971 matches
-
desfășoare înainte de debutul investigației. Astfel, trebuie clarificate variabilele care vor fi studiate, trebuie elaborate modalități de înregistrare a datelor sau trebuie să se decidă asupra înregistrării audio-video a unor fragmente de activități în mediul natural al subiecților. De asemenea, observația naturalistă nu exclude eșantionarea, alegerea intervalelor de timp și a spațiilor în care se va desfășura cercetarea, impunîndu-se în același timp formarea observatorilor. În spațiul educațional, observația în context natural este frecvent utilizată nu doar în demersurile de cercetare, ci și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
slabe, a planifica efficient atingerea obiectivelor personale. Implică monitorizarea și controlul eficient al gândurilor și emoțiilor. Abilitatea de a se monitoriza în relații interpersonale. E vorba de cunoașterea de sine și de luarea deciziilor pe baza cunoașterii. 5. 8. Inteligența naturalistă implică a înțelegerea lumii naturale, incluzând plante, animale și studii științifice. Este abilitatea de a recunoaște și de a clasifica indivizi, specii și relații ecologice, de a interacționa eficient cu ființe vii și de a discerne scheme legate de viață
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
percepțiile și a recrea aspecte ale existenței vizuale cu ajutorul imaginației sunt caracteristice acestei inteligențe. Posesorii ei au capacitatea de a înțelege relațiile din spațiu și de a lucra cu obiecte. Această inteligență o posedă cu precădere pictorii, arhitecții, fotografii. Inteligența naturalistă - Persoanele la care această inteligență este dominantă înțeleg lumea naturală, iubesc plantele și animalele. Au abilitatea de a recunoaște și clasifica indivizi și specii și de a stabili relații ecologice. Interacționează eficient cu ființe vii și pot discerne cu ușurință
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
un efect de realism care se creează, așa cum crede Omar Calabrese, printrun joc rafinat al artificialului în care: ”adevărul absolut coincide cu artificiul absolut”. În accepția lui Corrain, ceea ce Elsheimer oferă, prin acest tablou, privirii, nu este o simplă descriere naturalistă a unui peisaj, ci un peisaj care spune o poveste și care prin contrastul cu alte elemente sau prin abaterea de la normele perceptive, joacă un rol important în structura narativă. Corrain se referă și la relația observatorului cu peisajul nocturn
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
contextului libertății, a condițiilor pentru libertate. În perioada de început a filosofiei moderne, raționalismul și preocupările pentru cercetarea științifică a naturii determină o puternică tendință de abandonare a explicațiilor speculative, atât de răspândite în evul mediu, de promovare a explicațiilor naturaliste bazate pe principiul cauzalității. În dezbaterea problematicii libertății, am ales o serie de exponenți ai filosofiei moderne, și am insistat pe autorii prezenți în programa școlara. Ideea de libertate este raportată la caracteristicile personalității umane, la esența și resursele specifice
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Libertatea umană nu este anulată complet, nu orice faptă a omului este dictată de zei. Dar orice încălcare a voinței acestora este pedepsită chiar dacă fapta în sine pare nobilă ( ex. Prometeu). Destinul va dobândi, pe lângă interpretarea religioasă și o interpretare naturalistă, fiind conceput ca rezultat al înlănțuirii implacabile a cauzelor și efectelor. Experiența morală a anticilor a constituit o sursă de concluzii pesimiste privind limitele fatale ale libertății de care dispun oamenii. Această experiență dovedea că adeseori omul este prins în
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
3. Problema libertății în filosofia modernă În perioada de început a filosofiei moderne, raționalismul și preocupările pentru cercetarea științifică a naturii determină o puternică tendință de abandonare a explicațiilor speculative, atât de răspândite în Evul Mediu, de promovare a explicațiilor naturaliste bazate pe principiul cauzalității. În dezbaterea problematicii libertății, cel mai important exponent al acestei tendințe este Baruch Spinoza. Premisa esențială a gândirii lui B. Spinoza este tocmai principiul cauzalității, exprimat astfel: ”fiecare lucru care există are cu necesitate o cauză
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
desemnează ”ceea ce este scris să se întâmple”, adică un curs fatal de evenimente ce poate fi prevestit, dar nu preîntâmpinat.Destinul se împlinește în ciuda tuturor eforturilor umane. În gândirea antică târzie destinul va dobândi, pe lângă interpretarea religioasă și o interpretare naturalistă, fiind conceput ca efect a înlănțuirii implacabile a cauzelor și efectelor. Destinul reapare ca rezultat fatal al manifestării cauzalității în viața oamenilor. Experiența morală a anticilor a constituit și ea o sursă de concluzii pesimiste privind limitele fatale ale libertății
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
