1,048 matches
-
aprins rău călcîiele după Charlie Dutton, Însă nu cred că relația are vreun viitor. Charlie Dutton, Charlie Dutton. Numele Îmi sună cunoscut, dar nu știu de unde să-l iau. Uitîndu-mă la Fran, clatin din cap și dau din umeri a neștiință. — Producătorul de film. Cel care a fost la noi În ziua În care tu și Sally ați venit la prînz, Îți amintești? — A, da. Drăguț. Are un fiu. Acum Îmi aduc aminte. — Exact. Ei bine, Sally a izbutit să obțină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
e teamă și s-au adunat ciopor, acoperindu-și cu mâinile părțile rușinoase. - Iată de ce femeile stau în apă în amontele râului. Secrețiile bărbatului, amestecându-se cu apa, ar putea să le lase gravide, îmi explică Rotari. M-a amuzat neștiința lui, și m-am gândit că nu era suficient să-l învăț doar latina. În timp ce ne-ntorceam, mi-a spus: - E un secret, dar ne-am jurat unul altuia. Dacă vrei, te duc acolo unde merg bărbații necăsătoriți sau văduvi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
capră, capra pe un gânsac și gânsacul pe o traistă goală, seria de schimburi catastrofale, mai întâi amuză, apoi, însă, scandalizează, stupefiază. Din personaj comic, Dănilă devine o victimă ca oricare alta, o victimă neajutorată, rostogolindu-se inexorabil pe panta neștiinței sale. Rareori prostia și-a râs de om cu atâta cruzime: “parcă dracul mi-a luat mințile” se mira eroul, rămas perplex, “cu o pungă goală” în mână, de proporțiile autopăcălirii. Dracul i le-a luat, dracul i le dă
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
un deținut, puțopalmistul Fane Lanolină, care reușise să fugă chiar în acea zi din lotul de pușcăriași din închisoarea din pădurea Obancea, aduși la cules de porumb în Șoptireanca. Girevengu a refuzat cu fermitatea această variantă. Oricât de păcătoasă în neștiința ei curioasă ar fi fost Mantinela, nu se putea accepta aventura ei cu un pușcăriaș. A fost acceptat tractoristul. În fond, era și el om al muncii și, la o adică, aducea un ban sigur în casă. A și intervenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Vasile Dascălu din comuna prahoveană PoianaCâmpina, familie admirabilă, În sânul căreia se coborâse Îngerul Diana-Maria, prezent pe prima copertă a cărții acesteia și pe pagina 10. Autorul Cuvânt-Înainte Se știe că, Îndată ce intrăm În contact cu o carte, avem sentimentul neștiinței, dându-ne seama de infinitele zone ale cunoașterii, pe care niciodată nu le vom putea ști și, de aceea, spunem că infinite sunt căile Domnului. „Știu că nu știu nimic” a spus celebrul filosof Socrate. De vreme ce un mare gânditor era
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și eu lor. l-am rugat pe tata, care făcea parte din comitetul bisericii, să discute cu preotul satului să mă primească În vizită. Preotul, m-am gândit eu, suflet Înalt, gata să-i ajute pe cei scufundați În Întunericul neștiinței, Îmi va netezi drumul spre Shambhala, unde trebuia neapărat să ajung fărĂ amânare, ca să nu-mi irosesc complet viața. Adina Dabija 32 Preotul mi-a trimis vorbă prin tata să țin post câteva zile și să vin la el fărĂ
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
și i-am spus că Îmi voi da de acum toată silința să urmez numai calea lui Dumnezeu, dar să aibă bunătatea să-mi indice ce anume să fac pentru ca nu cumva să mă mai abat fărĂ voia mea, din neștiință, de la aceasta. mi-a spus pe un ton sever să nu lipsesc duminicile de la biserică, să citesc cărțile sfinte și să respect cele zece porunci. mi-a scris pe o hârtiuță câteva numere de capitole din Biblie, pe care să
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
și eu lor. L-am rugat pe tata, care făcea parte din comitetul bisericii, să discute cu preotul satului să mă primească în vizită. Preotul, m-am gândit eu, suflet înalt, gata să-i ajute pe cei scufundați în întunericul neștiinței, îmi va netezi drumul spre Shambhala, unde trebuia neapărat să ajung fără amânare, ca să nu-mi irosesc complet viața. Preotul mi-a trimis vorbă prin tata să țin post câteva zile și să vin la el fără să iau micul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
și i-am spus că îmi voi da de acum toată silința să urmez numai calea lui Dumnezeu, dar să aibă bunătatea să-mi indice ce anume să fac pentru ca nu cumva să mă mai abat fără voia mea, din neștiință, de la aceasta. Mi-a spus pe un ton sever să nu lipsesc duminicile de la biserică, să citesc cărțile sfinte și să respect cele zece porunci. Mi-a scris pe o hârtiuță câteva numere de capitole din Biblie, pe care să
