720 matches
-
plutelor cumpărate din Gheorgheni, de unde se obișnuiește să se pornească în țară, este Remetea.” Toamna, după terminarea lucrărilor agricole, începea exploatarea pădurilor. Iarna, lemnele tăiate erau transportate cu săniile pe malul Mureșului, unde se legau în plute. Aici se întâlneau negustorii armeni, sași și secui, angajau argații și pregăteau grupurile de plutași. Între aprilie și iunie, când apele Mureșul creșteau datorită ploilor de primăvară și topirii zăpezii, zilnic porneau câte 150-200 de plute spre Reghin, Târgu Mureș, Alba Iulia, sau chiar
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
cu schiturile ei fiind asemuita oarecum de C.C.Giurescu cu Muntele Athos. În 1670 Iordache Cantacuzino ridică prima biserică - Biserică Ovidenia. Răzeșii zidesc pe Măgura mânăstirile Buluc și Tarnița. În 1732 se inaugurează Biserică Nașterii Maicii Domnului, iar prin 1777 negustorii cazaclii sfințesc și ei biserică lor a Apostolilor Petru și Pavel. În secolul al XVII-lea - al XVIII-lea apar în localitate negustori greci, armeni și cazaci (cazaclii), iar la sfârșitul secolului al XVIII-lea sunt așezați aici și numeroși
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
Pădure. Circumscripția Miercurea Nirajului. Circumscripția Reghinul Săsesc. Circumscripția Gurghiu. Circumscripția Toplița. Circumscripția Toplița era compusă din comunele secretariatelor Toplița, Lunca Deda,care aparțineau Plașii Reghinul de Sus19.Din aceasta rezultă că în anul 1919 fruntașii satului, proprietarii de terenuri agricole, negustorii și micii proprietari, au fost implicați într-o intensă activitate politică, care în acest an era dominată în Lunca Bradului de P.N.R. din Transilvania și P.N.L. Odată cu încheierea primului război mondial, s-au produs unele modificări și în viața social
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
de altă parte cele trei documente denotă și multiculturalitatea stroeștenilor știut fiind faptul că cetățile Brașovului și Sibiului în secolul XVI erau locuite predominant de către sași. De asemenea este foarte posibil ca la Dunăre stroeștenii să-și cumpere marfa de la negustorii greci și armeni care erau foarte numeroși în acea perioadă. În aceste condiții stroeștenii au dat dovadă de bună înțelegere și bună conviețuire cu alte popoare. Deplasările lor de la Dunăre la Brașov și Sibiu aveau în mod cert si alte
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
în galbeni, icusari și huseși. La 1864 iarmarocul a trecut în stăpânirea statului. Prin decretul regal din 3 Februarie 1884, comuna Cașin a fost autorizată să perceapă 1% din prețul vânzării unei vite și 50 de bani pe zi de la negustorii ambulanți din târg. La început veneau negustori turci și greci, numiți corocari, care își transportau mărfurile pe spinarea cailor. Turcii aduceau de vânzare: pistoale, pânză de bumbac, numită „Bogasiu”, țesături turcești din păr de capră numită pânză „Hasa”, desagi, trăiști
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
din podgoriile ce o împrejmuiesc, cât și pentru numeroasele vestigii care fac obictul de studiu al arheologilor. Zona reprezintă un vechi teritoriu de întrepătrundere a drumurilor comercianților care veneu în special din Orient pentru a face schimb de marfuri cu negustorii nord-dunareni. Multiple descoperiri arheologice și-au găsit ecoul în literatura de specialitate. Ruinele unei fortificații în punctul “La cetățuie”, de unde provin materiale române, bizantine și slave, situat pe o înălțime care domină localitatea dinspre sud-vest, abundență monedelor române și bizantine
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
din cânepă, iar pe cap ștergare din cânepă cu margini din in. Iarna se purta suman, cojoc, pantaloni (bernevigi) din postav, căciulă de miel, opinci sau ciobote înalte. Încet, încet au început să apară tot felul de materiale, au apărut negustorii evrei, iar lumea cumpăra mai ales pentru sărbători, haine noi și încălțăminte. În trecut, hrana era pâinea dospită, (chită) sau nedospită (azimă) iar mai tîrziu s-a început a se consuma mămăligă, fiindcă se făcea mai repede și se consumau
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
Guelfii se divid în două fracțiuni: „bianchi” (albii) - care încercau să limiteze hegemonia papei - și „neri” (negrii). Dante Alighieri se naște la Florența pe 14 mai 1265 într-o familie din mica nobilime, tatăl - Alighiero di Bellincione - se ocupa cu negustoria. Mama - Gabriella degli Abati - i-a murit în copilărie, iar tatăl atunci când Dante avea 17 ani. Cel mai semnificativ eveniment al tinereții, după cum singur spune în opera sa "„La Vita Nuova”", este întâlnirea în 1274 cu Beatrice (nobila florentină Bice
Dante Alighieri () [Corola-website/Science/296767_a_298096]
-
