2,084 matches
-
intriga. În mod clar intenționa să-și păstreze poziția în bandă, fără să țină seama de adeziunea sa la filosofia non-A. O asemenea atitudine nu putea duce decât la compromisuri mai mult decât neplăcute și la adoptarea de măsuri necruțătoare, chiar cu prețul unor vieți individuale. Dar dacă, până la urmă, avea cu adevărat intenția să-și folosească puterea în favoarea non-A, toate concesiile făcute bandei de-a lungul timpului își vor găsi o compensare. Crang își continuă rondul pe punte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
psihanalizabile sau nu), la Haneke totul se rezumă la un schimb de replici între tată (jucat de Tim Roth) și unul dintre criminali: „- De ce faceți asta?; - De ce nu?“. Pentru pura plăcere a jocului violent se întâmplă toate, iar Haneke e necruțător cu noi și cu victimele din film. Naomi Watts face unul din cele mai bune roluri din carieră, Michael Pitt te-ngheață în scaun atunci când se întoarce spre cameră și ne ia la întrebări, iar filmul, lucrat perfect, cadru cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
de știință Încearcă să dibuie ceea ce s-a Întâmplat cu miliarde de ani În urmă? N-aveam chef să-l lămuresc și nici să-l ascult. Așa cum nu mai am acuma să vorbesc. Oi fi obosit și eu... În afară de Coman, necruțătorul năvălitor cu muci la nas care va șterge tabla, va mătura podeaua, mă va ajuta să mă salt În baston și-mi va servi de sprijin până acasă, ceilalți puteți pleca. Caprelor, nu-i mai stârniți, iar voi, porcilor, țineți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
altoit cu paru-n cap, că el păzea la onoarea fie-sii, pe care nu voia, știindu-te nițel sărit, să i-o lași lui pe veci În bătătură cu un țânc atârnat de fuste; tu, Foiște, le ai de la necruțătoarea boală cu care te lupți din răsputeri. Întrebarea e: ăia de afară or mai trăi, or fi Întregi, leșinați, schilodiți?”. Ca să-i opresc lui Dordonea vorbăria - semn, la el, de mare mișcare lăuntrică -, i-am pus mâna la gură și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
eram dezamăgit și rușinat că ratasem, pe de alta răsuflam ușurat că scăpasem și-mi spuneam că n-avea cum să fie dracul așa de negru. Mi-am pansat și palma pe lângă Încheietura rănită, pentru că n-aș fi Îndurat privirile necruțătoare ale celor ce cu siguranță și-ar fi spus: „Uite și la neisprăvitu’ ăsta! Nici măcar de atâta lucru n-a fost În stare...”. Am spus tuturor că Îmi julisem mâna la fotbal. Dar mai ales păstrez În memorie din dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu o singură Încăpere, ridicată În satul din Baltă al rudarilor, pe vremea când Dunărea nu fusese Încă Îndiguită, unde se ducea o dată pe săptămână ca să-i Învețe carte pe puradei un Învățător, Domnu’ Tase, iubitor de viață și bătăuș necruțător al ciracilor ce nu se străduiau Îndeajuns; „Domnule”, a făcut, Într-un timp, oratoric, omul de cultură, „În această viață suntem cu toții, până la unul, niște veșnici suplinitori!”; Coana Marița, telefonista care cam trăgea la măsea și Încurca fișele de zor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
impactul ei e demonstrat de faptul că un pasaj împrumutat de acolo se regăsește într-o scrisoare a stolnicului Cantacuzino către un demnitar polon 54. Din bibliotecile românești, unde se adăpostesc doar rămășițele unor tezaure pe care le-au nimicit necruțător vicisitudinile ultimei sute de ani, se pot culege mărturii izolate despre circulația unor publicații ca Le Mercure historique et politique de la Haga55 sau Les Ephémérides du Citoyen 56, revista fiziocraților. Lista de traduceri, mai cu seamă din limba franceză ori
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vechi. Puterea obișnuinței a milioane și zeci de milioane de oameni e puterea cea mai de temut". Apud I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 120. 61 Lenin arată: ,,Dictatura proletariatului este războiul cel mai necruțător și mai plin de sacrificii al clasei celei noi împotriva unui dușman mai puternic, împotriva burgheziei, a crei rezistență se înzecește prin răsturnarea ei". Apud I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 50. 62 Lenin
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cu 53 de țări”) sau bagatelizează (cozile nu erau chiar un fenomen nociv, „te întâlneai zilnic cu ceilalți... Nu a murit nimeni din asta...”). Mai mult îl indignează faptul că „țărăniștii vor azi putere, mai au pretenții”. Cu aceștia este necruțător: „Eu i-aș împușca în fiecare minut”. După părerea noastră, în cazul acestui subiect se ilustrează perfect modul cum, deși n-a fost un oportunist politic, deși a fost preocupat de calificarea sa și a celor cu care a lucrat
