1,154 matches
-
porturi de pe coastă, se stinsese brusc. Câteva vase menținute în carantină, era tot ce se mai vedea. Dar pe cheiuri, macarale mari părăsite, vagoneții răsturnați pe o parte, grămezi singuratice de butoaie sau de saci constituiau o dovadă că și negoțul murise de ciumă. În ciuda acestor priveliști ieșite din comun, concetățenilor noștri le era, pe cât se pare, greu să înțeleagă ceea ce li se întâmpla. Existau sentimentele obișnuite ca despărțirea sau frica, dar toți continuau totodată să pună pe primul plan preocupările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
omenirii, depozitul rădăcinilor umanității. Era o exgerare? Jaafar avea din când în când tendința să se folosească de înșelătorie, nu putea nega asta: care negustor nu o avea? Dar la muzeul din Bagdad nu era nevoie de nici un fel de negoț. Servise drept depozit celor mai vechi amintiri ale omului. Mesopotamia fusese prima civilizație și toate acele începuturi se aflau aici, sub sticlă, clasificate, etichetate și păstrate în Muzeul Național de Antichități. Primele tipuri de scriere din întreaga lume se puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Roma. Mi-l imaginez pe tata emoționat, pe mama splendidă și strălucitoare, el, coborîtor din burgunzii cu pletele unse cu unt, ea, floarea unui neam de țărani și de marinari care ajunseseră pînă la cîmpiile udate de Eufrat și făcuseră negoț cu smochine și fistic: Întîlnirea dintre un zeu scandinav și o zeiță feniciană la Vatican! Acest pelerinaj Assisi-Roma aparține tradiției orale a familiei mele, iar tata Îi Închină cîteva pagini Într-una din cărți. În mod ciudat, el nu vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
dar interesate de șoareci. Trepte cu balustrade din lemn acoperite cu icoane făceau legătura între buticuri și asigurau comunicarea cu etajele de sus. Arome diferite îl ajutau pe Porfiri să recunoască zona de piață prin care trecea și felul de negoț desfășurat acolo, iar cele mai puternice veneau de la patiserii, de la vânzătorii de mirodenii și de la comercianții de ceai și de tutun. În timp ce mireasma ușoară și îmbietoare a stalurilor cu miere și lumânări, precum și aromele complexă ale standurilor cu fructe conservate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
icoanele pe care le vindea, părul lung îi cădea bucle pe umeri, iar barba îi era despărțită în două. Deși era tânăr, probabil cel mai tânăr dintre negustori, era întodeauna serios, lăsând impresia că se afla cu mult deasupra acestui negoț care îi făcea pe ceilalți să își sorbească din ochi icoanele ca pe niște prăjiturele de jumate de copeică. Negustorul o întâmpină cu o ușoară înălțare a capului, iar Zoia îi răspunse cu o convulsie a gurii. Apoi, examină cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
registru, își termină fraza, Pe lângă asta, vreau să spun pe lângă situația catastrofică în care se află comerțul tradițional, câtuși de puțin propice articolelor pe care timpul și schimbările de gust le-au discreditat, olăriei i se va interzice să facă negoț în afară în cazul în care Centrul va comanda produsele pe care le propuneți în acest moment, Vreți să spuneți, domnule, că nu ne vom putea vinde păpușile comercianților din oraș, Înțelegeți bine, dar nu înțelegeți totul, Nu pricep unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
întreb de când ai sosit, Gaston. „Oare de ce-o fi venit în Japonia?“ Era o taină de nepătruns și pentru soră, și pentru frate. Afaceri? Comerț? Imposibil! Coate-goale cum arăta, n-avea el nici prezența de spirit, nici înțelepciunea necesară negoțului. Venise ca turist? Turismul înflorise extraordinar de mult în Japonia, dar pe Gaston nu-l interesa nici Nikko, nici Kyoto, nici Nara. Nu l-a auzit niciodată vorbind de Fujisan, de gheișe, sau de puncte de interes turistic. Venise să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
cu o inimă mare. Și-n plus, noi, sirienii, și evreii avem un motiv comun de mândrie. Navele noastre, adevărate caravane marine care duc în Occident ceea ce se descarcă de pe cămile pe coastele Orientului, sunt aproape ultimele garanții ale supraviețuirii negoțului în Marea Mediterană. Rotari nu mi-a mai răspuns, dar cuvintele mele l-au pus pe gânduri. Doar după un scurt răgaz, m-a întrebat: - Și cer mult pentru serviciile lor? - De obicei a zecea parte din bani sau din valoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
