825 matches
-
pancreas, splină etc., acumulând o bogată experiență chirurgicală atât în problemele de diagnostic cât și în stabilirea indicațiilor de tratament și a tehnicii chirurgicale. Din 1948 până la trecerea sa în lumea umbrelor a făcut parte din Societatea de Medici și Naturaliști din Iași, iar în perioada 1962 - 1967 a fost membru al Colegiului de redacție al Revistei Medico - Chirurgicale din Iași. Prof. univ. dr. Ioan Jitariu a știut să-și transmită cunoștințele și experiența sa, să-și imprime calitățile umane și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Konya, la Farmacia Curții regale Frații Konya. A împrospătat înfățișarea localului farmaciei și având la dispoziție laboratorul creat de tatăl său, s-a devotat cercetărilor și creării de noi medicamente. Atras de flacăra științei aprinsă de Societatea de Medici și Naturaliști din Iași, Carol Konya devine la 28 ianuarie 1905, membru titular a celei mai vechi asociații științifice din țară. Tot în acest timp, a publicat un manual practic pentru efectuarea analizelor de urină, apărut la Viena și Berlin, în 1906
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Franța și Italia. În decursul activității sale, a fost director la Asigurările Sociale, director la Casa Copilului și șeful Secției de Pediatrie la Spitalul Israelit din Iași. A fost membru activ al Secției de Pediatrie din cadrul Societății de Medici și Naturaliști și un colaborator apreciat la Revista Medico - Chirurgicală din Iași. S-a stins prematur din viață, după o scurtă suferință, la 14 iulie 1962, și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -Conf. dr. Titus Mărculescu, Revista
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de 200 publicate în țară și străinătate. A fost colaborator al Grupului Internațional de cercetare a dermatozelor de contact și al Grupului Internațional de cercetare a psoriazisului. A fost membru al Academiei Române de Științe Medicale, al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, al Societății Române de Dermatologie (2001) și al Colegiului Științific al revistei „Dermato - Venerologia”. Fiind o personalitate în domeniu, a fost ales membru într-o serie de societăți și asociații medicale străine: Academia europeană de alergologie și imunologie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
a obținut certificatul de Inventator, fiind coautor la invenția „Unguent antiparazitar, antimicrobian și fungicid”. În 1987 a obținut, la Berlin, titlul de Socius Honoris Causa al Societății Germane de Dermatologie. A desfășurat o activitate deosebită în cadrul Societății de medici și Naturaliști Iași, ca secretar și apoi președinte al secției Dermatologice și la Revista Medico - Chirurgicală Iași, ca secretar de redacție. A contribuit la organizarea Congreselor Naționale de Dermatologie și a Centenarului U.M.F. (1979), a Centenarului Clinicii Dermatologice (Iași, 1982), a unor
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
lăsat la Iași o Catedră cu două clinici de pediatrie (una anexă) și puericultură, cu un conferențiar, trei șefi de lucrări și un număr corespunzător de asistenți și preparatori, precum și o secție activă de pediatrie la Societatea de Medici și Naturaliști din Iași. Înființează prima catedră de pediatrie din Institutul de Perfecționare și Specializare a Medicilor, iar în ianuarie 1958 devine directorul Institutului de Pediatrie Emilia Irza din București. Din 1959 a condus Clinica de Pediatrie a Spitalului Fundeni din București
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
congrese și manifestări științifice internaționale: Copenhaga, Paris, San Remo etc. A fost președintele Societății Naționale de Pediatrie și directorul Institutului Național de Ocrotire a mamei și copilului. Prof. univ. dr. Ion Nicolau a fost președinte al Societății de Medici și Naturaliști în perioada 1946-1947. A creat o școală de pediatrie și a fost un „Senior al Pediatriei”. Excelent organizator și erudit savant, Ion Nicolau a fost, totodată, un profesor de neuitat, un mare orator, care, în prelegeri de o ținută ideală
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
sănătate. Fiind o autoritate în domeniu, a fost ales într-o serie de societăți și asociații medicale: secretar al secției de igienă a S.S.M Iași (1953-1965), membru în Colegiul Editurii Medicale București (1964-1966), vicepreședinte al Societății de Medici și Naturaliști Iași (1968-1975), membru în comitetul Secției de igienă a U.S.S.M. Iași (1968-1975), membru în colectivul de redacție a Revistei Medico-Chirurgicale Iași (19681975), membru în Colegiul Ministerului Sănătății (19671973), președintele Comisiei Județene de Cruce Roșie (1967-1972), membru în Comisia de specialiști
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
