1,416 matches
-
un mod descriptiv, neevaluativ; Fiecare explică într-un mod descriptiv, neevaluativ cum se simte; * Fiecare inventeză cel puțin trei acorduri opționale care ar duce la maximizarea rezultatelor mutuale ; Fiecare încearcă să realizeze o perspectivă asupra celor dorite de cealaltă persoană; * Negociatorii aleg acordul cel mai înțelept și se obligă să respecte condițiile impuse de aplicarea lui. Atât în relațiile dintre grupuri cât și în raporturile interpersonale, cea mai bună soluție este altruismul, iar acesta se consolidează prin cooperare de informații și
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
dinaintea negocierilor pot fi false; 3. concesia - dacă faci o concesie trebuie să știi exact ce vrei să primești în schimbul ei; 4. să știi rezultatul dorit - înainte de începerea negocierii trebuie să ai clar definit scopul negocierii; 5. dezinformarea - cu cât negociatorul are mai multe informații despre tacticile și opțiunile celeilalte părți, cu atât are mai multe șanse să obțină rezultatul dorit; 6. tăcerea - poate fi o tactică eficientă când adversarii devin agresivi, lipsiți de respect și nepoliticosi; 7. judecata lui Solomon
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
o soluționare constructivă sau folosesc șiretlicuri. 12. Trebuie să te cunoști pe tine însuți și să îți cunoști reacțiile tipice la diferite feluri de conflict. 13. Pe tot parcursul conflictului, rămâi o persoană morală - adică o persoană atentă și dreaptă. Negociatorul - 5 stiluri de comunicare: 1. Stilul emotiv - este caracteristic persoanelor la care dominanța este puternică și sociabilitatea ridicată. Persoanele cu acest stil : -sunt expresive, vorbesc repede, gesticulează mult, folosesc mâinile și mimica feței; -devin patetice, uneori se inhibă, alteori se
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
folosesc mâinile și mimica feței; -devin patetice, uneori se inhibă, alteori se pripesc; -au comportament dinamic, orientat spre acțiune și risc; -sunt atrase de relațiile informale și refractare la cele oficiale; -sunt empatice, au putere de convingere înnăscută; -sunt buni negociatori pentru strategiile de cooperare și compromise. 2. Stilul autoritar - este cel caracteristic persoanelor la care se combină dominanța puternică cu sociabilitatea scazută. Persoanele care au un astfel de stil: -sunt parentale, afișează o atitudine serioasă, grijulie; -exprimă opinii clare, într-
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
ceva; -preferă ordinea, caută un mediu de muncă ordonat; -sunt lente, meticuloase, le place să revadă detaliile și nu pot lua decizii rapide; -sunt introvertite, preferă singurătatea și nu sunt buni parteneri de conversație; -sunt puțin înzestrate cu aptitudini de negociator și sunt potrivite pentru strategia de evitare. 4. Stilul îndatoritor - rezultă din combinația dintre o sociabilitate ridicată și o dominanță slabă. Persoanele cu un astfel de stil de comunicare: -cedează ușor, se sacrifică, se supun, sunt răbdătoare, sensibile; -nu țin
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
Stilul flexibil - este o combinație a celor anterioare. În cadrul acestui stil intervine și versatilitatea care se referă la ceea ce este schimbător în comportamentul unei persoane, rămânând o caracteristică independentă de stilul de comunicare. Acest stil este tipic pentru un bun negociator caracterizat prin încercarea permanentă de a schimba propriul stil, discursul, atitudinea în raport cu situația sau partenerul. Flexibilitatea acționeaza în vederea întâmpinării diferitelor nevoi ale partenerilor. III.4. Motivarea elevilor - sursa de atenuare a conflictelor O sursă de atenuare și de evitare a
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
Kominternului. După ce, în 1922 a reușit să se implice în semnarea tratatului de la Rapello cu Germania, prin care Rusia Sovietică nu mai era o țară izolată, între 1923 - 1925 îl aflăm la Londra, împreună cu fiica sa adoptivă, Elena Codreanu, în calitate de negociator din partea sovietelor cu Marea Britanie. Cu toate că a adus servicii Rusiei Sovietice, a îndeplinit și funcții de răspundere în aparatul de stat al acestui stat, a ajuns ”persona non grata”, fiind până la urmă dus în fața plutonului de execuție, din ordinul lui I.
