2,908 matches
-
unde rasele, religiile, etniile sunt foarte amestecate. Lumea aceea este foarte vie și performantă", a zis Stelian Tănăse. "Pentru România părăsirea țării de către evrei și germani a fost și este și azi pentru noi o dramă istorică de proportii. Efectele nefaste se simt și azi. Ar fi fost foarte bine să avem după 1990 un milion de evrei și nemți. Aveau, după cum arată statisticile, un nivel de educație superior, iar procentual dădeau in mare parte - în anii 50-70- din elitele profesionale
Stelian Tănase regretă că am pierdut un milion de evrei și nemți, după 1989 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41620_a_42945]
-
ăsta?”. Kelly evadează totuși prin amintiri ce renasc și scandează mecanic relatarea propriei agonii. Prin fața noastră se succed episoade din viața sa de copilă, studentă, raporturile sale cu cei apropiați, cu părinții, prietenele, întâlnirea sa cu Senatorul din aceeași zi nefastă, ultima pentru ea. Întreaga forță a acestei cărți, în afara ritmului ei anxios, astmatic, din ce în ce mai accelerat, reprezentat prin fraze scurte asemeni sentințelor, constă în continua pendulare între cei doi poli sub tensiune ai prezentului și trecutului unei muribunde. Un trecut ce
Cinism vs inocență by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4175_a_5500]
-
a dreptei românești, se dă în petec integral cu comparația de mai sus. Legionarul român nu este schimbat de studiile în străinătate, unde asemenea afirmații ar atrage exmatricularea. Ei îndură proximitatea valorilor occidentale în tăcere și apărîndu-se de influența lor nefastă, că e la Cambridge, Londra sau Paris, tot așa cum fundamentaliștii islamici merg în Vest să înțeleagă natura sa ca să îl poată combate mai bine. Ai noștri băieți proptesc biserica românească mai ceva ca biblioteca peste tot pe unde se duc
Papahagi despre o președintă romă, lesbiană și atee. Vezi răspunsul Alinei Mungiu () [Corola-journal/Journalistic/41953_a_43278]
-
cea mai mare parte, mai exact, până când sechelele bolii nu vor fi vindecate. Singura terapie eficientă este cunoașterea tuturor documentelor și mărturiilor. A doua remarcă este aceea că negarea interesului oamenilor de azi, și, mai ales, al tinerilor, pentru rolul nefast al Securității în viețile noastre, are un puternic iz electoralist: nu puțini sunt candidații și aleșii poporului, cum sunt numiți, cu oarecare ironie, parlamentarii, care consideră că nu-și sporesc șansele evocând în campaniile lor Securitatea, care n-ar mai
Preocupări desuete? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4027_a_5352]
-
cu „rănile sufletești care rămân ca un stigmat moral veșnic”. În acest sens a publicat două cărți: Copii-dușmani ai poporului (2007) și De pe băncile școlii în închisorile comuniste (2010). Recent, a strâns laolaltă mărturiile a 22 de participanți la experiența nefastă a comunismului. Cei intervievați au, în mare măsură, o poveste comună și, totuși, mereu diferită. Ei au beneficiat de o educație liberală, iar spiritul civic era transmis ca o normă socială, încă din primii ani de școală. Volumul mi-a
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]
-
senatorilor. Liberalul a remarcat ironic faptul că ”dl. Zgonea și cei ce au lucrat în această echipă au primit binecuvântarea de peste tot de unde o puteau primi: Băsescu, DNA”, transmite Newsin. ”Nașterea unui nou val de isterie antiparlamentară e cu totul nefastă. Și atunci cred că era mai bine ca acest subiect să nu fie abordat, decât să creeze sentimentul, fără niciun fel de bază în realitate, că parlamentarii încearcă să se transforme în instanță, că încearcă să se sustragă legii, că
Antonescu: Zgonea a primit aprobare de la toți: Băsescu, DNA, ANI by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39789_a_41114]