în 1932, prin care limita prețul zahărului tos la 36 de lei kilogramul! Banii fiind puțini, se practica schimbul în natură, echivalentul cel mai des folosit fiind banița de porumb sau grâu, sau blidul de mălai, cu care erau plătiți negustorii ambulanți ce treceau prin sat.Aceștia erau figuri pitorești, umblând pe toate ulițele și strigându-și marfa cu modulări în voce, unii cu ace, piepteni, ață, alții cu spete pentru războiul de țesut, rudarii vindreau linguri, fuse și blide, sau
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Belvor (pe hărțile Iosefine din 1769-1773), Bélbor (1788,1806), Bélabora (1850),Gyergyó-Bélbor (1851), Bélbor, iar după 1918, Bilbor. Conform informațiilor culese din folclor, prima denumire a fost "Satul lui Runcan", familia Runcan fiind a unor negustori de cai care făceau negustorie în Moldova și, care ar fi fost întemeietorii Bilborului. Tradiția orală afirmă ca piatra de temelie aflată în altar, a bisericii de lemn cu hramul Sf.Nicolae, este gravata în chirilica cu numele Runcan. Depresiunea este brăzdata de apele Râului
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
perioada 7 decembrie 1940 - 15 februarie 1954, Ismailul a fost centrul administrativ al Regiunii Ismail a RSS Ucrainene. În secolele IV-V s-a aflat aici o colonie de origine greaca cu numele de Antiofilas. În secolul al XII-lea, negustorii genovezi au construit aici o cetate denumită “Licovrissi”. În secolul al XIV-lea, acesta a aparținut pentru o scurtă perioadă de timp Țării Românești, teritoriul de la nord de Dunăre fiind una dintre posesiunile Basarabilor (de aceea până în 1812, “Basarabia” era
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
Brașov - Pasul Buzău - Brăila și Sibiu - Turnu Roșu - Calafat. Aceștia vor fi avut și ei privilegiile lor, ca mai târziu, căci actul lui Vladislav I către brașoveni din 1368 le întărea "„vechile lor libertăți”". Dinspre sud, în Țara Românească ajungeau negustorii greci și cei ragusani, care încă din 1349 treceau prin Serbia către "„țara lui Basarab”". Foarte puține știri au parvenit în legătură cu oastea lui Basarab. Ele se reduc în principal în relatarea bătăliei „de la Posada”, în miniaturile din Cronica pictată de la
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
În pădurile de la nordul localității Vicovu de Sus au fost descoperite unelte de piatră, arme din bronz și fragmente de zale din Evul Mediu. Pe teritoriul Vicovului de Sus se află Vama cea Mică a Sucevei, deoarece pe aici treceau negustorii care cumpărau vite din Siret pentru a le duce în Transilvania și Maramureș. Existența unei vămi pe teritoriul localității este confirmată de două documente domnești aparținând lui Ștefan cel Mare din 3 aprilie 1488 și din 2 februarie 1503. La
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
foarte strânse dintre negustorii sași din Brașov și cei din orașele din Moldova și Țara Românească. Numele lui Neacșu Lupu este menționat deja într-un document din anii 1510 -1512 în legătură cu un proces de datorii pe care îl avea cu negustorii brașoveni. Hans Benkner este cunoscut ca jude sau primar al Brașovului din 1511. Numele care apare în epilogul Tetraevanghelului din 1561 al lui Coresi, este cel al fiului său Johann Benkner care este prezentat ca sprijinitor al scrierilor în limba
Scrisoarea lui Neacșu () [Corola-website/Science/298821_a_300150]
-
călugărului de origine greacă Nicodim, creatorul tradiției monastice la nord de Dunăre. Lui Vladislav i se atribuia Vadița, lângă Severin, fundație anterioară anului 1375 și Biserica Domnească din Curtea de Argeș. În plan economic, dă la 20 ianuarie 1368 un privilegiu pentru negustorii brașoveni, vama percepută mărfurilor - "tricesima" (a 30-a parte din valoarea transportului); este primul voievod al Țării Românești care bate monedă - "ducații de argint" plus o monedă secundară: "banii". Unul din cele mai vechi documente din Țara Românească (document original
Vladislav I () [Corola-website/Science/298855_a_300184]
-
sătești, societatea era nediferențiată și străină de viață politică, neimplicându-se în viață economică a statului. Statul comercial era mai centralizat și mai superficial decât statul feudal. Funcționarea statelor comunitar-comerciale depindea de comerțul la mare distanță, suveranii căutând să atragă negustorii străini. În cazul în care comerțul la mare distanță nu mai funcționa, sau aducea mai puține venituri, se trecea la o exploatare mai intensivă a producătorilor agricoli aflați în teritoriul lor. Dacă tranziția spre monarhiile teritoriale eșua, imperiile se destrămau
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
