201,835 matches
-
sînt. Dacă întrebările pot fi considerate de ieri, răspunsurile sînt de azi și pentru azi". Să vedem, selectiv, sub ce înfățișări. Fiind vorba de un set de critici, e important să punctăm felul în care e înțeleasă, în acest ansamblu natural înzestrat cu rămurișuri disociative, noțiunea de critică. în vederile lui Adrian Marino, statutul literaturii are două aspecte. Unul "supraistoric", marcat de unicitate, apt a forma obiectul demersului critic, și altul istoric, care cade în lotul istoriei literare, ce are a
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
te umfli în burtă. Lau otrăvit și pe astea! Peste tot, otravă!” Otravă, îl aprob și eu, până și în sufletul omului, numai că, el, omul, este și producătorul și negustorul. Culmea, inconștient, si consumatorul! Circuitul (circuitul) în forma sa naturală sau în alt fel, tot circ se cheamă! Să nu credeți că sunt atât de ipocrit încât să mă exclud din lanțul anterior expus. Glumă lui Caragiale ,,ori toți să trăim, ori toți să muriți”, în cazul de față, e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Mitică precizează demn: Nu. M-am uns cu nămol ca să nu mai par bou. Să par porc. Poate mă cumpăra vreun partid și mă mbracă în steagul lui electoral. Să-mi țină de cald la iarnă. Cu tot bronzul ei natural, care-i da ascendentă asupra celorlalte de pe plajă, țiganca rămâne uimită SÂrmane leu! de adâncimea raționamentului. Dom’ Mitică, esti mare! Știu... Dar ce folos?!... devine Mitică, în goliciunea să, un monument stoic: Sunt și eu la fel de mare cât e de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
capitala Statului Maharashtra, fiind cel mai populat oraș din India, căpătându-și independența din anul 1857. Cu populația să de aproape 18 milioane de locuitori este al șaselea dintre cele mai mari metropole ale lumii. Este situat pe langă portul natural Bombay, cel mai mare port de pe coasta de Vest a Indiei și prin care trec jumătate din numărul de pasageri ai Indiei. Portul, situat pe coasta de Est a Insulei Bombay, de aproape 25 km lungime și 10 km lățime
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pretestat că nu vrea să mă emoționez eu așa că nu vine. Dar a delegat-o pe fosta ei colega doamna profesoară Elenă Călinescu, profesoara la liceul de fete, să vină. Doamna Călinescu avea două surori. Virginica, tot profesoară de Științele Naturale căsătorită cu profesorul de fizico-matematici Bălan-un om calm, domol, avea să ne predea pentru o scurtă perioadă în timpul războiului, si Rica, învățătoare în comuna Păușești Mâglași. O comună în drum spre Olănești, la 14 kilometri de Râmnic. Știu pentru că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
rugămintea să i se aprobe a purta numele de Smetana. Să nu uităm că nu fuseseră căsătoriți legal niciodată. Franz Josef i-a refuzat dreptul acesta. De altfel, ea era cetățeana unui stat străin. Dar celor doi băieți, fiilor lui naturali, da, le-a aprobat. Franz Josef era un împărat puternic și înțelept. Hotărârea lui a fost foarte bună, foarte corectă și cinstită. La ea s-a adăugat hotărârea marilor rabini care, după halaha, au decis fără ezitare că, mama fiind
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Scrisul Românesc, Craiova, 2004). Se pare, însă, ca aceasta reținere este condiționată și de convingerea autorului că: „poem citabil, indiferent de tectonica din pagina, este numai acela care produce coerentă în viziune și propune o sintaxa multifuncționala”, cu exigenta: „Starea naturală a poemului de referință trebuie să izbucnească dintr-o idee, daca nu originală, obligatoriu, însă, autentică. Verbele la diatezele reflexiva și pasivă se cuvine să viziteze în nuce spiritul poetic”. „Eșantionul” Provizii de soare este format din 151 de poeme
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
întinsă arie a poeziei, din anumite zone și epoci, este aproape generalizat datorită absenței unei conștiințe critice și a neputinței intelective și creatoare a autorilor, postată în frapanta imaginație. Însă, la Marian Barbu, creator sorbit de idee, care consideră starea naturală a poemului ca fiind izbucnirea dintr-o idee, se manifestă un alt fenomen: universalul în abstracțiunea să îi solicită să configureze pregnant sensul și poetul se angajează la echivalări și apropieri de elemente la nivelul abstract al limbajului, forțând „metaforă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de fatalitate. E. Lovinescu însuși invocă de câteva ori constrângerea pe care i-a impus-o destinul de a fi critic. În primul volum de Memorii insistă asupra genezei personalității sale, punând într-o succesiune logică întâlnirea dintre fondul său "natural" (deci profund psihologic) de scepticism și relativism cu influența exercitată extrem de timpuriu de critica și stilul lui Emile Faguet. E. Lovinescu aureolează această miraculoasă întâlnire cu puternica luminozitate a unui eveniment fondator. Descoperirea lui Faguet echivalează cu o revelație, devenind