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
bună parte din comentarii și sondajele de opinii au fost adunate și publicate de Prof. Dr. Ion Gherman Președintele „Societății Culturale Ținutul Herța” din care menționăm titlurile: Ion Gherman - Tratatul de bază cu Ucraina ce nu poate fi ignorat de negociatori, Anton Uncu - NATO cu orice preț, Politica faptului împlinit, Moștenirea otrăvită, Sacrificiu istoric, Pretenții teritoriale. Maria Bucur - Dar Bucovina, Valeriu Graur - Bufonada cu Insula Șerpilor. Viorel Petrichi - Între NATO și Molotov. Eleodor Focșăneanu - Problema Basarabiei și a Bucovinei de Nord
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
asociații economice internaționale sau naționale Ăprecum: Asociația Producătorilor Australieni) precum că G.A.T.T. ar fi un eșec total. ; ; ; G.A.T.T. nu a fost întemeiată pentru a se comporta ca o organizație. A fost rezultatul negocierilor din 1947-1948, în timp ce negociatorii pregăteau simultan o cartă pentru Organizația Internațională de Comerț. G.A.T.T. a fost o înțelegere multilaterală care viza taxele și tarifele vamale. Așteptările cu privire la Acordul General pentru Tarifare și Comerț care în prezent poartă denumirea de Organizația Mondială a
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
pentru castelul Balcic, argumentând și cu faptul că în 1913, Carol I a refuzat să extindă frontiera dobrogeană mai la sud, pentru a nu trece la România castelul regelui Ferdinand al Bulgariei de la Euxinograd. Argumentul nu i-a convins pe negociatorii bulgari. În ziua de 23 august s-a desfășurat Consiliul de Coroană, convocat de Carol al II-lea, pentru a analiza mersul tratativelor româno-bulgare și româno- ungare. Între vorbitori s-a remarcat C.Argentoianu, care a spus „În chestiunea Cadrilaterului
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
1917, se alătură bolșevicilor. Președinte al Sovietului din Petrograd, însărcinat cu conducerea militară a loviturii de stat bolșevice din 7 noiembrie 1917, este unul din principalii protagoniști ai Revoluției din Octombrie*. Comisar al Poporului pentru Afaceri Externe și unul din negociatorii Tratatului de la Brest-Litovsk, în martie 1918 fondează Armata Roșie*, care joacă un rol decisiv în războiul civil*. Creator, la 4 iunie 1918, al primelor lagăre de concentrare, conduce represiunea împotriva rebeliunii din Kronstadt* și împotriva insurecțiilor țărănești. Excelent orator, strălucit
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
esențiale. La Ialta, războiul împotriva Germaniei încă nu s-a încheiat, chiar dacă deznodământul nu mai ridică deloc dubii. Situația strategică este favorabilă URSS, ale cărei armate ocupă o mare parte a Europei Răsăritene. Apoi, Stalin și Molotov se dovedesc niște negociatori redutabili, intransigenți în ce privește obiectivele lor, dar făcând concesii asupra punctelor ce li se par secundare. Sunt ferm hotărâți să-și transforme victoriile militare în câștiguri teritoriale și politice durabile și să facă din URSS o mare putere, în timp ce nu era
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu dimensiunile cuprinse între 91 pe 137 de centimetri urmau să fie amplasate la 45 de centimetri distanță față de cea principală, în sensuri opuse. Ce stătea în spatele acestei proceduri aparent absurde? Vietnamul de Nord insista asupra recunoașterii Viet Cong-ului ca negociator independent. Statele Unite doreau recunoașterea presupunerii sale că Frontul era numai o prelungire a regimului de la Hanoi, ipoteză fundamentală în concepția sa tradițională despre respectivul conflict. Astfel, controversa asupra formei mesei era o manifestare simbolică legată de substanța conflictului. Era războiul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
democratic asupra politicii externe. Însă caracterul public al negocierilor nu este o cerință a democrației și e contrară bunului-simț. Bunul-simț rezultat din experiența cotidiană este suficient pentru a realiza că este imposibil să negociezi public altceva decât problemele de interes negociator. Această imposibilitate derivă din însăși natura negocierii și din contextul social în care negocierile au loc de obicei. O trăsătură comună a negocierilor constă în faptul că pornesc de la un maximum de cereri exprimate de părțile implicate, care sunt apoi
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Nu numai pozițiile lor de negociere vor suferi. Statutul social, prestigiul și puterea lor vor fi în mod ireparabil afectate dacă aceste negocieri sunt făcute publice, dezvăluindu-le slăbiciunea și arătându-le prefăcătoriile. Concurenții la câștigurile pe care le urmăresc negociatorii vor profita de ceea ce este dezvăluit de negocierile publice. Nu vor profita numai în ceea ce privește negocierile ulterioare, ci și în calcule generale, planurile și dispozițiile lor, care iau în considerare calitățile și capacitățile tuturor participanților la competiție. Din aceste motive, pe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
orice politică sau înțelegere pare mai avantajoasă în final. De asemenea, ele sunt politicoase și ușurează astfel înțelegerea între cei ce le folosesc, oricât de grave ar fi problemele care divizează statele. Pe scurt, ele constituie instrumentul perfect pentru un negociator subtil, atent, moderat și împăciuitor. Diplomația publică și susținătorii săi nu pot decât să disprețuiască un asemenea instrument care, cred ei, aparține unei epoci apuse, caracterizată de snobism aristocrat și indiferență morală. Cruciații dreptății - ceea ce ar trebui să fie diplomații
