1,441 matches
-
pe poartă cu acel bărbat exagerat de înalt ale cărui picioroange parcă se lungesc cu cât se grăbește mai mult. Femeia îi urmărește din pragul ușii, apoi făcându-și semnul sfintei cruci șoptește: - Doamne, apără-l cu puterea ta împotriva necuratului! Deodată aghiuță, care rânjea la ea din pridvor, se izbi de stâlpul casei de se cutremurară pereții și se zgudui acoperișul. - Ce faci femeie? Îmi dăduși o palmă așa de tare că era să mă trezesc drept în fundul iadului! - Ce
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
de coama animalului. Parcă zburau cu o viteză uluitoare și bărbatul se aștepta ca din clipă în clipă să fie trântit de trunchiul vreunui copac. Câțiva șerpi de foc brăzdară cerul înnourat. Pe moment Valdescu crezu că-i fapta duhului necurat, dar instantaneu, din cer, se prăvăliră un șir de tunete de răsună codru. Se apropia furtuna. Rafalele vântului îi biciuiau nemiloase obrajii. Dintr-o dată diavolul se opri brusc. Cal și călăreț se rostogoliră grămadă la rădăcina unor stejari seculari. Amândoi
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
la câteva dintre cuvintele de învățătură ale Părintelui Petroniu Tănase, pe lângă cele deja enumerate și menționate mai sus, vom remarca și reține că înfrânarea și puterea rugăciunii le sunt date tuturor oamenilor. Dacă vrem să ne înfrânăm trupul de la cele necurate și dacă vrem să ne rugăm, nu există "nu pot". Oamenii îl caută pe Dumnezeu numai la necaz, greutăți și suferințe. Dumnezeu ne-a spus: "Nu vă puneți nădejdea în oameni" și noi ne aducem aminte de aceasta la nevoie
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362126_a_363455]
-
-i este dor de ea. Nu uita să adauge că era prinsă cu recuperarea Marietei și că voia să prelungească îngrijirea ei sine die. Nu pomenea nimic de Mira-Mică și de bărbatu-său, pe care îi bănuia de un lucru necurat, căci nu i se confirmase întru totul prezumția. Până s-adoarmă, fu gazda unor amintiri. Se bucurase - uneori se simțea chiar vinovată față de Marieta și ai ei - da, se bucurase de atenția și de afecțiunea lui Artemie, de parcă ea i-
CAPITOLUL 6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378643_a_379972]
-
hoți! Copiilor mei să le las moștenire, Din tată în fiu, meșteșug minunat, În care să pună și-un gram de iubire, Fiind siguri de pâinea ce și-au câștigat! Atâtea metode de mulți încercate, Scot sume imense de bani necurați, Dar sunt meșteșuguri de mult practicate, ... Citește mai mult T E R O G M Ă Î N V A Ț ĂMărite Stăpâne, Te rog, mă învață,Un ban cum să scoată alt ban!Lumină îmi dai când mă scol
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
hoți!Copiilor mei să le las moștenire,Din tată în fiu, meșteșug minunat,În care să pună și-un gram de iubire, Fiind siguri de pâinea ce și-au câștigat!Atâtea metode de mulți încercate,Scot sume imense de bani necurați,Dar sunt meșteșuguri de mult practicate,... II. MĂICUȚA CÂND MĂ-AȘTEAPTĂ-N PRAG, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 2219 din 27 ianuarie 2017. Primit-am vești din Țara mea, omătu-i mare, iarna-i grea, Iar ulița nu se zărește. . Măicuța
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
hoți!. Copiilor mei să le las moștenire, Din tată în fiu, meșteșug minunat, În care să pună și-un gram de iubire, Fiind siguri de pâinea ce și-au câștigat! Atâtea metode de mulți încercate, Scot sume imense de bani necurați, Dar sunt meșteșuguri de mult practicate, Prin muncă cinstită și bani, ne furați!. Mărite Stăpâne, am tras cât o viață ... Citește mai mult Mărite Stăpâne, Te rog, mă învață un ban cum să scoată alt ban!Lumină îmi dai când
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
hoți!. . .Copiilor mei să le las moștenire,Din tată în fiu, meșteșug minunat,În care să pună și-un gram de iubire, Fiind siguri de pâinea ce și-au câștigat!Atâtea metode de mulți încercate,Scot sume imense de bani necurați,Dar sunt meșteșuguri de mult practicate,Prin muncă cinstită și bani, ne furați!. . .Mărite Stăpâne, am tras cât o viață... XVIII. ROUA AMINTIRILOR, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 870 din 19 mai 2013. Vezi roua amintirilor cum tremură
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
să spuneți că nu știți cine sîntem. Ne știți bine cine sîntem, căci ne-ați găsit totdeuna contra voastră, fie pe toți împreună, fie pe unii dintr-o parte, pe alții dintr-alta, fie pe mai toți, ca să combatem teoriile necurate ale cosmopolitismului cu care căutați a învenina țara și ca să tăiem mrejele ce aruncați mereu în apa turburată prin calomnie. Și țara ne știe și ea, care, după propria voastră mărturisire, s-a lăsat de atâtea secole sub mâna noastră
