1,158 matches
-
spera să poată termina biserica asta și spera să te învețe cât mai multe lucruri, era atât de bucuros că te-ai oferit să-i fii ucenic, i-ai lipsit toată viața, Theo, și acum, când ai venit, L-am necăjit într-atât încât l-am băgat în spital, Nu spune asta, n-ai de ce să-ți faci o vină care nu există, Dacă va muri să știi, părinte, că eu l-am ucis! Theo, glasul domol al părintelui Ioan peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
vrea ca să fiu Om, Dulcea Știință să o știu, si sa ma însoțesc cu sinceri camarazi, Șezînd pe sub un cort, privind turme de oi și fragede izlazuri. Tu ia cicanul lui Urthona: cuptoarele acestea reclădește-le. 150 Refuzi? oare mă necăjesc scînteile care din par îți ies? Cu valurile-mi furioase te voi sili să reclădești. Moartea alege-o sau viața; în ápele-mi te lupți; acum alege viața, Si toate Elementele îți vor sluji la ale lor alinătoare flaute: Dulcile lor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
abătute, Prin bătălie umblă. Întunecat și fioros Taurul furia 110 Și-o varsă 226 prin Pămîntul ce se lúptă. Leii urlînd în flăcări, Tigrii în fum ce se revarsă. Șarpele codrilor Și-al apelor, si scorpia pustiei cu aspru cîntec Necăjesc fiece suflet viu. Șarpele Preot 227 aleargă De-a lungul rîndurilor, strigînd, "Ascultați Preotul lui Dumnezeu, voi luptătorilor; 115 Asta Sutana pe capu-mi el a pus-o în vremuri din Vecie, Si agrăi, " Mergi înainte și bătăliile mi le
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
si cu-al lor par le șterg. Acum privim Marginile lui Beula, și-acum privim tărîmul Din care moartea Veșnică în Veci e lepădata. Ia trupu-ntunecat Satanic în al Fecioarei pîntec, 240 O Miel Divin! pe tine nu te poate necăji. O milostive, Milă ta este de la-întemeierea Lumii, si Mîntuirea-ți Din Vecie Încă început-a. Vino, O Miel al Domnului, Vino, Doamne Iisuse, vino degrabă". Așa cîntară ei în Veșnicie, uitîndu-se în Beula jos. 245 Vuia războiu-n jurul Porților Ierusalimului
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ce însoțesc corăbii, în legănate cete, Pe-abisuri îmblânzite prin jertfe de matrozi. Dar cum se văd pe scânduri, stăpânitorii slăvii Devin ne-ndemânatici și înduioșător își poartă vastele-aripi târâș pe puntea năvii Ca vâsle ostenite pe laturile lor. Fochistu-i necăjește și, șchiopătînd, dă zorul Să imiteze mersul sfioșilor captivi Ridicol, slab și trîndav s-arată zburătorul Intimidat de rîsul matrozilor naivi. Poetul e asemeni monarhului furtunii Ce vizitează norii râzându-și de arcașiProscris pe sol, în prada prigoanei și-a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pe drum: "Așa sunt și eu! zise Isi"*. Toată această aventură este sfâșietoare; unele episoade sunt în stilul lui Dickens, ca întâmplarea cu iepurașul care-i înveselea lui Wolfgang copilăria și pe care răutăcioșii frați vitregi îl ucid ca să-l necăjească. Trebuie să citim toată povestirea pentru a înțelege cu câtă emoție și simpatie urmărește Carmen Sylva nenorocirile emoționantei sale eroine și cât de mult se interesează de acești copii din imaginația sa. Amintește uneori de A. Daudet (comparați Moșul și
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
fină și agreabilă, puțin malițioasă, și care seamănă cu umorul. Ea revelează constituția robustă a unui spirit pe care nimic nu-l doboară. Die Glückliche ( Fericiții) sunt la început logodiți și fac schimb de cadouri. Ea tot ronțăie bomboane. "...se necăjea foc când vedea că vruna din talii i-e mai largă cu un centimetru... un centimetru mai largă! ce grozăvie!... Cine și-ar putea închipui, când ai talia de 51 de centimetri, să fii condamnată a te îngroșa cu una