of Tropical Medicine and Higiene din Londra, Société Enthomologique Suisse, National Geographical Society din SUA, Société Européenne de Parasitologie, Société Internationale de Parasitologie, Union Médicale Balcanique, membru de onoare al Academiei de Științe Medicale din România, Societatea de Medici și Naturaliști Iași. Ca șef al disciplinei de Parazitologie, la Facultatea de Medicină din Iași, s-a dedicat cu pasiune activității didactice, fiind mentor și exemplu a numeroase generații de parazitologie din România. Personalitate de înaltă ținută morală și profesională, creator de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
medicii mai tineri și colaboratori, a fost un adevărat mentor, plin de cunoștințe, echilibru și coerență, oferind în cele mai dificile cazuri, cu competență și cavalerism, soluții ingenioase. O constantă activitate a desfășurat în calitate de membru al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, participând cu intervenții și comunicări la ședințele filialei locale, dar și la manifestări regionale, simpozioane și congrese naționale, atât de chirurgie cât și de urologie. Între cele 62 de articole publicate, numeroase au văzut lumina tiparului în revista
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
N-au rămas necercetate de Alexei Alexinschi nici Cheile Bicazului, Hăghimașul, masivul Ciucaș, între 1955-1963. Și împrejurimile Iașului (Pădurea Bârnova, Valea lui David, Repedea etc.ă au constituit pentru el un vast câmp de cercetare, de unde a publicat, împreună cu alți naturaliști, peste 500 specii de Macrolepidoptere și unele Tortricide din Microlepidoptere. Ca rezultat al acestor studii, Alexei Alexinschi a alcătuit o vastă colecție de lepidoptere care cuprinde peste 2.600 specii în circa 30.000 de exemplare. Pe baza acestui material
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
16 recenzii în Revista științifică V. Adamachi. Lucrările sale au fost remarcate de mulți zoologi din țară și de peste hotare. Alexei Alexinschi a fost membru în mai multe societăți științifice, între care: Societatea română de științe, Societatea de geografie, Societatea naturaliștilor din România, Societatea de științe naturale și geografie din R.S. România, Societatea de entomologie din R.P. Polonă (1936ă, Societatea de botanică și zoologie din Viena. A activat și în subcomisia pentru Ocrotirea naturii din Moldova. Entomologul și profesorul Alexei Alexinschi
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
organ al Institutului de Biochimie al Academiei Române, ca și al revistei Spitalul din București. A depus o rodnică activitate ca secretar al Secției de Fiziologie și ca membru al Colegiului de redacție al Revistei MedicoChirurgicale și Societății de Medici și Naturaliști din Iași. În plină activitate creatoare, fiind unul dintre cele mai capabile, mai dinamice și de perspectivă cadre ale Institutului de Medicină din Iași, Conf.univ.dr. Alexandru Batcu a încetat din viață, în condiții tragice, în ziua de 21 iunie 1963
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
activitate socială pentru combaterea alcoolismului și în cadrul Crucii Roșii pentru educarea sanitară a populației. Totodată, desfășoară și o largă activitate științifică și publicistică publicând peste 50 de studii și articole de specialitate în Revista MedicoChirurgicală a Societății de Medici și Naturaliști din Iași, dintre care se pot menționa: Observații clinico-psihometrice privind modificarea personalității în alcoolism;Considerații clinico-sintetice privind alcoolismul patologic invalidant; Mortalitatea prin delirium tremens într-un serviciu de psihiatrie; Semnificația clinică a factorului S.H2 în alcoolodependență; Considerații privind dinamica
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Varna (1980ă etc. În țară, activitatea sa științifică a primit recunoașterea prin alegerea sa ca membru al Academiei de Științe Medicale din România. A fost membru al Societății de Neurologie și al Filialei Iași al USSM - Societatea de Medici și Naturaliști, deținând funcția de președinte al Secției de Neurologie și Neurochirurgie, din anul 1977. Pe plan extern, a fost membru al unor societăți de specialitate, precum: Societatea „Uniunea Medicală Balcanică” (1966ă, membru fondator al Societății de Psihoneuro-endocrinologie (1969ă, membru al Societății
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
țara noastră, prin prezentarea unor lucrări la manifestări științifice de peste hotare, cum ar fi: Simpozionul de genetică (Moscova, 1956ă, Simpozioanele Genetica și ameliorarea plantelor (Budapesta, 1956 și 1962ă și Genetica plantelor agricole (Odessa, 1962ă. A fost membru în biroul Societății naturaliștilor din România (1951-1960ă, membru în Consiliul Superior al Agriculturii (19621964ă ș.a. În anul 1970, la Institutul agronomic din Timișoara, și-a susținut teza de doctorat intitulată Crearea materialului biologic inițial de ameliorare, prin hibridarea grâului cu secara. Bogata și îndelungata
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