o mare cu pești mici care miroseau a mâl, dar lor le plăceau, deoarece erau grași și hrănitori. Era suficient să blochezi porțiuni de lagună și să aștepți ca soarele să sece apa; rezultatul? Sare cât cuprinde aproape gratis. Făceau negoț cu pește sărat. Angajaseră meșteri lemnari și călăfătuitori în multe locuri, cumpărau lemn pe coastele istriene și dalmate și construiau acele bărci lungi și iuți. Aveau sclavi și se fereau de străini, dar și unii, și alții, dacă erau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
vin și cu alte băuturi precum costum, un vin fiert și condimentat, cu alimente tip ulei, măsline, curmale, smochine uscate și fistic. Evreii importau papirus și metale neprelucrate, prețioase sau obișnuite. Cartaginezii, având ei sânge vandal în vene, făceau încă negoț cu grâu și mei, chiar dacă nu ca pe timpuri. Ceea ce m-a pus pe gânduri a fost negoțul cu relicve și ierburi, și mai ales cu orez, pe care tatăl meu nu reușise niciodată să-l pună pe masa longobarzilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
smochine uscate și fistic. Evreii importau papirus și metale neprelucrate, prețioase sau obișnuite. Cartaginezii, având ei sânge vandal în vene, făceau încă negoț cu grâu și mei, chiar dacă nu ca pe timpuri. Ceea ce m-a pus pe gânduri a fost negoțul cu relicve și ierburi, și mai ales cu orez, pe care tatăl meu nu reușise niciodată să-l pună pe masa longobarzilor. În privința primelor două mărfuri mi-a arătat o chitanță, câștigul din vânzarea unui simplu rulou de bumbac impregnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
care m-au numit târfă. Iar Iacob n-a făcut nimic ca să le închidă gurile cele proaste. Simon și Levi se întorseseră la tatăl nostru de câteva zile, cu un plan ascuns. Fuseseră în Ashkelon pentru un alt fel de negoț decât cel de capre și oi, lână sau ulei. Comerțul cu sclavi aducea mult mai mult câștig decât orice roadă a pământului culeasă cu greutate. Se duseseră să vorbească deci cu niște negustori de sclavi. Era limpede că Ruben avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
îmi păsa. Meryt s-a uitat într-o zi în jur și a hotărât că mi-ar trebui o cutie din împletituri în care să-mi pun bunurile. Cum aveam mai mult decât îmi trebuia și puteam deci să fac negoț cu ele, Meryt a ales o zi norocoasă ca să mergem la piață. Deja pe atunci ieșisem de multe ori la diverse nașteri, și totuși mă temeam de această excursie în lumea mare. Meryt știa că îmi era teamă și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
colosal de activă energie, care‑i scutură când se descarcă. Ei bine, acum, prietenii, colegii, studenții și admiratorii lui nu mai trebuiau să avanseze bani pentru a‑i susține deprinderile de lux. Slavă Domnului, acum se putea dispensa de micile negoțuri cu argintărie Jensen și porțelanuri Spode sau Quimper pe care le practicase printre colegii lui de catedră. Toate acestea țineau de trecut. Acum era putred de bogat. Ideile sale deveniseră publice. Scrisese o carte - dificilă, dar populară - o carte inspirată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Om nu vrea femeie, spuse el. Indianul păru că se înarmează cu răbdare. Două macete și trei cârlige, oferi el. — Nu! — Două macete! — Nu! Kano se ridică în picioare și oferi cu generozitate: — Ea rămâne și tu punând încercare. După, negoț facem... Nu vru să pară grosolan. Se temea să nu rănească sensibilitatea indigenului. Se temea de asemenea să nu-l facă să nutrească ideea că nu se simțea atras de femei, fapt pentru care și-ar pierde respectul tribului. Intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ani În urmă, aducând cu ei acest copil delincvent. Tatăl lui băuse până ce murise, dar nu Înainte să-i inculce singurului său fiu principiul care spunea că membrii familiei Ruffolo nu erau croiți pentru lucruri comune cum este munca sau negoțul, nici măcar pentru studiu. Adevărat fruct al sămânței tatălui său, Giuseppe nu muncise niciodată, singurul negoț pe care-l practicase vreodată era acela cu obiecte furate și tot ce studiase În viață era cât de bine să deschidă o Încuietoare sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
nu Înainte să-i inculce singurului său fiu principiul care spunea că membrii familiei Ruffolo nu erau croiți pentru lucruri comune cum este munca sau negoțul, nici măcar pentru studiu. Adevărat fruct al sămânței tatălui său, Giuseppe nu muncise niciodată, singurul negoț pe care-l practicase vreodată era acela cu obiecte furate și tot ce studiase În viață era cât de bine să deschidă o Încuietoare sau să intre prin efracție Într-o casă. Dacă se reîntorsese la treabă atât de repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