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rândul lumii (1980) - și povestiri - Numele cu care strigi (1970). Romanul Un Sosie en cavale, apărut în 1986 la Paris, este întâmpinat favorabil de cronicarii literari francezi, iar Bernard Pivot îi consacră una din emisiunile sale de televiziune. Perspectiva neorealistă necruțătoare și ironică se întâlnește în proza sa cu cea fantastică și absurdă, având ca obiect al observației societatea românească din deceniile postbelice. Schițele cu care O. își începe activitatea literară anunță un scriitor maturizat, mânuind cu precizie și suplețe tehnici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
geologul completând careurile rebusiste alături de membrii familiei, este semnul ironic al readucerii lui „în rândul lumii”. Deși nu folosește numele reale ale cuplului Ceaușescu (cei doi apar sub denumirile Kouty și Bien-Aimée), romanul politic Un Sosie en cavale este o necruțătoare radiografie și denunțare a regimului comunist din România anilor 1945-1989, și cu deosebire a ultimei perioade ceaușiste (apar demolările etc.), o monografie deopotrivă realistă și mitico-fantastică, vorbind despre teroarea totalitară, suspiciune generalizată și frică, gulag. Dublul ia proporții fantasmagorice, fiindcă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
pare totuși ieșeanul Policarp Vacarciuc, la care realul se constituie întotdeauna în scenă de gen, cu punctul de plecare într-o întâmplare aparent dintre cele mai puțin semnificative. Artistul știe să obțină efectul plastic unic, imaginea momentului, suspendată din curgerea necruțătoare a timpului, să-i recompună unicitatea. Fin observator, dotat cu o inteligență plastică nativă de rară clasă, Vacarciuc nu se lasă sedus de nici o formulă gata constituită și crede în virtuțile picturii de a dezvălui orice latură a sensibilității. Pictura
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
salvatoare a unui ideal al datoriei". Astfel, amintindu-și de durerile atroce pe care le experiase și care aproape că l-au împins să se sinucidă cînd a descoperit că treptat își pierdea auzul, și așadar era lipsit lent și necruțător de întreaga sa lume de armonii muzicale, Beethoven a mărturisit: M-a adus la culmea disperării, și aproape că m-a făcut să îmi pun capăt zilelor. Arta! Doar arta m-a împiedicat. Ah! cum puteam să renunț la lume
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ființa lor să-l stârpească; ei izbutesc prin stăruința lor necontenită să-l împuțineze efectiv, ceea ce e, de când lumea, biruința perpetuă (și poate singura) a conștiinței umane. Omul acesta a fost un ostaș al generozității. Ca atare era nu rareori necruțător și violent; aceasta era la el o pornire firească, dar și o atitudine deliberată, fiind convins că toleranța față de felonie și minciună ajunge, cu sau fără voie, să se împotrivească libertății (care pentru el nu era o noțiune abstractă, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
grija efectului (iar dichisul stilistic se simte la tot pasul în acest jurnal, ceea ce e de fapt o eroare de stil) toți cei pe care i-am pomenit și-au scris însemnările dincolo de orice complezență și găteală, cu o luciditate necruțătoare în singurătatea conștiinței, unde adevărul se privește de-a dreptul și e fără noimă a-i da ocol. Sinceritatea lui Gide, nemulțumirea lui de sine, proclamarea meschinăriilor proprii, a propriilor tare sufletești și trupești, a eczemelor și mâncărimilor, toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ușoară mânie, stăpânită, dar nu disimulată, care se simte în tonul articolului său Mecanismul polemicii („Contemporanul” din 23 aprilie 1971). Prin tonul acesta, Al. Ivasiuc și-a confirmat intenția declarată la începutul polemicii noastre: dacă jucăm, să jucăm tare, adică necruțător, dar cu mănuși; să lovim cât putem mai bine au défaut de l’armures dar nu pe la spate și nici cu toroipanul. Șicanele mele erau de natura celor numite în limbajul judiciar „incidente”; ele suspendă dezbaterea fondului pentru o cazuistică
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
foarte des foarte proști și sunt foarte des și foarte răi. Dar un om bun nu e niciodată prost. — Dar nu mă țineți încordat! Care e contrariul prostiei? — Contrariul prostiei este bunătatea. Un om bun poate să fie dur, violent, necruțător. De multe ori chiar trebuie să fie așa. Există un vers al lui Voiculescu pe care-mi place să-l citez: „Căci e înțelepciune a ști să fii și rău”. Dar e cu totul altceva decât răutatea irațională, prostească și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