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
este - să fie academician precoce - ei bine, el își urmează destinul fără nici o sfială, sau rușine ipocrită. Îi stă bine, o merită din plin, ce s-o mai lungim, Biță e un clasic în viață. Pur și simplu gestul devine natural, mărturisind, cu farmec repet, (farmecul nu este iradiație, ci schelet, structură, strategie) plăcerea acestor cadouri de protocol. Și astfel eu, îmi înghit bancul pe care îl fac ciclic (de câte ori UNATC mă solicită) bancul meu despre bălăngăneala ciucurelui academic și-l
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
-se moral în rugăciunea adevărată cu Dumnezeu, omul nu se unește cu El doar pe sine însuși, ci îi unește cu El și pe ceilalți; El devine un inel de legătură între Dumnezeu și creație, între lumea divină și cea naturală". Și de-a repeta înfiorați odată cu poetul nostru: " Ce mică s-a făcut distanța dintre Cer și Pămînt!".
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
Simona Vasilache Dacă există (și există!), în Universitate, un grup de oameni care să poarte eticheta natural born teacher, profesorul Paul Cornea e căpetenia lor. Fiind (a recunoscut-o într-o discuție mai veche) dascăl înainte de orice altceva, a acceptat, se vede, interviul de față ca pe un exercițiu de pedagogie. Subtilă, neorgolioasă, lipsită de ostentație. Și
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
e un act de onestitate și o probă a moralității. La originea activității criticului trebuie să situăm gestul simbolic al loialității și al demnității, al acordului cu sine, al voinței de a fi în consonanță cu tendința sau dispoziția sa naturală. Echilibrul său numai astfel era satisfăcut și menținut. Mărturia unui contemporan, Dan Petrașincu, e întru totul revelatoare: "Lovinescu era mulțumit de sine însuși. El refuza tot ceea ce l-ar fi putut tulbura sau clinti din viziunea sa de viață, limpede
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
clinti din viziunea sa de viață, limpede, latină și, în fond, avea o mare aversiune față de asimetriile moderne". Cu o acută conștiință de sine, Lovinescu ținea să arate că e, fără efort, Lovinescu: identitatea sa e născută din destinul său "natural". Tot ce a scris Lovinescu, de la simplul foileton critic la Istoria civilizației române moderne, de la Istoria literaturii române contemporane la Memorii și tomurile despre Maiorescu, provenea dintr-o irepresibilă nevoie a confesiunii.
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
te umfli în burtă. Lau otrăvit și pe astea! Peste tot, otravă!” Otravă, îl aprob și eu, până și în sufletul omului, numai că, el, omul, este și producătorul și negustorul. Culmea, inconștient, si consumatorul! Circuitul (circuitul) în forma sa naturală sau în alt fel, tot circ se cheamă! Să nu credeți că sunt atât de ipocrit încât să mă exclud din lanțul anterior expus. Glumă lui Caragiale ,,ori toți să trăim, ori toți să muriți”, în cazul de față, e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Mitică precizează demn: Nu. M-am uns cu nămol ca să nu mai par bou. Să par porc. Poate mă cumpăra vreun partid și mă mbracă în steagul lui electoral. Să-mi țină de cald la iarnă. Cu tot bronzul ei natural, care-i da ascendentă asupra celorlalte de pe plajă, țiganca rămâne uimită SÂrmane leu! de adâncimea raționamentului. Dom’ Mitică, esti mare! Știu... Dar ce folos?!... devine Mitică, în goliciunea să, un monument stoic: Sunt și eu la fel de mare cât e de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
capitala Statului Maharashtra, fiind cel mai populat oraș din India, căpătându-și independența din anul 1857. Cu populația să de aproape 18 milioane de locuitori este al șaselea dintre cele mai mari metropole ale lumii. Este situat pe langă portul natural Bombay, cel mai mare port de pe coasta de Vest a Indiei și prin care trec jumătate din numărul de pasageri ai Indiei. Portul, situat pe coasta de Est a Insulei Bombay, de aproape 25 km lungime și 10 km lățime