-
deplângerea unui destin nefericit și nemeritat. Diferența importantă constă în faptul că moldovenii lui Ion Druță nu cred, profetic, într-un viitor mai bun, nu speră într-o răzbunare a timpurilor sau într-o mântuire colectivă care să schimbe sensul nefast al istoriei. Unde duce totul o spune concluziv ultimul paragraf al romanului: ,Câmpia Sorocii... O zare rotundă de horboțică albastră, întinsuri largi, fermecătoare, o soartă grea și încurcată, un suflet blând, împovărat de propria sa bunătate - atâta primește acest fiu
Cântarea Basarabiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10014_a_11339]
-
aș merge cu metrou sau cu trenu aș putea citi ceva. Deși Schopenhauer hat gesagt Lesen heißt, mit einem fremden Kopf statt dem eigenen zu denken. Cititu înseamnă să gîndești cu capu altuia. Mai ascult radio, măi mă cert cu nefasta, în rarele momente cînd mergem împreună. Nu știu dacă ați observat da mașină e un loc ideal să te cerți cu nefasta, gradu de nervi e direct proporțional cu viteză atinsă. În momentele de extaz ating 200 la ora. Desigur
Şofatul şi Schopenhauer by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18972_a_20297]
-
dem eigenen zu denken. Cititu înseamnă să gîndești cu capu altuia. Mai ascult radio, măi mă cert cu nefasta, în rarele momente cînd mergem împreună. Nu știu dacă ați observat da mașină e un loc ideal să te cerți cu nefasta, gradu de nervi e direct proporțional cu viteză atinsă. În momentele de extaz ating 200 la ora. Desigur te poti certă și cu amantă sau soacra sau mai știu eu cu cine. Uneori însă, șunt fără muiere că cum zicea
Şofatul şi Schopenhauer by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18972_a_20297]
-
undeva regret prostiile pe care nu le-am făcut. Din fericire Schopenhauer nu spune nimic despre asta, ooops, l-am prins. Cum șunt io d.p.d.v politic, șunt unu de dreapta sau de stînga? Sau mă gîndesc dacă șunt român? Nefasta a venit în Ge cu cîteva luni înaintea mea și a fost întrebată de niște nemți dacă și-a căutat prin arborele ginecologic să vadă dacă nu cumva e nemțoaica, deși nu e blondă, da cică nu arata a româncă
Şofatul şi Schopenhauer by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18972_a_20297]
-
leneși, aici parcă mă recunosc, cică românii șunt bețivi, cald, cald, iată că mă apropii, își bat nefestele și copii, rece, rece, nu l-am lovit niciodată pe fi-miu, nici macar cum l-a mîngîiat băsescu pa băiatu ăla, iar nefasta, nici gînd, că-i tare voinica. Uite domne de ce nu-mi place să merg cu mașina ajungi sa-nnebunesti de atîtea gînduri. Și Schopenhauer asta a început să mă plictisească, uneori ai impresia că toate vorbele dastepte s-au spus
Şofatul şi Schopenhauer by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18972_a_20297]
-
Dumnezeu - doar Unul este!.... Așadar, în vremurile de astăzi, când suferințe și necazuri foarte multe și foarte variate cum ar fi neajunsurile și sărăcia, bolile și singurătatea, nedreptatea, patimile și violența și multe altele încearcă să cuprindă sub aripa lor nefastă cât mai mulți semeni, este foarte necesară o revenire și o reorientare sinceră a existenței noastre către Dumnezeu. Singur aflându-se omul nu poate să depășească zidul deznădejdilor pe care suferințele și greutățile i-l aduc înainte și astfel se
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
Mircea Popa Sub semnul improvizației Cine a trăit în anii socialismului “multilateral dezvoltat”, își aduce aminte cu strângere de inimă de câteva perioade nefaste ale culturii noastre, una dintre acestea fiind legată de momentul de tristă amintire când în fruntea bucatelor acestui minister s-a aflat partinicul și pateticul locvace I.D. Bălan. E unul dintre criticii care, pe urmele lui Vitner și N. Moraru