să ai „voce“ e ridicol. În special În teatrul modern nimeni nu mai vorbește „ca la teatru“. Actorii de film ieșiți din Actor’s Studio imită, cu mai mult sau mai puțin succes, stilul de a vorbi monoton, fără inflexiuni, naturalist și ca În viață, al unui Brando, De Niro sau Pacino. Dar mie Îmi pare rău că am pierdut În teatru senzația aceea a melodiei vocii, a unei emoții, cum ar fi cea a lui Lear În furtună, a cărei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
și fulgerul albastru din Cântec pentru oastea lui Igor (acea incomparabilă și misterioasă epopee de la sfârșitul secolului al doisprezecelea sau al celui de-al optsprezecelea), poeziile lui Pușkin și Tiutcev, proza lui Gogol și Tolstoi și minunatele lucrări ale marilor naturaliști ruși care au explorat și au descris pustietățile Asiei Centrale. La un stand de cărți din Market Place am descoperit Întâmplător o lucrare rusească, un exemplar la mâna a doua din Dicționarul interpretativ al limbii ruse vii de Dahl, În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
se rostește; se simte. Este unul din farmecele acestui detestat, hulit, disprețuit și totuși mult iubit oraș. Ca orice fapt din categoria "amoroasă", este greu de explicat acest atașament. La începutul carierei, după ce am prezentat la Societatea de Medici și Naturaliști o lucrare în care făceam o prezentare a evoluției unor boli la Iași, având ca termen de referință anii 1859 și 1959, lucrare apreciată elogios, un foarte cunoscut profesor m-a chemat într-un colț al sălii de conferințe a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
făceam o prezentare a evoluției unor boli la Iași, având ca termen de referință anii 1859 și 1959, lucrare apreciată elogios, un foarte cunoscut profesor m-a chemat într-un colț al sălii de conferințe a Muzeului de Medici și Naturaliști și, fără menajamente, m-a avertizat să mă las de prostii. "Cum să nu fi fost atâția bolnavi în '52, dacă niște trădători pregăteau mutarea Capitalei, care a fost furată de București!?". Nu avea nici un sens ceea ce îmi spunea, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a căra marfă și a strânge bani, în vederea unei plănuite călătorii spre Țara de Foc. Ea urma, întrucâtva, o mai veche dorință a lui Charles Darwin, un apropiat al bunicului lui Pierre, la care tinerii găsiseră o scrisoare a renumitului naturalist. Pierzând un prieten, o corabie și un vis, Anton Lupan a abandonat, pentru o vreme, speranțele și s-a întors în țară. Pe malul Sulinei, însă, lângă far, a găsit întâmplător epava îngropată în nisip a goeletei și a aflat
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
după nume roase expediții de jaf împotriva sta bilimentelor comerciale spa niole din Antile și din Golful Mexic, acest franctitor al ex plorării și curios pe deasupra luptă cu valurile în Asia și în Marea Chinei, se asociază în Anglia cu naturalistul Hans Sloane și cu savanții din Royal Society, apoi, în 1699, se întoarce pe mare pentru o nouă aventură, geografică de această dată ; ajuns în Oceanul Pacific, merge de-a lungul coastelor Noii Irlande, descoperă Noua Britanie și explo rează strâmtoarea
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
covârșind patronatul străin. Filosofia a fost un alt domeniu apropiat preocupărilor mitropolitului Nectarie. Astfel, a scris un studiu despre imaterialitatea sufletului - Das Problem der immateriellen, geistigen Seelensubstanz, (Problema substanței imateriale și spirituale, Padeborn, 1910) - care urmărește toate ipostazele, și ale naturaliștilor, asupra sufletului ca să se oprească la convingerea că trebuie să ținem la adevărul revelat: că avem drept principiu al vieții o substanță spirituală, imaterială. Intrând în domeniul Teologiei Pastorale, în anul 1915, în scopul abilitării sale la Facultatea de Teologie
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
excursii făcute cu studenții și la unele inspecții de gradul I. L-am descoperit ca pe un mare specialist, un mare sistematician și iubitor al naturii. În excursii făcea o notă particulară prin pantalonii săi bufanți și prin echipamentul de naturalist. L-am iubit pe profesorul C. Burduja, a fost un mare om. Cel mai frumos curs al studenției mele rămâne cel de Anatomia comparată a vertebratelor, predat de domnișoara prof. dr. Olga Necrasov. Nu pot să-mi imaginez un astfel
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
prin cursurile deosebit de dense în informații și în aceeași măsură atrăgătoare, dar și prin modul în care concepea și preda Metodica predării biologiei. Cunoștea foarte bine școala românească și introdusese unele principii privind organizarea cabinetului de biologie și a culoarului naturalistului și era, de asemenea expert în organizarea și desfășurarea excursiilor de biologie. Urmăream împreună realizarea acestor activități în școală și realizam o coordonare a activităților prin intermediul inspectorilor de biologie din Moldova. Cursurile de perfecționare și cele pentru obținerea gradelor didactice
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]