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pedeapsa și-a schimbat natura, "societatea nu mai pedepsește pentru a se răzbuna, ci pentru a se apăra. Ea pedepsește nu pentru că suferința îi oferă prin ea însăși o satisfacție, ci cu scopul ca teama de pedeapsă să paralizeze dorințele necurate. Represiunea nu mai este determinată de furie, ci de prevedere, și anume de una rațională"83. Nu trebuie însă să distingem în mod radical între cele două forme de pedeapsă și să considerăm răzbunarea doar o cruzime inutilă. Pedeapsa a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
400 de ani, chiparosul - 350 de ani, ulmul - 335 de ani. Pe insula Madagascar crește copacul de pâine, care e supranumit mamapădurii? Copacul atinge o înălțime de 20 de m. și o circumferință de peste 5 m. În Africa de Nord crește copacul necuratului? Scoarța lui conține un procent mare de fosfor, ceea ce îl face să lumineze. Noaptea se poate citi sub acest copac. În pădurile tropicale, unde nu se schimbă anotimpurile, copacii nu au inele anuale? În pădure viețuitoarele sunt dispuse în straturi
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
obține doi schilozi, doi infirmi, El 1 fiind cu ușurință împins spre "etică" și liniștea căsniciei aflată sub mortală rutină, Ea 1 lăsată într-o halucinantă nedumerire și dezamăgire. Finalul piesei intenționează o subtilă și legică dialectică a evenimentelor, puterile necurate își devorează proprii slujitori ultimul pe care rafala "mașinii de vînt", de intensități apocaliptice, îl mătură, ca pe orice alt gunoi, este "El la puterea N" el (prietenul, fratele, tînărul, dînsul, dumnealui, excelența sa, amantul, preotul). Constantin Popa Cavou bar Referințe
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și a ridicat un val de pământ de la Dunăre până la Marea Neagră. În locul așezării bulgarilor, el a construit "cetatea Plisca", după cum aflăm din cronica apocrifă bogomilică. La rândul ei, cronică bizantină consemnează: "Când împăratul Constantin IV Pogonatul află că un popor necurat (barbar) s-a așezat în lagăr (tabără) dincoace de Dunăre, în Onglos, și pradă regiunile dunărene, părțile stăpânite de creștini, el atacă lagărul cel întărit".7 Din textul cronicii rezultă că pe atunci-a doua jumătate a secolului al VII-lea-Dobrogea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sufletul meu liber vrea să-l arunce-n mare, Dar el să scape-odată. MAG[UL] L-atîta ai ajuns... Să te omori în stare să fii. Nici un răspuns Nu am l-aceste vorbe... Ce-ajută-aicea sfatul Când pieptul ți-l domină acuma necuratul. CĂL[UGĂRUL] Ești neschimbat, bătrâne. Ce să mai pierd cuvinte, Mă duc... poate într-alt loc să-mi vie înainte Divina arătare... Cobori din cer! O, vină În taina vieții mele, lumină din lumină! (dispare) {EminescuOpVIII 311} [REGINA ȘI CAVALERUL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
convingeri religioase profunde îi socotesc inferiori pe cei care nu aparțin comunității de la care ei se revendică. În consecință, îi descriu, în mod deliberat, în termeni denigratori care dezumanizează, numindu-i necredincioși, câini, copii ai lui Satan sau socotindu-i necurați sufletește. Autoritățile clericale fie ayatollahi sau mollahi, preoți sau rabini, pastori sau reverenzi își îngăduie să recitească, în maniera proprie, pentru uzul credincioșilor, textele sacre oferind interpretarea care justifică, din punct de vedere religios, violența. Serge Moscovici observa, pornind de la
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
dar exclusiv pe cele cu caracter meteorologic (137). Toaca poate declanșa sau opri ploile (furtunile, vânturile etc.), așa cum rezultă din unele legende populare solomonărești (3, p. 45) sau din descântece folosite de ex-solomonari : Cu toaca te opresc Dacă ești nor necurat, Să te duci peste munți, Dacă ești curat Să vii peste sat (85, p. 425). Ca argument în favoarea ideii că o astfel de practică rituală cu caracter meteorologic este străveche în zona carpato-dunăreană și că, inițial, în locul toacei era folosită