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
un factor crucial al igienei alimentare. De exemplu, dr. Sun Shimiao Își avertizează clar pacienții să nu mănânce când sunt stresați și necăjiți. Prin urmare, trebuie să avem grijă să ne așezăm la masă Într-o dispoziție veselă. Dacă suntem necăjiți sau furioși, nu trebuie să mâncăm În acel moment. Este mai bine să stăm câteva minute și să ne liniștim, respirând profund sau urmărind un program distractiv la televizor, și abia apoi să ne hrănim. S-a vorbit mult despre
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
de realizare; a se enerva; euforia; Eugen; exploda; fac; faptă; felinar; forță; furie; galben; gaz; grav; idee; iluminare; influență; inima; intrigă; a iubi; izbucnește; izbucni; a izbucni; început; încet; înflăcăra; întrerupător; jar; joc; lampă; lansare; lemn; lemne; luminat; lună; motivație; necăjit; a fi nervos; necesitate; nesiguranță; neștire; noroc; noutate; paie; parcul; pe; pericol; a produce; putere; rău; repede; revigorare; roșu; rug; scîntei; scînteia; o scînteie; semn; sfadă; soare; start; stimul; stinse; sufletele; temperament; trăire; din urmă; urnește; ușă; viață; a da
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Harap-Alb; imprecis; incapacitate; inimă; instinct; Ionuț; iris; închis; îndoctrinare; înspăimîntare; jale; jignire; lemn; lentile; limită; lipsă; lipsit de vedere; lovit; lupta; mare; marginalizat; mărunt; mergînd; micuț; mi-e milă de ei; miopie; moarte; moșneag; mut; nasol; nașpa; din naștere; neatenție; necăjit; neimaginat; nenorocire; nenorocit; nepăsare; neputință; nevoiaș; noapte; noroc chior; nulă; cu ochelari; ochii; de un ochi; fără un ochi; oftalmolog; olog; om sărman; orbețe; orfan; pansament; îmi pare rău; păsări; pe stradă; pedeapsă; perete; pierdere; pierdut; pisică; povești; privire; profu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
steaua; stîncă; succes; supă; numai sus; trage; traseu; treapta; turn; țipa; unde?; se urcă; urcă-te; urcuș; urs; ușor; ușurință; vechi; vesel; zero (1); 798/170/55/115/0 supăra: trist (63); tristețe (57); enerva (44); întrista (41); nervi (21); necăji (16); durere (14); lacrimi (13); rău (12); plîns (11); dezamăgire (9); dezamăgi (8); mama (8); necaz (8); prieten (8); ceartă (7); pe cineva (7); greși (7); plînge (7); tare (7); copil (6); deranja (6); a enerva (6); certa (5); încruntare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
11); dezamăgire (9); dezamăgi (8); mama (8); necaz (8); prieten (8); ceartă (7); pe cineva (7); greși (7); plînge (7); tare (7); copil (6); deranja (6); a enerva (6); certa (5); încruntare (5); a întrista (5); jigni (5); mîhni (5); necăjește (5); neliniște (5); nervos (5); ofensa (5); persoană (5); suferință (5); bătaie (4); enervează (4); jignire (4); necăjit (4); prieteni (4); ură (4); bucura (3); furie (3); greșeală (3); greșeli (3); ierta (3); înfuria (3); minciună (3); nefericire (3); nervozitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