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pretestat că nu vrea să mă emoționez eu așa că nu vine. Dar a delegat-o pe fosta ei colega doamna profesoară Elenă Călinescu, profesoara la liceul de fete, să vină. Doamna Călinescu avea două surori. Virginica, tot profesoară de Științele Naturale căsătorită cu profesorul de fizico-matematici Bălan-un om calm, domol, avea să ne predea pentru o scurtă perioadă în timpul războiului, si Rica, învățătoare în comuna Păușești Mâglași. O comună în drum spre Olănești, la 14 kilometri de Râmnic. Știu pentru că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
rugămintea să i se aprobe a purta numele de Smetana. Să nu uităm că nu fuseseră căsătoriți legal niciodată. Franz Josef i-a refuzat dreptul acesta. De altfel, ea era cetățeana unui stat străin. Dar celor doi băieți, fiilor lui naturali, da, le-a aprobat. Franz Josef era un împărat puternic și înțelept. Hotărârea lui a fost foarte bună, foarte corectă și cinstită. La ea s-a adăugat hotărârea marilor rabini care, după halaha, au decis fără ezitare că, mama fiind
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Scrisul Românesc, Craiova, 2004). Se pare, însă, ca aceasta reținere este condiționată și de convingerea autorului că: „poem citabil, indiferent de tectonica din pagina, este numai acela care produce coerentă în viziune și propune o sintaxa multifuncționala”, cu exigenta: „Starea naturală a poemului de referință trebuie să izbucnească dintr-o idee, daca nu originală, obligatoriu, însă, autentică. Verbele la diatezele reflexiva și pasivă se cuvine să viziteze în nuce spiritul poetic”. „Eșantionul” Provizii de soare este format din 151 de poeme
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
întinsă arie a poeziei, din anumite zone și epoci, este aproape generalizat datorită absenței unei conștiințe critice și a neputinței intelective și creatoare a autorilor, postată în frapanta imaginație. Însă, la Marian Barbu, creator sorbit de idee, care consideră starea naturală a poemului ca fiind izbucnirea dintr-o idee, se manifestă un alt fenomen: universalul în abstracțiunea să îi solicită să configureze pregnant sensul și poetul se angajează la echivalări și apropieri de elemente la nivelul abstract al limbajului, forțând „metaforă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
prin mândrie; și amândouă prin neascultare. Astfel s-a produs o rupere de Dumnezeu și o rupere lăuntrică a omului<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică..., p. 13. footnote>, acesta din urmă ratând prin aceasta destinația lui naturală de îndumnezeire. Referindu-se la gravitatea păcatului originar, Fericitul Augustin spune: În păcatul acela se află semeție, pentru că omul a preferat a sta în stăpânirea sa proprie decât în stăpânirea lui Dumnezeu; blasfemie contra lui Dumnezeu, pentru că n-a dat
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
acela care ia otravă și-și atrage moartea după cercare, decât cel care face și pătimește aceasta înainte de cercare. De aceea fiecare dintre noi e mai de ocară și mai de osândă decât Adam<footnote Sf. Grigorie Palama, Despre cunoștința naturală, cap. 55, în Filocalia..., vol. VII, p. 457. footnote>. V. Consecințele călcării poruncii Căderea protopărinților în păcat a alungat în adâncurile omului chipul lui Dumnezeu fără a-l corupe complet, atingându-i însă în mod vital asemănarea, posibilitatea asemănării. În
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ne-a acoperit legătura noastră cu viața sensibilă -, aruncăm cu ea tot ce ne-a fost supraadăugat ca urmare a acestei piei de animal<footnote Paul Evdokimov, op. cit., p. 75. footnote>. Pe de o parte, hainele de piele sunt rezultatul natural al păcatului, reprezintă o întunecare a chipului lui Dumnezeu în om, o cădere din starea conformă naturii, constituind în același timp, o ofensă, o osândă și o rană. Pe de altă parte, hainele de piele reprezintă un leac, o binecuvântare
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
care se găsește omul, de o viață în moarte. Schimbarea este mare, reprezintă o răsturnare deplină a lucrurilor. Omul nu mai are ca înainte viața ca o caracteristică constitutivă a lui, nu mai există datoria vieții care țâșnește în mod natural din el, ci există întrucât amână moartea, viața s-a schimbat în supraviețuire<footnote Panayotis Nellas, op. cit., p. 88. footnote>. Această mortalitate este o caracteristică a naturii iraționale. Faptul că omul a fost îmbrăcat cu ea coincide cu faptul că
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]