte sobră, rezumându-se la împărțirea verticală printr-un profil cu mic relief, amintind de un pilastru plat. Lăcașul de cult are lungimea de 26 m, lățimea de 10 m, majorată până la 15 m în dreptul absidelor laterale. Naosul este prevăzut cu o turlă mare, spațioasă, octogonală, străpunsă de 4 ferestre. b. Interiorul Pridvorul are formă pătrată, este închis, luminat prin două ferestre de fiecare parte a pereților laterali. Pronaosul de plan dreptunghiular este boltit în semileagăn și se
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
sprijină pe suporturile verticale ale zidurilor continuu, primește lumină prin patru ferestre dispuse simetric la nord și sud. La vest cafasul se întinde în lățime de la sud la nord, sprijinindu-se la jumătatea distanței pe doi stâlpi decorați cu icoane. Naosul este foarte larg, cu abside la nord și sud, semicirculare la interior și poligonale la exterior, străpunse de câte o fereastră. Este prevăzut cu turlă octogonală străpunsă de patru ferestre. Turla este tăvănită și se sprijină pe patru pandantivi cu
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
plată, iar acestea pe patru arce. Absidele laterale sunt acoperite cu câte o semicalotă sferică. Altarul semicircular la interior și poligonal la exterior, boltit, cu ușă la sud și două ferestre, una axială și una spre nord. Este despărțit de naos prin catapeteasmă din lemn, având patru registre de icoane. Pictura Executată în tehnica ulei, compartimentarea și juxtapunerea registrelor de sfinți în picioare, medalioane, scene, este realizată cu economie de mijloace reprezentative dar căutându-se o reprezentare corectă, în stil realist
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
ctitorilor locașului mai sunt incluși: Nicolae Rujan, învățător din Brebu, Moise N. Ene, Ion Ghiță Manea, Ion Cristoiu, Spiridon Arzoiu zis Zărnescu și Grigore Grigorescu. Sfântul locaș a fost construit sub formă de navă, fiind compartimentat conform canoanelor obișnuite: Altar, Naos, Pronaos. Datorită lipsei de fonduri împodobirea cu pictură a locașului se va face în mai multe etape. Într-o prima etapă, ce va începe imediat după terminarea lucrărilor de zidărie, s-au pictat Altarul și Naosul, operă a pictorului Grigore
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
conform canoanelor obișnuite: Altar, Naos, Pronaos. Datorită lipsei de fonduri împodobirea cu pictură a locașului se va face în mai multe etape. Într-o prima etapă, ce va începe imediat după terminarea lucrărilor de zidărie, s-au pictat Altarul și Naosul, operă a pictorului Grigore Marinescu. Pictarea Pronaosului se va face într-o a două etapă, destul de târziu, între 1959-1962. Prin anii 1978-1980 Biserica din Brebu a fost declarată parohie, până atunci depinzând administrativ, că filială, de Biserica din Runcu. În
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
că exterior a răspuns însă nevoilor satului. Pictură era reprezentată prin șase sfinți pictați în mărime naturală în "Sfanțul Altar", alți șase în "Pronaos", trei pe dreapta, trei pe stânga și a celor patru evangheliști în câte un cerc, în "Naos", câte doi pe fiecare parte. Biserică veche a suferit în timp din cauza intemperiilor și a cutremurelor, lucru care a impus mai multe reparații și chiar modificări arhitecturale. În 1997, prin strădania sătenilor și a parohului, sub coordonarea preotului paroh Ioan
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
acoperișul refăcut pe șase coloane din cărămidă cu capiteluri din piatră lucrate la Cluj. Pronaosul, în lungime aproximativ 2m, este prevăzut în laterale cu două ferestre având deschiderea de 1,30x0,35m cu ancadramente de piatră. Trecerea dintre pronaos și naos este marcată de doi stâlpi cu cu arcade simple. Naosul are o lunguime de circa 2,5m până la catapeteasmă, altarul măsurând tot 2,5m. Pereții exteriori sunt simpli, zugrăviți în alb, singurul ornament care poate fi observat sunt două brâuri
Mănăstirea Zamfira () [Corola-website/Science/301204_a_302533]
-
piatră lucrate la Cluj. Pronaosul, în lungime aproximativ 2m, este prevăzut în laterale cu două ferestre având deschiderea de 1,30x0,35m cu ancadramente de piatră. Trecerea dintre pronaos și naos este marcată de doi stâlpi cu cu arcade simple. Naosul are o lunguime de circa 2,5m până la catapeteasmă, altarul măsurând tot 2,5m. Pereții exteriori sunt simpli, zugrăviți în alb, singurul ornament care poate fi observat sunt două brâuri șablonate ce cuprind biserica, cu excepția pridvorului; primul este situat la
Mănăstirea Zamfira () [Corola-website/Science/301204_a_302533]
-
pictată icoana Sfântului Dimitrie. Catapeteasma este construită cu stâlpi susținători, din lemn, cu ornamentații florale aplicate pe ea. Icoanele sunt mobile, pictate în stil neobizantin, predominând culoarea albastru și bronz, și au câteva răni cauzate de evenimentele războiului.Candelabrul din naos este bogat ornamentat. A fost reparată în anul 1946, după ce un obuz a retezat turla bisericii în timpul războiului, și din nou în 1958. Se mai păstrează și astăzi o Biblie, precum și mai multe cărți de cult cu urme de schije
Banu, Iași () [Corola-website/Science/301257_a_302586]
-
anul 1914. Intrarea în biserică este pe latura de sud printr-un pridvor închis dreptunghiular 3,50m x 3,90m, de unde se intră printr-o ușa așezată în peretele de vest, în pronaus. Pronausul 4,65m x 4,65m și naosul 5,60m x 5,60m, formează o singură navă cu plafonul boltit în semicilindru pe intreg spațiul bisericii. Plafonul este căptușit cu scândura și vopsit în culoare albastră. Altarul este spațios 4,75m x 5,75m cu plafonul drept. În