irita; ivită; îmbrînci; încredere; încruntat; îndoială; înfricoșare; înfuriat; înfurie; îngîmfare; îngrijorări; întristare; întristează; înțeapă; înțepa; a înveseli; înveseli; jale; jignește; lacrima; leneș; liniștește; a liniști; lume; mod; merci; mereu; minciuni; minte; a mînia; mînios; moft; mofturos; morocănos; mult; mulțumit; necazuri; necăjea; a necăji; necăjire; de nedreptate; neglija; neînțeles; neliniști; nemulțumit; neplăceri; nerăbdător; nesupărat; nevoi; nervozitate; pe nimeni; din nimic; oameni; oamenii; obijdui; a obijdui; obosi; ocărî; a ocărî; a ofensa; ofensare; ofticat; omul; orgoliu; oribil; părinți; părinții; pe; persoane; pisică; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îmbrînci; încredere; încruntat; îndoială; înfricoșare; înfuriat; înfurie; îngîmfare; îngrijorări; întristare; întristează; înțeapă; înțepa; a înveseli; înveseli; jale; jignește; lacrima; leneș; liniștește; a liniști; lume; mod; merci; mereu; minciuni; minte; a mînia; mînios; moft; mofturos; morocănos; mult; mulțumit; necazuri; necăjea; a necăji; necăjire; de nedreptate; neglija; neînțeles; neliniști; nemulțumit; neplăceri; nerăbdător; nesupărat; nevoi; nervozitate; pe nimeni; din nimic; oameni; oamenii; obijdui; a obijdui; obosi; ocărî; a ocărî; a ofensa; ofensare; ofticat; omul; orgoliu; oribil; părinți; părinții; pe; persoane; pisică; a plînge; plîngere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
care ne permite să afirmăm că educația celor mai apreciați copii i-a îndemnat să iubească! Astfel, o afirmație parentală de tipul: „Uite ce rău ești!” la adresa puștiului agresiv se dovedește întotdeauna mai puțin eficientă decât „Uite cum l-ai necăjit!”, orientată către emoțiile celuilalt. Astfel, părinții îl determină pe copil să integreze empatia, pentru ca să se poată adapta mai bine diferitelor situații în care se va afla pe parcursul vieții. Când ajunge adult, copilul educat în acest fel va ține mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
echipă cu el. Adversarii, ceilalți patru. Deși de la bun început Rabbit își creează un handicap, plasându-se la patru metri depărtare de coș, totuși situația e dezechilibrată. Nimeni nu-și bate capul să țină scorul. Tăcerea lor posacă parcă îl necăjește. Copiii se strigă monosilabic unii pe alții, dar pe el îl ignoră total. Pe măsură ce jocul se întețește, îi simte în jurul picioarelor lui, înfierbântați și înnebuniți, încercând să-i pună piedică, dar limbile continuă să le fie legate. Rabbit n-are
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
soție, soră, verișoară, amantă, vecină de palier, parteneră de afaceri?... Spânul își epuizase toată rezerva de substantive cu privire la femei și rolul lor presupus pe lângă bărbat și-l privea mulțumit. Să-i spună de-a dreptul că greșise, l-ar fi necăjit fără doar și poate. Atunci domnul Carol s-a uitat în tavan, ca să-i mai dea o ultimă șansă: - E o minune... - Ah, a spus spânul cu aerul de-a fi prins un psihopat care-o ia la fugă, intima
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
Avraam în pământul Canaan, și a dat-o de femeie lui Avraam, bărbatul său." (Facerea 16,1-3). Mai departe, povestea biblică ne spune că atunci când Agar "a zămislit", a început să se poarte arogant cu stăpâna ei; din cauză că Sarai "a necăjit-o", Agar a plecat în pustiu. Cum ședea ea la un izvor, a venit un înger trimis de Dumnezu și i-a spus mai întâi să se întoarcă la stăpâna ei și să fie supusă, apoi că: "Voi înmulți pe
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
irita pe cineva". În schimb, G. Volceanov, în Dicționar de argou al limbii române, 2006, înregistrează doar sensurile populare mai vechi ale verbului: a-l seca (pe cineva) la ficați = "a simți o durere fizică puternică; (despre griji, necazuri) a necăji (pe cineva), a frământa (pe cineva), a chinui (pe cineva)". Pentru mulți vorbitori, construcția în cauză nici nu este simțită ca foarte marcată familiar-argotic; de aceea ea și pătrunde destul de repede în limbajul curent și în cel al presei. Originea