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și convenții de arbitraj și un tratat franco-polonez și franco-cehoslovac de asistență reciprocă în cazul unui atac din partea Germaniei. Adams, John - 1735-1826. Al doilea președinte al Statelor Unite (1797-1801). Desemnat unul dintre comisarii de pace în Franța în 1777; unul dintre negociatorii Tratatului de la Paris (1783) care a pus capăt Războiului American de Independență; ambasador în Marea Britanie (1785-1788). Ca președinte, Adams a împiedicat un război cu Franța printr-o politică moderată, de conciliere. Adams, John Quincy - 1767-1848. Al șaselea președinte al Statelor Unite
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
autoritate a liderului este mic, iar în schimb, aria de libertate a subordonaților este mare, avem de‑a face cu practicarea stilului de conducere democrat. Cele șapte comportamente ale conducătorului sugerează existența a patru stiluri de conducere: dictatorial (comportamentul 1); negociator (comportamentul 2); consultativ (comportamentele 3, 4, 5); cooperator sau implicativ (comportamentele 6, 7). Conducătorii pot opta pentru unul sau altul dintre aceste stiluri de conducere, opțiunea lor fiind influențată de o serie de forțe care țin de manager, de subordonați
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
purtător de cuvânt - transmite informațiile în afara grupului sau organizației). În sfârșit, există și roluri legate de procesul luării deciziilor (rol de inițiator - inițiază acțiuni; rol de mediator al conflictelor; rol de contabil - ține evidența celor petrecute în grup; rol de negociator în relațiile cu alte grupuri sau alte organizații) (vezi figura 24). Figura 24 - Roluri manageriale (după Mintzberg) Remarcăm că cele zece roluri din figura de mai sus sunt în esență roluri de tip acțional, evidențiind nenumărate tipuri de relații între
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și cu totul alta să hotărăști pentru întreaga organizație. Ne reamintim din capitolul anterior că Mintzberg (1973), analizând rolurile decizionale ale managerului, desprindea patru subvariante ale acestora: rol de inițiator; rol de mediator al conflictelor; rol de contabil; rol de negociator. Toate aceste roluri au o serie de prescripții comportamentale care trebuie cunoscute și învățate în vederea executării lor. Or, pentru un decident, modul de asimilare și intrare în rol, realizate la rândul lor în funcție de percepția rolului și expectațiile în legătură cu el, au
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este o „procedură de discuție”, că presupune „părți interdependente” sau „procese interrelaționale”. Caracter procesual. Negocierea presupune o desfășurare în timp, o succesiune de faze și etape derulată pe intervale mari de timp (nu întâmplător unii autori consideră că un bun negociator trebuie să dea dovadă de o mare răbdare pentru a rezista duratelor lungi pe care se întind negocierile). Caracter voluntar. Negocierea este declanșată sau stopată prin voința părților, ele fiind cele care decid dacă negocierea continuă, dacă este întreruptă temporar
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
al negocierii se ascunde problematica funcțiilor ei, nu de puține ori controversate în literature de specialitate. Unii autori preferă să vorbească despre funcțiile integratoare ale negocierii, care acționează ca un liant social (multiplică ocaziile de întâlnire și de apropiere între negociatori, crește gradul de acceptanță al altuia, creează impresia că actele personale sunt apreciate și valorificate de alte persoane, ceea ce conduce la sporirea încrederii în sine, oferă posibilitatea efectuării unor schimbări argumentate etc.). Alți autori se referă la funcțiile reglatoare ale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
un avantaj mutual părților, permite cooperarea durabilă, avantajoasă pentru viitor, favorizează dezvoltarea preferințelor, chiar disimulate, fapt care garantează înțelegerea lor) (pentru informații suplimentare, vezi Thuderoz, 2002, pp. 172-184). Caracterul interactiv al negocierii acoperă problematica interacțiunii rolurilor în procesul negocierii. Un negociator trebuie să „joace” cel puțin două roluri care sunt însă contradictorii: rol de intrasigență, pentru a susține punctele inițiale; rol de suplețe, de a consimți la un minim de consens necesar obținerii acordului. Când unul sau altul dintre aceste roluri
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aceste roluri sunt exagerate, efectele sunt negative: împiedicarea ajungerii la un acord (dacă intransigența este foarte mare); dezavuarea persoanei care face concesii (dacă suplețea este crescută). Asemenea efecte negative se atenuează dacă avem de-a face cu o echipă de negociatori care își „împart” rolurile între ei, unii fiind intransigenți, alții supli. În acest caz, printr-un efect de compensare, negocierea se poate finaliza corespunzător. O oarecare contradicție există și între rolul funcțional al negociatorilor (inițiator de discuții, solicitator sau furnizor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a face cu o echipă de negociatori care își „împart” rolurile între ei, unii fiind intransigenți, alții supli. În acest caz, printr-un efect de compensare, negocierea se poate finaliza corespunzător. O oarecare contradicție există și între rolul funcțional al negociatorilor (inițiator de discuții, solicitator sau furnizor de informații) și rolul de echipă al negociatorilor (de creativ, de realizator, de leader, de perfecționist menite a contribui la menținerea unor relații relativ bune între membrii echipei de negociere). Echilibrarea rolurilor este adeseori
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]