730 matches
-
cerul din satul Karpi, așa cum spunea ori de câte ori pomenea de acea întâmplare tragică. Rătăcise de colo-colo prin toată Turcia, trecuse Bosforul și, în sfârșit, se așezase în primitorul Rusciuk. Curând se însurase cu Mamica, fata bogatului negustor Hanum-Oglu și își reînnodase negustoria. Din acea căsătorie și sub binecuvântarea lui Dumnezeu se ivise el pe lume și primise, nu întâmplător, numele Emanuel. „Dumnezeu a fost, este și va fi cu noi! Să nu uiți niciodată asta, fiule.” Nu uitase, dar învățase destul de repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de către plenipotențiarii ruși. Cei turci se limitară la câteva zâmbete firave. Dar fleacurile astea nu mai aveau acum nici o importanță. Generalul se simțea mai tânăr ca niciodată. Cu o seară înainte petrecuse în compania unei văduvioare durdulii, care învârtea o negustorie pe cinste pentru ofițerimea rusă și nu numai. Era detașat și surâzător. Savoarea șampaniei îi consolida starea de bine și încrederea în viitor. O delegație de boieri divaniți se precipită spre el, oferindu-i o tabacheră din aur destul de grea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
dacă îi voi spune că un bătrân m-a amenințat cu o furculiță și mi-a luat banii? N-am de gând să mă mai las prădat, ripostă bătrânul, împroșcându-l pe Ignatius cu salivă. Asta ți se-ntâmplă în negustoria cu crenvurști. Cu asta se aleg tot timpul vânzătorii de crenvurști și cei de la stațiile de benzină. Jafuri și tâlhării! Nimeni nu respectă un vânzător de crenvurști. — Ba nu-i deloc adevărat! Nimeni nu-i respectă pe vânzătorii ambulanți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de departe voi ajunge. — Nu mă judeca greșit, fiule. Nu sunt un om rău, dar nu pot îndura la nesfârșit. De zece ani tot încerc să fac din Paradisul Vânzătorilor o organizație respectabilă. Dar nu-i ușor. Oamenii cred că negustoria mea-i pentru haimanale. E-o mare problemă să găsesc vânzători serioși. Și când fac rost de unul, de îndată ce iese cu marfa, îl jefuiesc golanii. Cum de-ți trimite Dumnezeu atâtea greutăți pe cap? — Nu trebuie să cercetăm căile Sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pe la spate. Furios, împinse mai departe căruciorul până ajunse aproape de capătul aleii. Acolo lăsă căruciorul pe o cărăruie, ca să nu se vadă. Îl dureau picioarele și în timp ce se odihnea nu voia să-l deranjeze nimeni, cerându-i un cârnat. Deși negustoria mergea cât se poate de prost, erau momente în care omul trebuia să privească lucrurile în față și să pună binele lui personal mai presus de orice. Dacă va continua mult s-o facă pe vânzătorul ambulant, picioarele i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
arăți acum indiferent și nerecunoscător. Afară era Încă lumină, deși soarele stătea să apună. Doar domnul Brener putea să-l vadă de pe locul său, ca un tron, și poate-i trecu prin minte un vers - pentru că domnul Brener iubea poezia, negustoria nu-i secătuise, de tot, simțul frumosului - un vers despre un apus de soare, care cade la orizont aidoma unui cap de monarh, atunci cînd se prăvale de pe un butuc. Îngîndurat, domnul Brener Își scoase o țigară din buzunarul interior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
să se ducă în cabina cea mare unde aveau să doarmă negustorii. Era o cameră cu grinzile la vedere, înțesată cu desagi. După ce intrară în cabină, solii rămaseră o vreme tăcuți ascultând zgomotele de pe punte. În urma lor se îmbarcau gălăgioși negustorii, care făcuseră popas cu o noapte înainte la Ojika. Prin hublourile cabinei se vedeau niște insulițe. Erau arhipelagurile Tashiro și Aji. Însă golful nu se mai vedea. — Mă întreb dacă oamenii de seamă au plecat deja, zise Nishi cu fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
seniorul Shiraishi să-l iau cu mine pe Hasekura în caz că mă voi duce. E întru totul searbăd și îi lipsește și istețimea lui Matsuki. Mai departe de cabina solilor, se află o încăpere mare pe care o împart între ei negustorii japonezi. Se gândesc numai la negoț și la câștig, iar lăcomia lor este uimitoare. De cum s-au îmbarcat, câțiva dintre ei au venit să mă întrebe stăruitor ce mărfuri japoneze ar merge la vânzare în Nueva España. Când le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și samuraiului care scriau în jurnalele de călătorie, fiecare așezat în felul său. Samuraiul îi aruncă o privire neîncrezătoare. — Nu veniți și dumneavoastră? Senior Velasco, tălmaciul, îi învață limba țării sale pe negustori. — Nishi, dacă noi, solii, ne amestecăm cu negustorii, o dată și o dată tot o să ne atragem disprețul spaniolilor, mormăi amar Tanaka. Dojenit în acest fel, Nishi se îmbujoră. — Dar dacă n-o să fim în stare să înțelegem nici un cuvânt când o să ajungem în țara aceea... — Avem tălmaci, nu? Uitându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