ai vrea să-mi faci un serviciu, ți-aș mulțumi ca la un frate. Noi am vârât capital mare în afacerea asta și nu zic că nu merge, nu vreau să supăr pe Dumnezeu (Iorgu se închină superstițios), dar e negoț delicat, din orice se strică. Aici totul e să ai vad, să știe lumea de unde să te ia. Dacă mă mut, sunt un om pierdut. Domnul Giurgiuveanu e proprietarul localului, cum știi și dumneata, și nu pot să mă plâng
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
hârtie, ciopârțită c-o lamă, o zi întreagă, în zeci de mii de bucățele și, din două-trei mișcări abile, să ți-o reconstituie la fix, sub forma inițială. Șefii nu-l cred, oameni de aur. Știu și ei de veselul negoț de pe șantierele arheologice, dar acum, din enormitățile subordonatului, li se vădește și neajunsul că se și bea mult prea mult. Dacă, cumva, există.. Ce mai aștepți? Adă-l aici. Adă-l, bă, aici pe cioflingar, că te ia mama dracului
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
discurs? Care sunt rigorile creștine ale teologiei? În fine, interogația poate fi răsturnată pentru a chestiona rigorile teologice ale creștinismului. „Dar voi cine ziceți că sunt Eu?”tc "„Dar voi cine ziceți că sunt Eu ?”" Pentru a răspunde acestor întrebări, negoțul intens cu martorii predaniei - cu Scripturile și cu scrierile Părinților Bisericii - este o indispensabilă datorie. Scripturile, mai întâi, plasează teologia în contexul întrebării personale adresate de Iisus ucenicilor Săi: „Dar voi cine ziceți că sunt Eu?” (Mc. 8,29). Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
s-a mai ticăloșit, îi răsunau lui Coltuc în urechi cuvintele Ologului în timp ce privea umerii gârboviți ai Melaniei, pe trotuarul de pe strada Viitorului. Uită-te cum ne-am înmulțit, toate arătările lumii : ciungii, orbii, ologii, milogii. Aicea e altfel de negoț, mai cu curu-n sus : cu cât mai mulți cerșetori în vitrine, adică pe trotuare, cu atât mai multă sărăcie pe rafturi și ticăloșie pe tejghea. E destul să ne numeri pe noi, betegii și pomanagiii, nu-ți mai trebuie metru
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Tili, privind către Maca și zâmbindu-și cu subînțeles. Adică au câștigat ? — O, nu, Doamne ferește ! Am reușit să-i fac să renunțe... Să nu mai joace o vreme la loterie. — Adică ți-ai pus mușteriii pe fugă ? Ce fel de negoț mai e ăsta ? — Le priește și lor, răspunse Jenică, serios. Nu e bine ca norocul să-ți vină așa, pe neașteptate. — Auzi, spuse Maca, da’ de ce nu joci și tu ? Decât să te străduiești să-i faci pe alții să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o păzea o rudă sau un fost subaltern, și, fără a fi proprietarul cine știe cărui avut în fiecare parte, avea sentimentul că în cazul unei catastrofe se putea refugia în una din aceste localități, la casa lui, continuîndu-și oricât de modest negoțul. Până la această eventualitate, se folosea de legăturile cu Orientul imediat, făcând afaceri în releu, și probabil că prin asociații săi el era interesat și în combinații mai vaste. Astfel, totdeauna mărfurile orientale îi soseau la Constanța pe un vas grecesc
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în îndoielile lui insidioase. Toți de altfel erau oameni capabili de mari rezerve mentale. Inamicul cel mai mare al lui Pomponescu era in-diferența interioară pentru ceilalți a fiecăruia dintre cei de față. Saferian voia să știe dacă mai poate face negoț, Gonzalv voia o catedră, Gulimănescu pândea un avantaj, Hagienuș își apăra liniștea prin protecții, madam Farfara fugea de îmbătrînirea în camizol, Gaittany își lărgea relațiile și mai ales venise pentru meringă. Dacă Pomponescu ar fi ieșit din separeu și ar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
stând cu el în lungi conferințe de evocare a trecutului. Cum duminica își continua turismul cu motocicleta pe la Brașov, Constanța și cu întîrzieri de mai multe zile la Sibiu și la Sighișoara, Demirgian aducea lui Saferian impresii atât din lumea negoțului anticăresc, cât și de ordin general. Saferian era interesat să știe ce spun negustorii de pretutindeni despre situație, dacă negoțul mai are sau nu vreun viitor. Mediile comerciale sunt foarte sensibile și știu lucrurile înainte de a se întîmpla. Fără a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]