1,077 matches
-
în vara aceea Gigi l-a luat pe Laur la crama Murfatlar, bucuros că i-a invitat taică-său care era ghid. Plimba un grup de nemți aflați pe litoral. Permanent elegant, îmbrăcat la șapte ace, ei îi admirau țoalele nemțești cu care se plimba prin oraș și se uitau la el ca la un Dumnezeu! Au mers cu niște autobuze ONT noi spre cramă; era vară, foarte cald însă autobuzele erau prevăzute fiecare cu sistem de aer condiționat. Grupul era
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
foarte cald însă autobuzele erau prevăzute fiecare cu sistem de aer condiționat. Grupul era format din 2-3 bărbați și restul femei, foarte vesele și gălăgioase, îmbrăcate în rochii frumoase, deschise la culoare, cu flori plăcute mai mari sau mai mici, nemțești ce să mai zic. Pe drum el îi prezintă grupului și foarte încântate iau înconjurat câteva turiste, pălăvrăgind între ele. El nu înțelegea nimic dar nu conta, tatăl lui Gigi era acolo. Două nemțoaice care se cunoșteau bine cu el
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
avea de ce să se plângă. Mai dăduse și în el, nu se putea treabă fără scărmăneală. Greșea, i se cuvenea. Anii trecuseră repede. Venise războiul. Deverul nu slăbise. Stăpânul mai mărise prăvălia, vânzarea crescuse. Jupânul avea în-vîrtelile lui cu comandamentul nemțesc care ocupase Bucureștiul. Vindea și cumpăra cartofi pe sub mână, cine-l știa? După plecarea dușmanului, domnul Vasiliu avusese câteva încurcături, dar scăpase. Trebuie să fi ținut bani berechet, gândeau toți băieții de prăvălie. Mulți plecaseră, deschiseseră prăvălii și ei, ajunseseră
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
numi astfel - cât pentru noi cată să aibă cineva innoranța unui Roessler, care ne face imigrați, astfel însă încît cei imigrați să fie 10 milioane, iar cei din izvorul emigrărei numai 800. 000. În fine, insolență ungurească sau innoranță pedantă nemțească; una din două e de trebuință pentru ficțiunile mari ale imperiului unguresc și a nimicniciei românilor. Și ce-au adus peste Transilvania cu scâlciatele lor idei? Moartea cea oarbă care-i secera cu miile și ura cea cumplită a celorlalte
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu o prefăcută indignare cum îl găsise pe Hergot, care asculta totul ca un școlar cuminte, cu capul în jos, zâmbind cu bunătate. Era un bărbat înalt, puțin cam pletoric, cu fața roză și păr bIond, rar. Cu tot numele nemțesc, era român curat, dintr-o familie răzășească, și bănuia a se trage dintr-un ostaș al lui Ștefan cel Mare poreclit astfel ori poate de origine străină. Hergot profesa medicina infantilă și trăia în casa albă cu două loggia, împreună cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
plăcere săintre în tratative. Dorești să comunici? - Cu cine? - Cu Hangerliu, el se ocupă cu afacerea asta. Gulimănescu acceptă și convorbi telefonic cu Hangerliu, de la care află că localul l-ar fi închiriat o Deutsche Buchhandlung, un depozit de cărți nemțești, contractul făcîn-du-se cu o reprezentanță străină. Hangerliu lăsa a se înțelege că în depozit urma a se ține reuniuni ale iubitorilor de cultură germană, nu chiar membri ai Mișcării, permiterea lor intrând în condițiile pactului. Se conveni ca Hangerliu să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
răutăcioși, am putea arăta că și d-l critic e capabil de germanisme, și nu ca să dovedim, ci numai ca să-l avizăm ușor, vom scoate două - trei; d. e.: {EminescuOpIX 82} 1. Vorba îmbucurătoriu (pag. 9) e traducerea ad litteram al nemțescului erfreulich - și-l sfidăm pe d-l critic de a o regăsi în limba poporului său în vreo carte netipărită-n Ardeal ori Bucovina. 2. Și aceasta-i prea lesne a arăta (sehr leicht zu zeigen), în loc de prea lesne de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
3. Fiind însă omul silit (p. 19), în loc de omul însă fiind silit etc. Am fi putut s-o urmăm, dar ne temem de-a nu voi să probăm ceea ce nu putem proba, cumcă autorul adecă ar fi învățat în școli nemțești; apoi neci ni place, neci avem timpul de-a ne ocupa cu secături și greșeli de virgulă, pe cari timpul și școalele românești ale viitoriului le vor șterge cu desăvârșire și din grai și din scris. Eu, din partea mea, sunt
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care a căzut lumea toată? Oare noi să nu învățăm din greșelile altora? Să nu ne folosim de împregiurarea cea în sine favorabilă cumcă simțul poporului nostru e încă vergin și necorupt de veninul farselor și a operelor franceze și nemțești? - Din contra... să ne folosim de împregiurarea asta așa de favorabilă, într-un timp în care atmosfera Europei întregi e infectată de corupțiune și de frivolitate, ca tocmai într-un asemenea timp noi să dedăm publicul nostru, folosindu-ne de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