chiar acolo și chiar în acel moment se deschidea o lume cu totul deosebită de valea sa. Printre capetele brunete și plecate ale negustorilor, îl văzu și pe Matsuki cum stătea cu mâinile încrucișate și își mișca gâtul slab o dată cu negustorii. Acum, după ce îi învățase cuvintele simple, de bază, Velasco le zise ștergându-se la gură cu un șervet: Chiar dacă veți învăța limba, tot nu veți putea face negoț în Spania. După cum v-am mai spus, acolo n-o să vă meargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
zise samuraiul ridicând puțin glasul, îi sunt recunoscător lui senior Velasco, dar să nu ne plecăm urechea la învățăturile creștine! Însoțitorii săi nu ziceau nimic, așa că samuraiul spuse în așa fel încât să nu-l audă cei care dormeau împrejur: — Negustorii ascultă povestirile creștine doar de dragul negoțului în Nueva España. Pentru a putea face negoț, ei trebuie să cunoască și învățăturile creștine. Însă voi nu sunteți negustori. Atâta vreme cât sunteți supuși ai casei Hasekura, nu aveți voie să deprindeți învățătura creștină! Vorbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
respingă fățiș cererile sale. Velasco e om șiret. Izbucnirea lui Tanaka venea tot dintr-o neliniște nelămurită. Samuraiul simțea și el aceeași neliniște. Știa că mai marele fortăreței nu avea dreptul să primească scrisorile Stăpânului și să încuviințeze negoțul cu negustorii japonezi, dar după atmosfera acelei după-amieze își dădea limpede seama că Nueva España nu se bucura defel că ei, japonezii, traversaseră oceanul. Așa stând lucrurile, se prea poate ca și în capitala Mexico, unde se afla guvernatorul, să aibă parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
unei întâlniri oficiale cu solii japonezi. — Asta se întâmplă... oftă adânc starețul, din pricină că unii se împotrivesc planului tău. Știu. Mi-era limpede cine se împotrivea chiar și fără să întreb. Era vorba de neguțătorii și nobilii care făceau negoț cu negustorii spanioli din Manila. Se temeau că propriile lor câștiguri aveau să se împuțineze dacă Japonia urma să facă negoț cu Nueva España direct, fără a mai trece prin Manila. Dar în spatele lor se aflau de fapt iezuiții care nu vedeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Hasekura îmi urmăreau mișcările cu brațele încrucișate. Singur, locul lui Matsuki rămăsese gol, iar acest loc gol arăta fără tăgadă că Matsuki Chūsaku se împotrivea cu tot dinadinsul ritualului de botez. După ceremonie, le-am arătat lui Tanaka și Hasekura negustorii care primeau buchete de flori înconjurați de mulțime: Poate că îi socotiți pe negustori niște nefericiți, nu-i așa? Însă ei sunt primiți de către locuitori din Mexico drept prieteni. Iar de acum încolo și negoțul o să le meargă bine, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Nishi care scoase un oftat: Ce-am obosit! — Din pricina lui Matsuki, încuviință samuraiul din cap. Mereu gândește rău despre toate. Mie asta nu-mi place deloc. — Senior Matsuki spune că unul dintre noi ar trebui să se întoarcă acasă o dată cu negustorii și să dea de seamă în fața Sfatului despre cum stau lucrurile aici, iar ceilalți soli să rămână în Mexico. Spune că ajunge să înmânăm scrisorile Stăpânului către oficialii din Nueva España ca să ne îndeplinim datoria. Și că după aceea, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
presupus, solii au venit să-mi spună că vor merge și ei după mine în îndepărtata Spanie, dar s-au hotărât ca unul dintre ei și anume Matsuki Chūsaku, să rămână în Mexico și să se întoarcă în Japonia împreună cu negustorii. Îmi închipuiam că mă vorbește de rău față de ceilalți soli, dar mi se pare ciudat că se rupe de camarazii lui și că se leapădă de datoria de sol fără s-o ducă până la capăt. Negreșit, trebuie să aibă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
frumoase și când stătea în fața unui sanctuar unde curgea apă neîntinată simțea, de asemenea, nevoia să-și apropie palmele. Însă, un om atât de neputincios și prăpădit nu-l putea face cu nici un chip să simtă nici sfințenie, nici prețuire. „Negustorii...” La fel ca el trebuie să fi simțit în adâncul sufletului lor și negustorii de care s-au despărțit în Nueva España. Însă pentru a face negoțul cu Nueva España să meargă ca uns, au intrat în biserică, au îngenuncheat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