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
Moldovei și Sucevei, viitorul patriarh Justin Moisescu, dar a rămas o filie a parohie Zbereni- Cotnari până în anul 1967, când a devenit biserică parohială. Biserica este în formă de cruce, cu absidele laterale bine reliefate, cu o singură turlă pe naos, fiind construită din piatră, acoperită cu tablă, obiectele de mobilier interior(catapeteasma, stranele, iconostasele, ș.a.) fiind realizate din lemn de stejar. Duhovnici de seamă au păstorit sufletele sticlărenilor. Amintim aici preoții: Nicolae Alexa și Vasile Ungureanu(din anul 1976, slujește
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
ce o face deosebită, între care și cei patru pilaștri cu capiteluri ionice de la intrare ce susțin un fronton în formă triunghiulara, motive asemănătoare Palatului Sturzeștilor. La intrare, deasupra pronaosului, se află o turla ce servește de clopotnița, iar deasupra naosului se găsește o calota mare. Cupola bisericii este rotundă, asemănătoare celei de la Letcani(Iași), fiind singurele monumente religioase istorice din Moldova de acest gen. Biserică are următoarele dimensiuni: lungime - 32 metri, lățimea - 17 metri și înălțimea turlei - 37 metri. Pe
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
lățimea - 17 metri și înălțimea turlei - 37 metri. Pe pereți sunt firide dreptunghiulare mari cât peretele, iar la cornișa ornamente în formă de pătrat sau romb. Din vechea pictură murala s-au păstrat câteva icoane - că Sfinții Evangheliști de pe bolta naosului - ce au fost restaurate în anul 1986. Catapeteasma actuala a fost lucrata în jurul anului 1950 în Atelierele Institutului Biblic din București, unde s-a executat și pictură icoanelor din ea. În biserică se află următoarele obiecte artistico-istorice: două rânduri de
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
social și cultural. În chiliile acestui așezământ bisericesc și în tindă a funcționat o școală. Biserica are forma unei nave dreptunghiulare construită din piatră și cărămidă. Pronaosul este acoperit de o boltă semicilindrică deasupra căreia se înalță un turn clopotniță. Naosul se termină în partea de sus cu o cupolă sferică. Altarul are forma semicilindrică la interior și poligonală la exterior. Cornișa bisericii și a clopotniței este alcătuită din trei șiruri de cărămidă dispusă pe colț. La exterior monumentul este înconjurat
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
Adormirea Maicii Domnului”. Biserica avea la intrare un coridor lat de aproximativ 2 m, folosit la pomeni și la catehizarea copiilor. Biserica avea o singură intrare, iar ca material de acoperire a fost folosită șindrila. Cupola bisericii era din piatră. Naosul era despărțit de pronaos printr-un zid de piatră care avea două geamuri. Corul era așezat în naos și era construit din lemn, fiind sprijinit de două picioare de lemn foarte frumos lucrate. Geamurile bisericii erau mici având grilaje de
Poiana Aiudului, Alba () [Corola-website/Science/300265_a_301594]
-
la catehizarea copiilor. Biserica avea o singură intrare, iar ca material de acoperire a fost folosită șindrila. Cupola bisericii era din piatră. Naosul era despărțit de pronaos printr-un zid de piatră care avea două geamuri. Corul era așezat în naos și era construit din lemn, fiind sprijinit de două picioare de lemn foarte frumos lucrate. Geamurile bisericii erau mici având grilaje de fier în formă de cruce. Biserica actuală, tot cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost construită în anul
Poiana Aiudului, Alba () [Corola-website/Science/300265_a_301594]
-
La Bisericuță", se află ruinele unei mănăstiri romanice, atestată documentar în secolul al XIII-lea cu numele "Bizere". Din această mănăstire benedictină veche se mai păstrează doar ruinele bisericii, care a fost o bazilică romanică mare, cu trei nave, transept (naos transversal), cor ("presbyterium") cu deambulatoriu și două turnuri în partea vestică. În 1756 a fost construită la Glogovăț prima capelă, iar în 1765 a fost constituită prima parohie, localitatea având primul preot în 1766. Prima biserică a fost zidită în
Vladimirescu, Arad () [Corola-website/Science/300312_a_301641]
-
din 1404 - ctitorie a cneazului Vlad Crișcior - cu cel mai vechi monument de arhitectură din Zărand - biserica ortodoxă 1404 -ctitorie a cneazului Vlad Bâlea, precum și un muzeu etnografic și de istorie a mineritului. Biserica este de tip tradițional, formată din naos, pronaos și altar absidat, inițial hexagonal, iar din sec. al XIX-lea, semicirular. Turnul este masiv și înalt, așezat în fața pronaosului. Pictura din pronaos este datată pe la 1395 - 1404. Tot aici este prezentată cina cea de taină în compoziție circulară
Zărand, Arad () [Corola-website/Science/300314_a_301643]
-
și înalt, așezat în fața pronaosului. Pictura din pronaos este datată pe la 1395 - 1404. Tot aici este prezentată cina cea de taină în compoziție circulară. Ribița - cu biserica ctitorie a cnezilor Vladislav și Miclăuș, cu o frescă valoroasă 1417. Pictura din naos este în stil bizantin și îi reprezintă pe ctitorii bisericii. Economia este predominant agrară, localitatea fiind cunoscută în regiune ca un important bazin cerealier și legumicol. Deși nu deține elemente spectaculoase din punct de vedere turistic, frumusețea văilor Crișului Alb
Zărand, Arad () [Corola-website/Science/300314_a_301643]