17,223 matches
-
în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în sensul dacă declararea neconstitutionalități acestor dispozitii legale are ca efect repunerea în vigoare a normei juridice în forma sa anterioară modificării declarate neconstituționale, adică a art. 21 alin. (6) din Legea nr.165/2013, astfel cum aceasta a fost modificată prin art. I pct. 2 din Legea nr. 22/2020; ... B. În situația în care răspunsul la prima întrebare este negativ, în baza art. 5 alin.
COMUNICAT din 8 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207840]
-
Publicat pe www.ccr.ro Data comunicatului: 24 martie 2022 Conținutul comunicatului: În ședința din data de 24 martie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că este neconstituțională soluția legislativă cuprinsă în art. 117 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, care exclude de la dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre părinți și
COMUNICAT din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207853]
-
de 5 mai 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr. 7/2021 pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor este neconstituțională. Curtea a observat că, potrivit art. 76 alin. (3) din Constituție, „La cererea Guvernului sau din proprie inițiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgență, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere”. Este o exigență constituțională
COMUNICAT din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207870]
-
pe www.ccr.ro Data comunicatului: 31 ianuarie 2023 Conținutul comunicatului: În ședința din data de 31 ianuarie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că este neconstituțională Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2021 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011. În esență, Curtea a reținut că nu s-a putut face dovada solicitării avizului din partea Consiliului Economic și Social încălcându-se prevederile art.
COMUNICAT din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/207967]
-
decembrie 2022 Conținutul comunicatului: În ședința din data de 15 decembrie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile cuprinse în art. 25, art. 27-43 și art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor. În esență, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale, în condițiile statului de drept, valoare consacrată prin art. 1 alin.
COMUNICAT din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207959]
-
1) din Codul de procedură penală și ale art. 29 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 318/2015 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt neconstituționale în măsura în care nu prevăd judecătorul de cameră preliminară printre organele judiciare care pot dispune valorificarea bunurilor mobile sechestrate. În esență, Curtea a reținut că lipsa enumerării judecătorului de cameră preliminară în cuprinsul art. 252 ind.1 alin. (1) din
COMUNICAT din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/207966]
-
al României, Partea I, nr. 472 din 22 iunie 2017, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1)“ din cuprinsul art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională. ... 13. Totodată, prin aceeași decizie, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. În considerentele deciziei precitate, Curtea a
DECIZIA nr. 698 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250573]
-
apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 103 alin. (2) din Codul de procedură penală este întemeiată, iar excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 396 alin. (2), (3) și (4) din același act normativ este neîntemeiată. În privința caracterului neconstituțional al dispozițiilor art. 103 alin. (2) din Codul de procedură penală, instanța face trimitere la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 171 din 23 mai 2001, pe care le consideră aplicabile în cauză. Totodată, în susținerea constituționalității dispozițiilor art. 396 alin.
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 16 iulie 2001, că posibilitatea organului de urmărire penală ori a instanței de judecată să aprecieze fiecare probă potrivit intimei convingeri și conducându-se după conștiința sa este neconstituțională, deoarece prevederile referitoare la înfăptuirea justiției impun judecătorilor să se supună „numai legii“. Prin urmare, reglementarea cenzurată anterior de Curtea Constituțională permitea judecătorului să se conducă după conștiința sa, care, spre deosebire de convingere (aceasta implicând certitudine, siguranță), presupune un
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
de până la 1.000.000 lei inclusiv“ cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă este neconstituțională. Sintagma menționată viza imposibilitatea introducerii căii de atac a recursului în procesele al căror obiect îl constituiau astfel de cereri, iar instanța de contencios constituțional a constatat că se nesocotesc prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, întrucât legiuitorul
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014). ... 17. Față de aceste considerente, rezultă că eventualele critici referitoare la o interpretare într-un sens neconstituțional a dispozițiilor art. 341 alin. (1) teza a doua și ale art. 341 alin. (7) pct. 2 din Codul de procedură penală sunt susceptibile de analiză pe fond numai în cauze în care acestea sunt aplicabile/aplicate de către instanță, așadar
DECIZIA nr. 703 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250565]
-
nevinovată. Sunt invocate Hotărârile din 4 iunie 2013 și 14 ianuarie 2010, pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Teodor împotriva României și Vanjak împotriva Croației. ... 5. Tribunalul Covasna - Secția civilă apreciază că textul de lege criticat este neconstituțional prin raportare la art. 23 alin. (11) din Constituție deoarece se încalcă prezumția de nevinovăție a autorului, care trebuie respectată oricât de severe ar fi standardele pentru a asigura un profil impecabil polițiștilor ce candidează la un post de conducere
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
de neconstituționalitate ridicată de Florin Popa în Dosarul nr. 100/119/2018 al Tribunalului Covasna - Secția civilă și constată că sintagma „nu este cercetat disciplinar“ din cuprinsul dispozițiilor art. 27^46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului este neconstituțională. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Tribunalului Covasna - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 23 noiembrie 2021. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Ștefan Ionescu cu ocazia soluționării unei cereri de strămutare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul criticat este neconstituțional în măsura în care se interpretează că cererea de strămutare care privește bănuiala legitimă de lipsă de imparțialitate a judecătorilor de la prima instanță și, deopotrivă, de la curtea de apel, ca instanță de control judiciar, se poate soluționa de