țăranului nici atâta folos câtu-i negru sub unghie”. Lupta cea mare o dă Eminescu cu acești „scribi netrebnici” (primari, notari) care se întrec în abuzuri, fără pic de conștiință civică. Administrația comunală e adesea - pe bună dreptate - sub tirul său necruțător. Abia numit, în august 1875, inspectând școala din Tansa, creionează următorul portret al „preocupării” autorităților locale față de școală: „Dacă frecvența este mică, cauza e a se căuta numai în netrebnicia administrației comunale, care privește școala ca un lucru de prisos
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de gânduri despre lume3. În termenii unei rezistențe existențiale concepe scrisul și Stelian Tănase: „Jurnalul Îmi dă consistență, un background. E o cutie de rezonanță de care am strictă nevoie ca să simt că sunt Încă viu”4. Într-o splendidă, necruțătoare aducere-aminte (și, totodată, acută analiză) a acelor ani, Simona Popescu scrie: Deprivarea senzorială era recuperată de creier. Adesea, creierul ne-a ținut loc de corp, creierul a fost corpul nostru. Vedeai și simțeai cu senzorii cerebrali, precum elevii tăi de la
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în toată țara. Într-o dimineață însă o femeie a descoperit că prețioasa cupă de aur nu se mai afla la fântână: o furase un răufăcător. Cu mare durere, femeia a zis: «Să știți că nu mai este domn VladVodă, necruțător dușman al tâlharilor și al asupritorilor». DREPTATEA LUI ȚEPEȘ Pe timpul domniei lui Vlad Țepeș, un neguțător care se afla în călătorie pe la noi spuse să se strige pe la răspântii că a pierdut o pungă cu o mie de lei. El
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
lupte, care are loc în sufletul a șapte femei și a trei bărbați, timp de două săptămâni, pe dealurile de lângă Florența.”231 Ciuma devine o metaforă a pasiunii care nu poate fi stăvilită, iar tinerii au știut să evite și necruțătoarea boală, dar să-și controleze și instinctele firești, omenești, cultivând o aristocrație spirituală, distinsă. O altă doamnă elevată, deși nu poate fi considerată o donna angelicata, apare în romanul boccaccesc Elegia madonnei Fiammetta (1343 1344), considerat și un minunat poem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pe soți, i-a acuzat pe nedrept, nu și-a îndeplinit datoriile conjugale până ce nu a intrat în posesia bunurilor materiale de care dispuneau bărbații din viața ei, i-a înșelat și a conspirat împotriva lor, a fost lacomă și necruțătoare, pasională și vicleană, 357 Ibidem, pp. 212-213. (trad. n.) 358 Ibidem, p. 214. (trad. n.) 359 David Williams, op. cit., pp. 53-100 passim . 360 S. H. Rigby, op. cit., p. 127. (trad. n.) 361 Ibidem, p. 128. 110 infidelă și incapabilă de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de rolul bărbatului în lume, târgoveața percepând principiul masculin ca fiind subordonat nevoilor și cerințelor exigente ale femeilor: „Barbatul pentru ce folos a fost?”363. Esența acestei feminități este de o ferocitate uluitoare, târgoveața devine asemănătoare cu un animal sălbatic, necruțător, urmărind doar pasionalitatea, concupiscența. De multe ori folosește în discursul propriu pronumele personal de persoana întâi (I), marcă nu doar a subiectivității, ci mai ales a dorinței de a impune o notă de autoritate, încredere în sine, certitudine, voință de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
-se în aceleași date esențiale indiferent de coordonatele spațio-temporale în care se încadrează. Cum omul este neschimbat atunci și acum, și arta care îl reflectă rămâne neschimbată în ceea ce privește mecanismele sale de bază. Prin soliditatea operelor lor care au rezistat scurgerii necruțătoare a timpului, anticii au dovedit justețea ideologiei lor estetice. Ca urmare, pentru a putea crea în aceleași linii ale valorii supreme, este necesară o reactualizare a acestui model viabil, reactualizare care se produce prin revalorificarea regulilor Antichității. " Totul s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
pudibonderiile pline de farmec ale personajului (la Chandler), e mai puțin important. Important e că eroii se înfățișau ca oameni întregi, cu dorințe și frustrări, cu pofte și tânjiri, cu ambiții și eșecuri. Philip Marlowe este un produs al polemicii necruțătoare cu figurile emblematice ale literaturii polițiste de până la el. Nici măcar vărul său primar, Sam Spade, protagonistul lui The Maltese Falcon, al lui Hammett, nu-i seamănă prea mult: deși ambii ni se înfățișează în dimensiunea lor cinică, Marlowe își epuizează
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]