filozof german, cunoscut - mai ales - prin teoria sa asupra primatului "„voinței”" în sfera reprezentării lumii și în comportamentul uman. s-a născut în 1788 la Danzig (astăzi Gdansk/Polonia), fiu al unui comerciant, care îl destinase și pe fiul său negustoriei. Împreună cu tatăl, face numeroase călătorii prin Europa. După moartea acestuia în 1809, începe mai întâi studiul medicinei la Universitatea din Göttingen, la care renunță pentru a se dedica studiului filozofiei. În 1811 pleacă la Berlin, unde audiază cursurile lui Friedrich
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]
-
și la diversele forme din "Mai am un singur dor". Pe 1 februarie publică "Scrisoarea I" în "Convorbiri literare". Pe data de 18 martie îi scrie tatălui său, bolnav fiind, cerându-i iertare că nu poate veni să-l vadă. „Negustoria de gogoși și de brașoave” îl ține strâns de „dugheană”. Se plânge că-i e „acru sufletul de cerneală și de condei„. Totodată îi scrie și lui Negruzzi, spunând că nu găsește un minut liber spre a răspunde la scrisorile
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
afaceri sau la ateliere, femeile îngrijeau de gospodăria curată și bine înzestrată pentru un trai tihnit. De la ei a rămas - afirmă Dimitrie Dan - un gest devenit pe-atunci aproape reflex: "Obiceiul pe care-l aveau armenii cu prilejul facerii unei negustorii, adică de a strînge aproape cu sila mîna vînzătorului sau cumpărătorului, și a-i bate în palmă pentru a-și cîștiga prin aceasta bunăvoința mușteriului, s-a păstrat pînă în ziua de azi, și la celelalte popoare și mai cu
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
ca să construiască prima fabrică dar și un soi de agenție de comerț. În cele din urmă însă Japonia i-a silit pe toți străinii să plece și a blocat toate relațiile cu lumea exterioară, cu excepția unor relații comerciale restrânse cu negustorii olandezi și chinezi în orașul Nagasaki. Câteva ciocniri cu Rusia i-au permis șogunului să-și extindă puterea asupra insulei Hokkaidō și a Sahalinului (în 1807) dar politica de excludere a continuat. Izolarea va mai dura circa 200 de ani
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
scăpătați, înrudită cu cea a cronicarului Ion Neculce. Vasile și Profira au avut cinci copii, pe: Sofia, Ecaterina, Elena, Ioan și Octav. După nașterea lui Octav, Vasile și Profira s-au mutat în Botoșani unde și-au deschis o prăvălie. Negustoria a mers foarte prost și Vasile a fost nevoit în scurt timp să-și ipotecheze casa. Cum o nenorocire nu vine de una singură, tatăl lui Octav a decedat în anul 1876 și grijile familiei au rămas în sarcina mamei
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
al XX-lea, începând din anul 1900. Repictează "Aparul" în compoziția "Apă potabilă", revin tipologiile exploatate și asuprite ca "Diferend în Ghetto" și "Morala în Ghetto" și o mulțime de evrei săraci dar și bogați satirizați ca "O afacere mare", "Negustorie" și "Moș Ițic cămătarul". Apar din nou tipologii umane ca "Moș Grigore" și "Baba Frăsina", priveliști de pe râul Bistrița ca "Hora de la Broșteni", o altă reprezentare a compoziției din 1914 " Pâinea noastră cea de toate zilele" și " Întoarcerea de la coasă
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Telalul" sunt compoziții pe care pictorul le-a făcut în mai multe variante și reprezintă un negustor care stă sprijint de un perete și își analizează marfa cumpărată. Dacă pentru cei săraci și obijduiți, pictorul are înțelegere și compasiune, pentru negustorii hapsâni, artistul intervine cu spiritul critic până la satirizarea personajelor. Așa sunt lucrările cu zarafi și cu "Moș Ițic cămătarul" asupra cărora Băncilă a revenit mai mereu și a făcut mai multe replici. Există o pictură executată în anul 1912 care
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
000 de Kharidjiten (popor cu care au fost conflicte la alegerea califului). Problemele și conflictele politice din Zanzibar sunt generate de tendința arabă de a constitui un stat islamic independent de Tanzania. Primii care au sosit pe insulă au fost negustorii arabi prin secolul VIII, ei denumind coasta insulei "bar des zandj " (coasta omului negru), prin arabi extinzându-se și religia islamului pe insulă. Datorită necesității de comunicare a negustorilor arabi și locuitorii insulei ia naștere o limbă nouă suaheli (sâhil
Zanzibar () [Corola-website/Science/306632_a_307961]
-
de la Turda. Trupul voievodului a fost îngropat la Mormântul lui Mihai Viteazul din Turda. Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei și-a stabilit curtea princiară la Alba Iulia. Pentru necesitățile curții și ridicarea palatului princiar a apelat în repetate rânduri la negustorii și meșterii clujeni, oferindu-le totodată diverse înlesniri. Astfel, în 1627 negustorii clujeni vor primi dreptul de a exporta 1.000 de vite, astfel încât din taxele încasate să achiziționeze diverse alte mîrfuri necesare. Mulți negustori au primit dreptul de a
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]