perfecționase în Flandra. Multe din‑ tre metodele folosite în compozițiile sale cu tematică religioasă vor fi adoptate de succesorii săi mai ales în Germania și în Țările de jos. El a reușit să îmbine dese‑ nul figurilor cu un stil naturalist, detaliat, folosind culori strălucitoare în reda‑ rea concentrată a sentimentului religios. Este elocventă imaginea alăturată, unde sunt de remarcat gesturile gingașe ale femeilor care fac ca tema spirituală a tabloului să se împletească cu dimensiunea umană. Această lucrare este poate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Taurul; trepiedul lui Apolo cu Gemenii, etc, până la delfinul lui Neptun cu Peștii. Această valoroasă piesă antică, este păstrată în muzeul Louvru. Desigur în decursul timpului, s-au ridicat împotriva chaldeenilor mințile luminate ale istoricului Tacit, consulului Caton, filosofului Favorinus, naturalistului Pliniu... Dar când cel mai virtuos dintre împărați, însuși stoicul Marc Aureliu crede, cine îi mai ascultă? Cu tot secretul păstrat, știm că împăratul i-a chemat în secret pe astrologi, pentru a afla motivul indiferenței Faustinei. Va fi aflat
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
simboluri în proza lui Liviu Rebreanu și Emile Zola: Ion de L. Rebreanu și Pământul de E. Zola - este foarte interesantă și cu atât mai meritorie, cu cât niciunul dintre cei doi romancieri nu este simbolist: Zola este exponentul curentului naturalist, iar Rebreanu este un scriitor realist. Așadar, simbolurile nu abundă în operele lor, dar studierea acestora conferă noi valențe semnificației textelor literare. Autoarea își justifică alegerea celor doi scriitori prin elementele comune în privința tematicii, a personajelor și a simbolurilor. Romanul
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
celui de-al doilea Imperiu Francez. Ciclul respectă tehnica utilizată de Balzac în opera sa, Comedia umană, dar romanele lui Zola trebuie lecturate în întregime pentru a asigura comprehensiunea textului. Deși în epocă, romanul Pământul a fost considerat cel mai naturalist roman din întreaga operă zolistă, din cauza modului în care a fost zugrăvit portretul colectiv - țăranii, textul prezintă și elemente realiste, cum ar fi portretele personajelor, impunătoare prin trăsăturile lor individuale: Jean, bătrânul Fouan, Françoise: ”El deformează, înnegrește, îngroașă, simplifică, accentuează
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
ducând o viață, spera el, liniștită. Despărțirea de pământurile sale este un adevărat supliciu, un prim pas spre decădere: își pierde înfățișarea umană devenind un fugar, iar singurul lucru care îl liniștește este rătăcirea în preajma fostelor pământuri. Sfârșitul său este naturalist: Louis e ucis de fiul său, Buteau. Neținând cont de modul de formare a numelor în limba franceză, în limba română, Buteau poate fi secționat în doi termeni: substantivul ”but” scop, țintă” și substantivul ”eau” ”apă”. Buteau este o poreclă
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
și pornește de la premisa că un sistem descriptiv reflectă și datele istorice ale epocii în care se înscrie obiectul descris. Explozia numărului descrierilor în textele acestui secol este astfel direct condiționată de preocuparea discursului literar (apariția și expansiunea curentului literar naturalist) și științific (inventarea fotografiei) pentru elementele vizualului. Particularitatea fundamentală a discursului descriptiv este obsesia scopică. Din perspectiva lui Alain Buisine, valențele în cazul triadei obiect reprezentat/descriptor/descriptar se modifică. Prevalează nu atât relația obiectului descris cu autorul descrierii, cât
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
realizarea desăvârșită a tuturor lucrurilor în participarea făgăduită la sfârșitul veacurilor 7. Pornind de la diferența tipologică (cea dintre act și formă) dintre concepțiile cosmologice și antropologice ortodoxe și catolice, filosoful român se oprește asupra unei probleme fundamentale referitoare la neutralitatea naturalistă și transfigurarea spirituală (civilizație și viață duhovnicească); altfel spus, este vorba de modalitatea în care catolicismul privește lumea naturală în iconomia divină 8, precum și implicațiile care decurg din acest fapt. În viziunea catolicismului - care, de la Sfântul Toma d'Aquino, a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
mântuirii universale diferă în funcție de perspectiva de abordare adoptată: ipostaza ontologică în Răsărit, ipostaza juridică, în Occident. Exemplul elocvent al acestei diferențe fundamentale îl constituie învățătura privitoare la Sfânta Fecioară. Dogma catolică a zămislirii ei fără de prihană este expresia acestei teologii naturaliste 11. În schimb, Tradiția răsăriteană vede în Sfânta Fecioară podoaba întregii făpturi, "termenul cel mai înalt al unei pregătiri de a reprimi pe Dumnezeu, care se urmează în generații încă de la cea dintâi remușcare a lui Adam"12. Prin urmare
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