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]
-
deschidere a Academiei Navale Americane. La scurt timp Obama a vorbit cu pușcașul marn și i-a strâns din nou mâna, parcă pentru a se asigura că totul este în ordine. Momentul acesta vine după ce săptămâna trecută președintele american a necăjit pușcașii marini punându-i să le țină umbrela lui și premierului Turciei, Erdogan, pentru a nu se udă în timpul unei conferințe de presă comună ținută la Washington. Regulamentul pușcașilor marini le interzice acestora să fie "suport" pentru umbrele când sunt
Obama, moment jenant la salutul unui pușcaș marin by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56167_a_57492]
-
niște lucruri subtile. Soții Mañara îi spuseră lui Mario că Delia nu se mai așezase la pian, că petrecea ore întregi pregătind lichiorurile, bomboanele. N-o spuneau cu reproș, dar nici nu era mulțumiți; Mario bănui că risipa Deliei îi necăjea. Îi ceru atunci Deliei în secret o listă cu esențele și substanțele necesare. Ea făcu ceva ca niciodată înainte, își trecu brațele pe după gâtul lui și-l sărută pe obraz. Gura îi mirosea ușor a mentă. Mario închise ochii, îndemnat
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
Brezianu și era consilier la Curtea de Casație, un rang juridic înalt. Colegii lui îl tachinau, rîdeau de el: "Bine, Barbule, ce-ai vrut să spui cu poezia aia, ce te-a apucat, te știam om serios", și el se necăjea, așa că am început să semnez Barbu B. Brezianu, ca să evit confuziile. Uitați, de exemplu aici, un număr din Ultima oră, din 2 martie 1929. Vedeți? Semnătură mea cu B. la mijloc. Inițiativa paginii acesteia îi aparținuse tot lui Comarnescu. Aflase
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
manga-anime.ro, 30.01.2008). E invariabil și în funcție de număr, folosindu-se și cu valoare de plural: "de obicei, oamenii cataloghează pe emo ca ultimii oameni ai societății, pe când adevărul este chiar opus părerilor acestora" (zoso.ro); "toți emo ăștia necăjiți pe care îi văd pe stradă" (antena 1.ro/forum). Noutatea, în limba română, pare a fi intrarea cuvîntului în limbajul presei și al politicii. Calea de răspîndire a fost una destul de obișnuită: utilizat în presa de senzație, în legătură cu sinuciderea
Emo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8335_a_9660]
-
de carte Petru Oallde, profesorul ei de limba română, care i-a îndrumat primii pași în creația literară, apoi de celălalt dascăl, Bârsilă, care la rându-i îi veghease înclinațiile spre frumusețea cuvântului românesc scris și rostit, cu prețuire. Îl necăjea adesea pe profesorul Bârsilă, spunându-i că „dă la agronomie”, iar el îi spunea, mai în glumă, mai în serios: „Îți dau eu ție numa’ agronomie”. Așa a ajuns să-și pună gândurile pe hârtie și s-au născut cele
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
jumătatea drumului. Mii de draci îi dau ghes și face cale-ntoarsă. Zanc măsoară drumul până la un butic de peste drum de gară. Cumpără o sticlă de vodcă și găsește repede un tovarăș de „glojdeală” pe „cinstea” făcută de el, „că-i necăjit săracu’ și n-o fi având mălai”, gândește el. Vasile Timiș, tânăr și zdravăn la trup, bea direct din sticlă. Trage cu nădejde câte o dușcă, apoi încă una și încă una, până-l supără rău de tot pe bătrânul
Agenda2005-19-05-1-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283671_a_285000]