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
ei General (un moment important pentru orice congregație, întrucât, cu această ocazie, nu numai că se analizează situația actuală, dar se și fac planuri noi pentru viitor). Tema capitolului era «bucuria», lucru ce ar putea să impresioneze urechile celor în neștiință de cauză. Însă, analizând documentele pregătitoare pentru capitol, se ajungea din ce în ce mai mult la conștientizarea faptului că nu erau motive multe de bucurie, întrucât pe ordinea de zi erau propuse spre discuție tematici care se refereau la dificultățile și la suferințele
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
mecanică, în poemele căruia toate zgârciurile, bubele, marile defecte și micile izbânzi ale Cenaclului de Luni se regăseau îngroșate. Cel de-al doilea, fonf, masiv, calamburgiu, tenisman, prahovean, c-o mustață cât vrabia. Nimeni altcineva decât tocmai acela care, din neștiință sau îngîmfare, învîrtind o poezie de-a sa pe deasupra creștetelor, a răscolit deodată, cu sonoritățile ei, toate reumatismele diavolilor celor bătrâni. Ălora, de surprindere, să crape rânza din ele. Însă tipul, căruia restul junilor magi îi spuneau Nino, a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lui, însă deodată revine în cameră Florin. Ascultă uimit dialogul care capta atenția camerei, avu un moment de ezitare, nu pricepea ce se întâmplă, de ce sunt colegii preocupați în acel moment însă îi lăsă în pace. Toți erau veseli de neștiința și credulitatea lui, prilej pentru mai târziu să se amuze și dialogul continuă cu o nouă întrebare stupidă: - Este adevărat că putem rămâne corijenți la seminarii< tot ne primesc la examene ? Unul vine repede cu explicația: - Da, că facem orele
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
alta prin minus - se așază în afară de soarta omului și deci în afară de posibilitățile plictiselii. Putem fi noi însă absolut siguri că sfinților nu le e urât uneori în Dumnezeu și că dobitoacele - așa cum le trădează privirea lor vacantă - nu simt nimicul neștiinței lor? Omul nu-și poate tîrî toată viața în plictiseală, deși aceasta nu-i o boală, ci o absență de intensitate. Golul consecutiv unei suferințe sau amintirea rece a unei nefericiri; curgerea tăcerii căreia nu-i putem proiecta un conținut
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
spre absolut de bunăvoie. Iar sufletul, desfermecat de lume și de sine, urmează pilda trupului. Mi-aș vrea viața povestită de îngeri veseli în umbra unei sălcii plângătoare. Și de câte ori ei nu s-ar dumiri, crengile aplecate să le lumineze neștiința cu adierile întristării... De-aș vrea să văd ce m-a îmbogățit mai mult în cursul viețuirii, din ce am ieșit mai tare și mai singur - nici dragostea, nici chinul imediat al trupului sau temerea în preajma neînțelesului și nici căința
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
senin îți trezește icoana lucie a unui creier de imbecil și viața îți pare mai comică decât un sfânt zburdalnic? Dacă izvoarele Alpilor mi-ar spăla mintea și mi-ar răcori inima! Doar așa aș fi vesel să descopăr frăgezimea neștiinței, și nu să rumeg în munți și-n șesuri, pe mări și pustiuri curiozitatea fatală a lui Adam, izgonindu-mă prin veghe din mine însumi. Să trăiești toată viața drama păcatului și uneori să te simți așa de pur, că
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
prematură, nesfârșita oboseală pe obraji încă rumeni rezultă din toate momentele care au acumulat monstruos curgerea vremii pe planul conștiinței. Sânt bătrân prin tot ce nu-i uitare în trecutul meu, prin toate clipele pe care le-am scos din neștiința perfectă a temporalității și le-am obligat să fie singure și eu să fiu singur cu ele. În capul meu se sparg blestemele devenirii, a cărei inconștiență nu mai îngăduie crunta siluire a lucidității, și timpul se răzbună pentru a
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a iubi, trebuie să uiți că semenii sânt creaturi; luciditatea nu te apropie decât de Dumnezeu și de neant. Fericiți sânt doar acei cărora dragostea le e un tot ce nu le dezvăluie nimic; care iubesc într-un freamăt de neștiință și perfecțiune. Din zarea lumii, Dumnezeu e tot atât de departe ca și neantul. Acea năpădire vastă și copleșitoare a anumitor dimineți, când pari a te trezi în știința ultimelor taine, într-o înfrigurare istovitoare de cunoaștere și de vedenie finală - sau
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