DECIZIA nr. 707 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251155]
-
soluționarea recursului declarat de autorul excepției împotriva Deciziei civile nr. 453A din 20 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă. ... 8. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dispozițiile legale sunt neconstituționale, întrucât încalcă principiul egalității consacrat de art. 16 alin. (1) și art. 124 alin. (2) din Constituție, care presupune ca unor situații egale să li se aplice același tratament juridic. În acest sens, se arată că, raportat la faptul că
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
excepției de neconstituționalitate autorul acesteia din Dosarul Curții nr. 2.926D/2019 susține, în esență, că sintagmele „în apel“/„din apel“/„de apel“, prevăzute la lit. a), c), d), e), f), g), h) ale art. 426 din Codul de procedură penală, sunt neconstituționale, întrucât sunt în contradicție cu partea introductivă a articolului menționat, care prevede că se poate face contestație în anulare împotriva hotărârilor penale definitive, text care nu exclude exercitarea acestei căi de atac împotriva altor hotărâri penale definitive decât cele pronunțate
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
Curții nr. 3.332D/2019 susține, în esență, că normele procesual penale criticate, care restrâng sfera de incidență a căii extraordinare de atac a contestației în anulare pentru motivul lipsei de citare doar la situația hotărârilor pronunțate în judecata în apel, sunt neconstituționale, contravenind prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) și art. 24 alin. (1). Susține că este neconstituțional ca un astfel de remediu să poată fi avut în vedere doar în cazul hotărârilor definitive pronunțate în calea de atac a apelului, câtă
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
a căii extraordinare de atac a contestației în anulare pentru motivul lipsei de citare doar la situația hotărârilor pronunțate în judecata în apel, sunt neconstituționale, contravenind prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) și art. 24 alin. (1). Susține că este neconstituțional ca un astfel de remediu să poată fi avut în vedere doar în cazul hotărârilor definitive pronunțate în calea de atac a apelului, câtă vreme legislația procesual penală prevede caracterul definitiv și în cazul altor hotărâri decât cele pronunțate de
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
în mod nepermis sfera cazurilor de recurs în casație în materie penală spre deosebire de reglementarea existentă în materie civilă. În ceea ce privește dispozițiile art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, susține că acestea sunt neconstituționale, întrucât numai unul dintre cei trei membri ai completului de judecată care urmează să soluționeze cererea este abilitat să se pronunțe asupra admisibilității în principiu, iar judecata se desfășoară fără citarea părților și fără participarea procurorului. ... 4. Având cuvântul, reprezentantul
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
1) și (2) din Codul de procedură penală, susține, în esență, că acestea încalcă principiile fundamentale privind respectarea legilor, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, precum și independența și inamovibilitatea judecătorilor. Consideră că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât numai unul dintre cei trei membri ai completului de judecată care urmează să soluționeze cererea este abilitat să se pronunțe asupra admisibilității în principiu, iar judecata se desfășoară fără citarea părților și fără participarea procurorului, în condițiile în care
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
a dispozițiilor art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală și a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 440 alin. (2) din Codul de procedură penală, constatând că sintagma „dacă cererea este vădit nefondată“ din cuprinsul acestora este neconstituțională. Cu acel prilej, Curtea a examinat din punctul de vedere al constituționalității, raportat la prevederile art. 21 și 24 din Legea fundamentală, dispozițiile art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală, reținând (în paragrafele 18-23 ale Deciziei nr. 591
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
constatat că dispozițiile din Codul de procedură penală cuprinse în art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi și art. 440 alin. (2) cu referire la mențiunile care decurg din obligativitatea formulării cererii de recurs prin avocat sunt neconstituționale. În același timp, prin Decizia nr. 432 din 21 iunie 2016, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală, reținând că, prin Legea nr. 75/2016, legiuitorul a prevăzut în
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
instanței de judecată și are ca obiect prevederile art. 19 alin. (2) și ale art. 20 din Legea nr. 85/2006, prevederi care, deși nu mai sunt în vigoare, produc efecte juridice în speța dedusă controlului și nu au fost declarate neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. ... 23. În ceea ce privește îndeplinirea cerinței referitoare la existența unei legături între textul criticat și soluționarea cauzei în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, Curtea va avea în vedere situația de
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
la pensie, iar polițiștii și militarii nu primesc aceste drepturi. ... 20. Distinct, prin critica de neconstituționalitate extrinsecă privind încălcarea art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, se consideră că o ordonanță de urgență nu poate confirma o soluție legislativă neconstituțională și trebuie să se circumscrie respectării a cel puțin patru limite esențiale referitoare la: existența unor situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acesteia - art. 115 alin. (4) din
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
publică - art. 115 alin. (6) din Constituție; interdicția alterării sau contracarării voinței exprimate de către Parlament prin adoptarea unei legi, obligație ce decurge din art. 1 alin. (4) și art. 61 alin. (1) din Constituție; interdicția confirmării/reluării unor soluții legislative neconstituționale intrinseci sau extrinseci, prin acte de modificare sau completare. ... 21. În opinia autorilor excepției, încălcarea art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție trebuie analizată din perspectiva termenului pentru care a fost suspendată, prin acte succesive, plata creanței asupra statului
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]