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este o „școală diavolească”, unde „dascăl e diavolul însuși” ș.a.m.d. Traian Herseni a sesizat corect adevărata față a lucrurilor : „Solomonarii, în forma lor nealterată de creștinism, nu sunt considerați ca fraternizând cu diavolul, nici ca recurgând la mijloace necurate, nici ca fiind dușmani ai speței umane. Ei nu urmăresc și nu pedepsesc decât pe cei răi” (5, p. 19). Fenomenul este mult prea răspândit și notoriu în istoria religiilor pentru a-l detalia. Sub presiunea unei doctrine teologice, vechea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o țară „de la miazănoapte”, din cauza unui balaur, ploaia și furtuna nu mai conteneau, astfel că suveranul ținutului este poreclit Negură împărat. Singurul mijloc de a scăpa de urgie este trimiterea în pustie a unei fecioare curate. Dintre fetele trimise, cele „necurate” sunt mâncate de „jivinele” (balaurii ?) care ascultau de solomonar, dar nu și fecioara „curată”, eroina basmului. în acest punct al epicului, structura scenariului (până aici clasică) devine atipică prin contaminarea motivului bine cunoscut și universal răspândit (pe care îl voi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fragment din acest articol : „[Peatra înțelepților] este la mulți dintre oamenii noștri cunoscută supt numele Șolomănia. Adecă mulți gândesc, cum că, deacă cineva peste fire învață 13 școli acela știe purta norii, și a se însoți cu demonii și duhuri necurate, care i-ar aduce Cartea Șolomănia numită, și care carte, care ceteaște poate să aibă tot ce doreaște pe această lume” (99). Scris în spirit iluminist, „spre stricarea acestii credinți deșarte”, articolul este important pentru că el conține, se pare pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Reprimări sângeroase nu sunt semnalate în aceste provincii decât în cazuri de excepție. În anul 1714, de exemplu, din ordinul domnitorului Ștefan Cantacuzino, a fost zidită de vie o „vrăjitoare” și spânzurate alte două, pe motiv că au făcut vrăji necurate asupra soției suveranului muntean (86, p. 164). Datorită dominației Bisericii Catolice și, mai ales, a pre- zenței iezuiților, cu totul alta a fost situația în Transilvania, unde în secolele XVI, XVII și XVIII sunt atestate (la Cluj, Brașov, Sibiu, Mediaș
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la o acțiune anterioară (vezi și 39, p. 49). Mai 262 Ordine și Haos mult decât atât, din motivele enunțate, în popor a ajuns să se creadă, așa cum atestă legendele, că „descântătoarele îs lăsate de Dumnezeu, iar fărmăcătoarele... Îs de la necuratul” (55, p. 636). Extrapolând datele de mai sus și ținând cont de toate aspectele prezentate în paginile anterioare, se poate conchide că, în epoca luată în discuție (secolele XVII-XVII), vrăjitorii populari - din instinct de autoconservare, fiind prigoniți din atâtea direcții
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
supt numele Șolomănia”) ne-o prezintă ca fiind o piatră-talisman („Peatra înțelepților”), conținând un pătrat magic cu nouă litere tainice înscrise în el (189). Se zice că cel care „știe purta norii și a se însoți cu demonii și duhuri necurate” ar primi de la aceștia „Cartea Șolomonia numită și, [din] care carte, care ceteaște, poate să aibă tot ce dorește pe această lume”. Este vorba de un articol menționat deja de mine, scris în 1840 de dr. Paul Vasici, al cărui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
era culeasă cu ajutorul unui câine. Este o „buruiană dintre cele cu putere peste fire”, numită împărăteasă, ca și mătrăguna. O plantă „mântuitoare de boli ale sistemului nervos, [...] care sunt trimise de Iele și Sfinte și din toate celelalte puteri ale necuratului”, în termenii lui George Coșbuc. În zona Transilvaniei, după ce îndeplinea ritualul consa crat de culegere a unei plante cu puteri considerate magice (depunea pâine și sare la rădăcina ei, bătea „nouă mătănii” etc.), culegătoarea lega în vremuri de demult un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe ceilalți. De la distanța la care se afla, Crey nu-și dădu seama prea bine ce se întîmplă. ― Ce mama naibii!? auzi guvernatorul în cască. ― Ce s-a întîmplat? ― Domnule guvernator... ăăă... eu și colegii mei credem că e ceva necurat la mijloc. ― Da, știu. Mi-o tot spui încă de pe orbită. Pe legea mea, dacă nu am de gând să te opresc odată și pentru totdeauna, tună Crey. ― Nu, domnule. Chiar e ceva în neregulă. Nu sunt mai mult de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
sa: Nu cred că ziceam că o să scriu două tomuri în fiece an numai de mă va lăsa pîrdalnica de tuse ce mă necăjea pe atunci și de care pînă în ceasul de față mă tem mai mult ca de necuratul [...]223. Max Frisch face tocmai din această identitate a naratorului cu subiectul care trăiește punctul de plecare al căutării identității de către naratorul său la persoana întîi. Romanul acestuia intitulat Numele meu fie Gantenbein poate de asemenea să fie citit ca
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]