prezintă lumei și cum toată viața lor publică e o parodie. - Cele șasesprezece milioane de unguri cu care înșeală Europa sunt o minciună. Și cine nu-și aduce aminte cum au schimbat numele indivizilor din districte întregi, încît bieții locuitori nemțești nu știau în urmă cum îi cheamă. Astfel, cu aparența, cu numele maghiar, ei vor să mintă ființa germană ori română. Din fericire încercarea, pre lângă aceea că e perfidă, apoi e și eminamente vană. Acești oameni ei înșii, cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tălmăcit și preste scurtă vreme îl va da la lumină, cum și pe Numa Pompilie. Onoratul dumnealui Naum Petrovici, case - perțeptor la mărita deputăție a fundusului școalelor românești, sârbești și grecești, au dat la lumina Methodica și Pedagogia din limba nemțească; carele și acum se gată a da mai multe alte cărți folositoare la tipari. Cinstitul și cu adevărat cultivirei românești rîvnitoriu dumnealui Nicola Nicolau au dat la lumină Plutarch nou în 2 părți tălmăcit din limba nemțească etc. Cinstitul cliric
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Pedagogia din limba nemțească; carele și acum se gată a da mai multe alte cărți folositoare la tipari. Cinstitul și cu adevărat cultivirei românești rîvnitoriu dumnealui Nicola Nicolau au dat la lumină Plutarch nou în 2 părți tălmăcit din limba nemțească etc. Cinstitul cliric Vasilie Ghergheli de Ciocotici au dat la lumină o carte chemată Omul de lume. Între "mult prea învățații și de bun neam născuții" boieri moldoveni care se ocupă cu literatura și traduc cărți în românește, dar nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
său este Pontifex maximus, acest element încerca să unifice Austria prin religie. Pe lângă acest element s-au mai format încă unul, hibrid și stângaci, cu o fizionomie fatală: beamterul anstriecesc. Acesta are o limbă, dar ca consistă din câteva formulare nemțești de concepte, numite Schimmel, adică rable. Dacă i-ai lua unui beamter aceste câteva rable învechite și rău stilizate, el nu mai știe nici o limbă și iată de ce: în casa părințească a vorbit rusește, a studiat într-un gimnaziu unguresc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
adică rable. Dacă i-ai lua unui beamter aceste câteva rable învechite și rău stilizate, el nu mai știe nici o limbă și iată de ce: în casa părințească a vorbit rusește, a studiat într-un gimnaziu unguresc, a trecut la universitatea nemțească și, când își sfârșește învățătura, nu știe nici o limbă cum se cade. C-un cuvânt, Austria, pentru a domni, are nevoie de un ciudat soi de indivizi generis nullius și în secolul al XVI clerul catolic se potrivea cu acest
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care să nu fi mai fost alta, dată în țara aceasta; și așa au socotit că se va putea ca să facă postav aice în țară; și îndată au scris printr-alte țări, pe la prieteni, în Țara Leșească și în Țara Nemțească, de i-au trămis vro doi meșteri, ca să vadă locul și apele și să vorbească cu ei ca, de se va putea, să facă postăvărie. Și așa trămițîndu - i au vorovit cu ei, dându - le și oameni de i-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
câte au cunoscut românii transilvăneni de la decăderea lor până atunci. Și cu aceste legi era supremația tot în mâna maghiarilor, pentru că aristocrația, averea și inteligența lor le asigura întîietatea sub orce împrejurări și sub orice legi, chiar și în absolutismul nemțesc; - ele însă totuși erau apte de a servi de baza unei adevărate și sincere înfrățiri între elementele ce locuiesc în această țară. Ei! dară maghiarilor chiar asta nu le-a venit bine la socoteală. Abia se împăcară cu Austria, numaidecât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
modificarea răpede a portului și lepădarea în pripă a tuturor costumelor vechi, încît clasa veche de croitori n-au putut să urmeze această răpede schimbare. Drept dovadă aducem tablele vechi ale croitorilor jidovi, pe care stă scris: croitor de straie "nemțești", un semn că moldovenii lucrau numai straie moldovenești, pe când clasele superioare se lepădaseră deja de portul bătrânesc, iar, pentru a le îmbrăca, trebuiau croitori străini, familiarizați cu croială nouă. O a doua cauză e concurența fabricatului gata, adus din străinătate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