Ediție Goga la “Univers Enciclopedic” by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13419_a_14744]
-
cunoscut din interior aceste orientări” (p. 106). Cartea ne oferă și câteva portrete, creionate în linii aproape clasice: “Victor Iancu a fost unul dintre esteticienii și comparatiștii de seamă din România, cu drumul afirmării întrerupt și distorsionat de multele întâmplări nefaste ale istoriei” (p.39); “Pentru Eugen Dorcescu experiența existențială se convertește mereu într-o poezie de adâncă meditație asupra condiției umane în ipostaza individuală de ființă trecătoare, dar și de permanentă raportare la forța divină. Convertirea poetului este una de
ZILE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358220_a_359549]
-
roșcat,... cu ochii verzui, trăsături care, toate laolaltă, grație mâinii măiastre a Creatorului, întruchipau farmecul feminin, care atrage(...) sexul celălalt”... Groza a fost, însă, înainte de toate, un politician care și-a slujit țara în măsura în care i-a permis o conjunctură politică nefastă, care avea să dureze mai bine de patru decenii. Cuvintele din urmă, rostite pe patul suferinței și al săvârșirii, au rezumat în final un crez de la care nu s-a abătut nici o clipă: „Dacă ar fi s-o iau de la
Agenda2005-40-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284278_a_285607]
-
particular, ca să se dezvolte, are nevoie de protecție, de libertate, de concurență. Altminteri riscurile îndepărtează capitalul și odată cu el statul de mîine al Palestinei." În altă parte, tot în 1919, deci la numai doi ani de la revoluție, el arată consecințele nefaste ale intervenționismului de stat. Aceasta "nu este o inițiativă, scrie eseistul, ci o oprire"(...). El "nu creează valorile, deci nici civilizația". Iar în interviul luat lui Margoline, principalele sale preocupări sînt: cum trăiesc evreii în Ucraina, cum este privit acolo
Fundoianu, eseist, filozof și profet by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Memoirs/16140_a_17465]
-
câtuși de puțin toate momentele care-i mai țin de tovărășie în clipele de tihnă. Privirile îndărăt îl tămăduiesc sufletește și parcă-l revigorează. Tractorul vs. cabaline În memoria crescătorilor tradiționali de cai din România, mai persistă amintirea celor mai nefaști ani, când „agricultura socialistă” se afla în mâinile demolatoare ale ministrului Bucur Șchiopu. Tractorul, considera el atunci, va trebui să înlocuiască calul, iar nobilul animal urma să ia drumul abatoarelor. Au fost sacrificați în acei ani, într-un măcel fără
Agenda2005-34-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284108_a_285437]
-
Horodincă, Adio, domnule Maiorescu, publicat în "Gazeta literară" (8 dec. 1958) e socotit "o rușine pentru cultura românească". Și de toate aceste mistificări și încă de altele, adevărate acte antinaționale, e făcut răspunzător în modul cel mai direct și justificat, nefastul M. Roller, "diriguitorul ideologiei românești, omul Moscovei, care a făcut mult rău culturii românești. Originar din Buhuși, fiu de rabin, comunist ilegalist, s-a apucat să Ťscrieť Istoria României, falsificând-o, mergând până acolo încât a negat originea latină a
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
tabagismului și Ziua fără fumat, care sunt marcate, anual, pe plan internațional/european, în țara noastră a fost instituită și Ziua națională fără fumat (17 noiembrie), aceasta fiind încă un prilej de informare a populației, îndeosebi a tinerilor, privind influențele nefaste ale fumatului asupra sănătății. De altfel, un studiu efectuat de D.S.P. Timiș în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean și Centrul de prevenire, consiliere și evaluare antidrog relevă faptul că din totalul eșantionului de liceeni intervievați, 16,2% sunt mari fumători