întrebăm dacă această "veridicitate" reprezintă o valoare artistică. Numeroase opere mari încalcă neîncetat normele psihologiei timpului sau ale celei ulterioare apariției lor. 131 Ele prezintă situații improbabile, cu teme fantastice. Ca și dezideratul realismului social, veridicitatea psihologică este o normă naturalistă fără valabilitate universală, în unele cazuri, desigur, pătrunderea psihologică mărește valoarea artistică, în astfel de cazuri, ea vine în sprijinul unor valori artistice importante : complexitatea și coerența. Dar pătrunderea psihologică poate fi realizată și prin alte mijloace decât cunoașterea teoretică
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
brutale? *23 N-ar trebui oare mai degrabă ca, respingând ambele ipoteze, să cercetăm ce grup social anume a creat această artă și pentru ce public ? Și nu s-ar cuveni oare să stabilim dacă este vorba de o artă naturalistă sau de o artă stilizată ? N-ar fi lacul să vedem unde intervine satira și ironia, autoridiculizarea și fantezia ? Ca orice alte opere literare, aceste piese nu sunt pur și simplu documente ; ele sunt piese cu personaje-șablon, situații-șablon, ou căsătorii
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 112, 127. „Câteva din lucrările sale (Cizmarul, Potcovarul etc.) trăiesc o imensă ambiție descriptivă. Opere de memorie și de documentare susținută, ele obțin uneori și accente de haz anecdotic, dar in limitele unei desfășurări naturaliste care coboară în accidental și în amănunte lectura formei.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 112) „Am început să pictez când am văzut țărăncile în blugi și cu țigara în mână. Țărani nu mai erau
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
specii de plante și de animale amenințate de acțiunea umană. Despre menirea unui parc național se spunea că acesta ar fi un refugiu pentru natură: plante, animale și monumente geologice și în același timp o minunată școală de învățătură, cercetări naturaliste, dragoste pentru natură și patriotism adevărat, ca și loc de recreație și distracție pentru popor (Alexandru Borza). Parcurile naționale au fost proiectate pentru: conservarea diversității biologice; controlul crescut asupra terenului, peisajului și a mediului viu; protecția și administrarea zonelor naturale
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
devenind un act tot mai conștient al omului. Un naturalist francez spunea că: Fără câine, omul ar fi fost condamnat să vegeteze veșnic În sălbăticie. Câinele l-a făcut pe om să treacă de la starea sălbatică la starea patriarhală. Iar naturalistul Bufon spunea că apogeul primei arte a omului, apropierea și domesticirea câinelui, a Însemnat cucerirea și posedarea pașnică a Întregului pământ. Vrând-nevrând, conștient sau inconștient, omul, Îmblânzitor de câini sălbatici, a Început să le Îmbunătățească aptitudinile, făcându-i tot mai
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
în țările din Est. La Le Neorealisme este clasat autorul român Marin preda (1922-1980), între o romancieră bulgară (Blaga Dimitrova) și un romancier grec (Dimitris Hatzis), căruia i se datorează Moromeții (Les Moromoto (sic), I, 1966, II, 1967), roman social naturalist, care povestește viața țărănească a anilor de dinaintea războiului, apoi de după război, cuprinzând perioada colectivizării agrare. Noului discurs socio-politic, bătrânul tată, expropriat de mica sa bucată de pământ, îi opune credo-ul său de victimă: Eh, dragă domnule de la oraș (traducem
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
entomologie și botanică prin scrierea de cărți: Flora Britannica, Rees's Cyclopaedia, Flora Graeca, A Specimen of the Botany of New Holland și cele 36 de volume ale lui English Botany. 93 Daniel Carlsson Solander sau Daniel Charles Solander (1733-1782) naturalist suedez, elev al lui Carl Linné, cunoaște sistemul de clasificare linnéan și rămâne apostolul mentorului său pentru tot restul vieții. Participă, împreună cu Herman Spöring și Joseph Banks, la expediția lui James Cook cu Endeavour în Australia. Descrie întrega colecție de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
istorie naturală, împreună cu Felix Vicq d'Azyr, demonstrația disecției "rinocerului lui Ludovic al XV-lea". După moartea sa, catedra este preluată de asistentul său preferat, Georges Cuvier. 98 Jean-Baptiste Pierre Antoine de Monet, Chevalier de Lamarck (1744-1829) sau simplu, Lamarck. Naturalist, zoolog, chimist, meteorolog, geolog și biolog francez de concepție evoluționistă. La începutul carierei, publică trei volume despre flora Franței, Flore française. Devenit șeful catedrei de botanică, ulterior de zoologie, publică cartea Système des animaux sans vertèbres ("Sistemul animalelor fără vertebre
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cancerului). Descoperirea tehnicilor de developare ale lui Paul Lauterbur și a tehnicilor matematice de scanare în câteva secunde, ale lui Peter Mansfield, face posibilă realizarea primului RMN al întregului corp, în doar câteva minute. 120 Albrecht von Haller (1708-1777), anatomist, naturalist, fiziolog și poet elvețian. În decurs de 41 de ani exercită, în toate domeniile citate, o astfel de autoritate, încît, în poziția sa de membru al Academiei Regale de Științe a Suediei (înnobilat fiind de rege) își exprimă refuzul de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]