trenuri. Ioniță Popescu (Oltean Niță) (1807 - 1884) Unicul fiu al preotului, care slujea la Popina, În Cadrilater, era Ioniță Popescu, cel cunoscut sub numele de Oltean Niță. S-a născut în anul 1807. Acesta, fiind de tânăr întreprinzător, cu simțul negustoriei, va intra în posesia unei clădiri somptuoase, pe care a luat-o de la un medic. În afară de acestă locuință, Ioniță Popescu a ridicat și construcții anexe (magazii, locuri unde depozita gheață) și va construi și un birt. Hanul pe care îl
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3143]
-
produse în portul Oltenița. Fiind un om vesel , isteț, intra repede pe sub pielea clienților, și în cel mai scurt timp i s-a dus vestea că este un bun hangiu și om de afaceri. Pe lângă aceste calități manageriale în domeniul negustoriei, Ioniță Popescu , alias Niță Olteanu, a mai avut una, este vorba de șarmul cu care cucerea femeile. A avut trei căsătorii, în urma cărora s-au născut cinci copii. Niciodată, Oltean Niță n-a neglijat pe cei trei băieți și pe
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3143]
-
început, fiecare și-a apărat „pielea” mai ales cei ce au abuzat de funcția avută în regimul ceaușist, plecând pentru o perioadă de timp în alt județ, alții sau apucat de înființare de partid, iar alții s-au apucat de negustorie și afaceri. Odată ajunși să pună mâna pe putere, au căutat s-o cimenteze și să se prindă de ea cu magnetul cel mai puternic și au venit cu traista plină de promisiuni. De promis că se va trăi mai
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
început, fiecare și-a apărat „pielea” mai ales cei ce au abuzat de funcția avută în regimul ceaușist, plecând pentru o perioadă de timp în alt județ, alții sau apucat de înființare de partid, iar alții s-au apucat de negustorie și afaceri. Odată ajunși să pună mâna pe putere, au căutat s-o cimenteze și să se prindă de ea cu magnetul cel mai puternic și au venit cu traista plină de promisiuni. De promis că se va trăi mai
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și un înalt simț de datorie”121. 121 R. Cândea, Episcopul Cetății Albe..., p. 81. Despre Cetatea Ismail trebuie menționat faptul că în secolele IV-V era o colonie grecească cu numele de Antiofilas, iar în secolul al XII-lea, negustorii genovezi au construit cetatea. În secolul al XIV-lea, acesta a aparținut pentru o scurtă perioadă de timp Valahiei, iar la sfârșitul secolului al XIV-lea, Ismailul s-a aflat în stăpânirea Principatului Moldova. În lucrarea Descripțio Moldaviae scrisă de către
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
adevărat emoționantă: o comună, un kibbutz urban, prietenia dintre trei bărbați, devotați unul altuia, plini de considerație, uniți prin legături de afecțiune și atenție reciprocă. Tot cartierul fremăta de pregătiri febrile pentru intrarea sâmbetei. Gospodinele cărau coșuri de piață pline, negustorii ambulanți Își strigau marfa cu glasuri guturale, o camionetă cu un far spart ca ochiul negru al unui huligan dădu Înapoi și-nainte de patru-cinci ori până reuși În mod miraculos să parcheze pe trotuar, aproape lipită de alte două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pe unele oglinzi chinezești. - Nu vorbești În chineză, ci În mongolă, observă Ștefănel. De unde știi că Înțeleg mongola? - Asta Își poate da seama orice prost. Toată lumea strigă pe aici, toți au de arătat ceva. Ai trecut fără să tresari pe lângă negustorii chinezi, dar ai ascultat cu atenție ce spuneau negustorii mongoli. - Proștii de aici n-au altă treabă decât să urmărească tresăririle unui străin? Călugărul nu păru supărat de Întrebarea obraznică. Dimpotrivă, fața i se lumină Într-un zâmbet. - Așadar, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
În mongolă, observă Ștefănel. De unde știi că Înțeleg mongola? - Asta Își poate da seama orice prost. Toată lumea strigă pe aici, toți au de arătat ceva. Ai trecut fără să tresari pe lângă negustorii chinezi, dar ai ascultat cu atenție ce spuneau negustorii mongoli. - Proștii de aici n-au altă treabă decât să urmărească tresăririle unui străin? Călugărul nu păru supărat de Întrebarea obraznică. Dimpotrivă, fața i se lumină Într-un zâmbet. - Așadar, spuse el, se dovedește nu doar că știi mongola, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]