spumă solemnă, de câte ori moartea împovărează simțurile cu ruina ei de farmece sau norii scoboară cu cer cu tot în gânduri. Ispășesc lipsa de decepții a strămoșilor, îndur urmările fericirii lor, plătesc scump speranțele agoniei lor și putrezesc în viață prospețimile neștiinței străbune. - Iată sensul decadenței. Iar pe planul culturii, câteva secole de creații și iluzii - ce se cer iremediabil răscumpărate în luciditate și nemîngîiere. Alexandrinism... Nu e ușor să plătești pe toți țăranii altor veacuri, să nu mai ai verdeață și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
niciodată. În tristețe - moartea și nebunia luîndu-se la întrecere -, nădejdile vitregite se întorc în gânduri ucigașe. Și devii un ostatic al neființei, din dobitoc uman ce-ai fost. De ce nu s-or întinde peste mine umbrele veșnicei prostii și răcorile neștiinței? Căldurile unui bărăgan de deznădejdi... Într-un creier defunct, timpurile plecate-n cruciadă de distrugere nu vor putea ucide amintirea unui Dumnezeu plămădit din suspine și singurătăți. În lumea-n care nu mai am pe nimeni, mai dispun doar de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
visuri, coordonate alfabetic - o carte care nu lasa nimic de dorit pentru a aprinde niște creieri superstițioși, dispuși la o asemenea hrană. La sfârșitul cărții era zugrăvit Sf. Gheorghie în lupta cu balaurul - dragă doamne simbol ce înfățișa adevărul nimicind neștiința. Aurul de pe spata legăturei de piele se ștersese pe alocurea și licurea pe la altele ca stropit cu peteală. Cu coatele așezate pe masă și cu capul în mâni, Dionis descifra textul obscur c-un interes deosebit, până ce căpețelul de lumină
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de fel, scăpam de o viață chinuită, pustie, fără de lumină. - Floare! cum surâzi în grădina zilelor tale, fără să știi că o inimă se rupe; stea! cum lucești în cerul tău, fără să știi că un suflet moare. Și, în neștiința ta, ești și mai frumoasă, ești și mai mult cauza unor crude dureri. Ah! cât ești de frumoasă și cu cât ești, cu atâta mai nefericit sunt, și cu cât sunt, cu atâta mai frumoasă ești! - N-am avut speranțe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fost defel, scăpam de o viață chinuită, pustie, fără de lumină. Floare! cum surâzi în grădina zilelor tale, fără să știi c-o inimă se rumpe; stea! cum lucești în cerul tău, fără să știi c-un suflet moare. Și-n neștiință ești și mai frumoasă, ești și mai mult cauza unor crude dureri. Ah! cât ești de frumoasă, și cu cât o ești mai mult, cu atâta mai nefericit sunt, și cu cât o sunt, cu atâta mai frumoasă ești. Cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
devină principala formă de existență în mediul economic. Proiectele au devenit atât de complicate, de diversificate și de complexe, încât s-a creat și o oarecare temere în jurul lor. Ca și în alte domenii, teama provine de cele mai multe ori din neștiință. Stanley E. Portney susținea că „principiile managementului proiectului sunt simple, iar cea mai complexă tehnică necesită maximum zece minute pentru a fi asimilată”<footnote Stanley E. Portney (2001), Project Management for Dummies, Wiley Publishing Inc., New York, p. 2. footnote>. Lăsând
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
plecare pentru reflecția teologică, activitatea pastorală și celebrarea liturgică a Bisericii. Iisus apare ca figură centrală a unei proclamații revoluționare: El este adevăratul Mesia, Unsul lui Dumnezeu, Domn peste neamuri, chemat să denunțe idolatria religioasă a vechiului Israel, dar și neștiința neamurilor afectate de nevroza colectivă a autoîndumnezeirii. „Împărăția lui Dumnezeu” nu putea fi, în mintea iudeilor și a romanilor, decât o noțiune politică, iar moartea și învierea lui Iisus reprezintă evenimentul fondator al unei comunități care, în persoana Sfântului Pavel
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
e nimeni care să-l incurajeze”; • concepțiile moderne caută geneza greșelii, pe de o parte, în disfuncțiile sistemului educațional familial, școlar ori social, iar pe de alta, în deficiențele psihice potențiale ori funcționale ale individului (spre exemplu, ar fi o neștiință de a procesa informația, de a o valorifica, dându-se naștere astfel unui nou tip de greșeală, eroarea funcțională). Puțini sunt educatorii care s-au gândit la starea psihologică a tânărului în momentul greșelii. Reacția automată, aproape reflexă a adultului
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]