Agenda2005-44-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284362_a_285691]
-
de gaze cu efect de seră decât cele necesare pentru a permite menținerea echilibrului termic al planetei. Eliminarea acestor gaze prin procese naturale este mult mai înceată față de producerea lor. Drept urmare, se ajunge la efectul de seră și la consecințe nefaste: în ultimii o sută de ani temperatura medie globală a crescut cu 0,1 grade Celsius. În ultimul sfert de secol, nivelul mărilor și oceanelor a crescut cu 20-25 cm datorită topirii ghețarilor din emisfera nordică. Creșterea temperaturii Pământului se
Agenda2005-44-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284375_a_285704]
-
nefericiți Pentru doar zece bani, Casa „Pater Jordan“ ușurează suferințele săracilor și oferă adăpost nonstop Regimul comunist i-a ascuns de ochii lumii pe cei ce, strecurându-se în bezna sărăciei, își trăiau zilele în unghere neștiute de nimeni. Reminiscențele nefaste de atunci au ieșit la lumina zilei; oameni dintr-un cotidian poate încă ostil, ostracizații zilelor noastre, își revendică dreptul la o viață demnă. Vinovați sau nu de povara necazurilor, societatea le acordă o șansă: un acoperiș temporar. Pentru Radu
Agenda2005-28-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283932_a_285261]
-
sau poate rătăci nocturn într-o barcă, luând un țigănuș la bord, pe care îl învață "Tatăl Nostru". Se mută de la o gazdă la alta, lipsit de posibilitățile de a-și achita chiria. Iubește maladiv copiii, detestă maturii, urăște societatea nefastă și impură. Simplist, l-am putea numi un neadaptat din categoria învinșilor din proza lui Vlahuță și Delavrancea. El nu e însă un sentimental, ci un filosof cu pretenții intermitente de interpretare metafizică. Nu îi e de ajuns să se
Psihologismul halucinatoriu by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10494_a_11819]
-
1950 și e presărată de amintiri dintre cele mai inedite. Ceea ce urma să devină marea lui aventură de o viață a fost momentul unei descoperiri care i-a marcat existența, devenind apoi pasiune. Era momentul când comuniștii, în elanul lor nefast, începură să se războiască cu „vechile vestigii” și „reminiscențe mistico-burgheze”, lozinci atunci la modă. În greii ani de epurare comunistă, Ion Brădeanu, un tânăr cu dragoste de carte, a salvat de la pieire un octoih tipărit la 1826, ultimul document de
Agenda2005-11-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283488_a_284817]
-
Al-Jazeera a difuzat apelul pe care liderul Consiliului Înțelepților Musulmani, Harith al Dhari, l-a făcut la răpitori pentru a-i elibera pe cei patru ostatici, spunând că o astfel de răpire aruncă Irakul și lumea arabă într-o lumină nefastă. Eliberarea ostaticilor a fost cerută și de Partidul Islamic Irakian, principala formațiune politică sunnită. Dragi cititori, Majorările de costuri la materiale și utilități care au intervenit în acest an ne obligă să recurgem la o măsură pe care am încercat
Agenda2005-18-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283631_a_284960]
-
internațional, Papa Ioan Paul II s-a luptat pentru moralitate și pace. În scrisoarea sa apostolică „Spre mileniul trei”, din 1994, Suveranul Pontif definește ca pe „o cheie a pontificatului său” stabilirea unei noi doctrine morale, distincte de ideologiile, unele nefaste, ale secolului trecut, criticând nedreptățile lumii și încercând să-i oblojească rănile, indiferent că acestea fuseseră generate de comunismul ateu sau de sălbăticia capitalismului. Papa Ioan Paul ll nu și-a uitat nici țara natală, Polonia - unde a făcut prima
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]