respectiv în 1815, în publicațiile ce se fac privind scoaterea la vânzare prin mezat a moșiei Drăgăneștilor scrie negru pe alb că „e sat de 150 gospodari, cu câmp și pădure, fânaț îndestul, cu mori în apa Bârladului cu meșteșugu nemțesc” (subl. n.), deci sat mare, puternic atât din punct de vedere economic, cât și demografic, ca apoi, un an mai târziu, să apară cu un infim număr de birnici, 16, o diferență de 134 familii față de realitatea arătată pentru anul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cald Și rahatul de câine îi vor aparține Curând Imediat Când ogorul va termina cu mine (gâfâie încă o bucată de drum) Și ăsta-i singurul meu copac Stejarul a treierat totul în jur Stejarul meu, Germania mea Acest copac nemțesc al comunității unite Va ajunge la o mie de ani la mine Stejarul meu a alungat din jur pădurea Acum ce-i german e la fel de mare ca o rotulă Că ca să te uiți la ea e prea mult Prea mult
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
alsacienilor, se baza pe actul de a alege să fii cetățean, în contrast cu concepția germană care se baza pe noțiunea de "legătură de sânge" și cultură (conceptele de ius sanguinis și Kulturnation). În practică, francezii au adoptat rapid ceva similar concepției nemțești în sensul că au conceput limba și cultura franceză ca fiind sinonimă cu Revoluția și progresul. Mai mult, marea majoritate a oamenilor care locuiau în interiorul granițelor Hexagonului, îndeosebi țăranii care locuiau în zone geografice foarte restrânse și care nu obișnuiau
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cadru pe care erau montate la partea de jos cuie metalice sau din lemn) sau a tăvălugului confecționat dintr-un trunchi de copac. Soiurile de porumb tradiționale care se semănau pe ogoarele comunei noastre erau: moldovenesc, hângănesc, dinte de cal, nemțesc. Întreținerea culturilor se realiza prin aplicarea a două prașile cu sapa. Toamna, după coacere, popușoii erau tăiați, transportați acasă cu căruța și depozitați pe arie. În serile de toamnă, aceștia se dezghiocau în cadrul clăcilor. Când se auzeau cântece și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
continua, ilustrând bogata imaginație a oamenilor viețuitori ai acestor locuri. Există și denumiri de fructe care vizează diverse însușiri, cum ar fi: prunele „popești”, mari- lunguiețe și galbene, „coadeșe”, cu coada lungă, perje „țâța caprii” sau locul de origine (bistrițene, nemțești). Din registrul pomicol al zonei mai amintim vișinul, caisul, agudul și piersicul - mai puțin răspândit. De-a lungul timpului, soiurile autohtone de pomi au fost înmulțite și înnobilate printr-o riguroasă selecție empirică. Calea cea mai eficientă pentru ameliorarea soiurilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
laterale egale, un fel de zar. Dardărul se rotea și, pierzând viteza cădea cu una dintre fețe în sus, ea aducând jucătorului un câștig din miza existentă sau obligația de a cotiza în plus la această miză. Posed un dardăr nemțesc moștenit de la o mătușă care are un echilibru remarcabil - se rotește peste un minut. În târgurile germane de Crăciun, la tarabele cu jucării din lemn, se vând și azi dardăre. Cuvântul de la noi provine însă din turcește. În zilele noastre
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
e înlocuit cu partizanul autohton și, mai rar, cu ostașul român. Ai fi zis că după august 44 raportul oșteni muncitori civili pe front era în favoarea ultimilor. Într-un roman de Eugen Barbu, un sindicalist civil se repede asupra tancului nemțesc și îi bagă o grenadă pe țeavă. Mașinăria explodează, firește! Era mai bine dacă o introducea în organismul autorului. Într-o povestire de Marin Preda, cu puțin înainte de cotitura de la 23 august, lângă Ploiești, nemții plasează un pistolar, așa, aiurea
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
și aforisme agricole, știri și informații, publicitate. * Foaia Ligei Culturale Foaia Ligei Culturale, publicația secției Bârlad, apare cu numărul 1 în ianuarie 1916, anul VI, ca o continuare a Buletinului Ligei Culturale din Bârlad, drept „o puternică pavăză față de propaganda nemțească”, mai ales că”oficialitatea nu pune nici un frâu acestor îndrăznețe uneltiri...” steagul și visul foii, ca și a tuturor românilor fiind „unirea noastră cu românii din Bucovina și Arde al”. Redacția, administrația și sediul Ligei Cultura le - la Casa Națională
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]