813 matches
-
cușca cuvintelor”, despre dialogul necesar cu sine Însuși și cu ceilalți al poetului, dincolo de obstacole, constrîngeri și inerții: „prin gratiile versurilor mă privești te privesc / totul se va petrece În ordinea impusă de calendare / orice zi e numerotată În arhivele nemișcării”. Figurile recluziunii, diseminate pe tot parcursul operei, sînt asociate mereu cu imaginile stagnării, Încremenirii, Împotmolirii, În genere ale noncomunicării, ale absenței relației cu celălalt. În ultimă instanță, lirismul elegiac al lui Voronca crește tocmai pe acest teren al nostalgiei comunicării
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
chiar a „lanțurilor sîngelui” zăngănind „În Închisorile vinelor” ... În ce privește suita corespondentă de metafore ale inerției, ea nu era, tot aici, deloc mai săracă, de la „mucegaiul zilelor”, „somnul lînced” al plantelor ori „nămolul durerilor ce ne sug tălpile”, pînă la „nisipul nemișcării” și „huruitul ancorelor [care] anunță un etern naufragiu”. Oriunde am căuta, ne Întîmpină reprezentări strîns Înrudite ale obsesiei fundamentale - În ordine negativă - traducînd frustrarea, singurătatea, abandonul, absența ecoului la apelul solitarului. „Ca un tavan ne-apasă, prieteni, viața scundă” - putem
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
poem precum Bucurii Îngăduite, din volumul Plante și animale ar putea fi luat drept text emblematic pentru o astfel de viziune, animată de sentimentul universalei comuniuni: Cum se bucură de eleganța trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cîntec pe panglicile nemișcării În ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă În adiere ca arbuștii pitpalacii Împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism, oglindesc Înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pămîntului; și plugurile fac dragoste cu țărîna, o mușcă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ființa „care poate să-l facă fericit”, În Păstorul Întristat: păstorița „cu chip prea dulce”) și absența transformă spațiul de petrecere Într-un loc de durere. Căutarea se termină În versurile sensibilului CÎrlova cu o plîngere măruntă, eliberatoare: „De multă nemișcare, ce face piste toate, Vederea Împrejuru-i se’ntoarce cu fiori, Pămîntul În somn dulce geamăt parcă scoate Și cerul ni s’arată acum mai cu răcori. Dar ăstui suflet jalnic, lipsit de mîngîiere Odihnă, mulțumire nu-i poci găsi deloc
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cirezile muginde, de vițeii care se reped zglobii la ugerele pline, de laptele care susură În șiștare, de aerul serii care vibrează de geamătul greu al taurilor. Imaginația se deschide, bucuroasă, spre mit, opunînd (după un procedeu romantic răspîndit) acestei nemișcări pline zbuciumul erotic. Un factor de ocrotire și de mulțumire este căminul În sensul cel mai prozaic, templul unei instituții sacre: familia. Se va vedea atunci cînd vom analiza poezia dedicată erosului că Heliade pune la baza sistemului său de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
visează și visu-n lipitură/ Începe-a se preface, și lipitura-n zmeu...”) și senzația de Înălțare: „cosița se ridică”, „eu parcă-mi aud scrisul pe sus cu vîntu-n zbor”. În fine, zburătorul apare În timpul unei insomnii grele și al unei „nemișcări pline” a universului: „E noapte naltă, naltă; din mijlocul tăriei Veșmîntul său cel negru, de stele semănat, Destins cuprinde lumea, ce-n brațele somniei Visează cîte-aievea deșteaptă n-a visat...”. Starea onirică facilitează pătrunderea mitului erotic, iar mitul erotic ia
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
după care cunoaște senzația insuportabilă de surpare a corpului, de Întrerupere a funcțiilor vitale. O paralizie progresivă cuprinde pe omul Înamorat: „Ochii ș-au perdut vederea, Gura s-o-nchis spre tăcerea, Obrajii În veștejire, MÎinile În neclintire, Pieptul Întru nemișcare, Sufletul În nesuflare, Spun că pentru despărțire Moare omul cu simțire.” N. Dimanchi, amicul lui Conachi, vede și el „semne Încumplite” În te miri ce. Trecerea unui fluture Îi vestește moartea. Pierzîndu-și amorul, nu-și află fericirea decît În chinurile
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
știi ce se va întâmpla, nu știi cine se va ivi în prag, îți înfigi și mai tare bărbia în genunchi și aștepți. Ai crede că ghemuiala asta e cel mult plictisitoare, dar nu și istovitoare. Greșești, orice supunere la nemișcare, vreme îndelungată, e o silnicie. Asta de care vorbesc îți amorțea ceafa și îți încovoia spinarea. Când aveam dreptul să mergem printre paturi sau, cu program, să ne facem nevoile, umblam tupilați, cu umerii căzuți și bărbia în piept, de parcă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o ființă plasată în metaxy, în "interval". Cu Plotin apare o a treia ipostază a daimoniei, sub forma unei neașteptate întregiri. Daimonul este acum o formă inedită (alta decât varianta primului motor aristotelic) de ilustrare a paradoxului scoaterii mișcării din nemișcare. Căci daimonul este legea impasibilă care prezidează legea sub care te așezi cu fapta și alegerea ta și, totuși, el e cel care lucrează în aceasta din urmă și o face cu putință. "Ne alegem daimonul alegîndu-ne viața", spune Plotin
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pe fiecare latură a triunghiului. Lumile Învecinate se ating ușor unele de altele În cursul evoluțiilor, Întocmai ca Într-un dans. Suprafața inferioară a triunghiului servește tuturor acestor lumi drept cămin comun și se numește «Câmpia Adevărului». Aici zac În nemișcare principiile șhoi logoiț, formele șta eideț și modelele celor ce-au fost șta gegonotaț și ale celor ce vor fi șta genesomenaț. În jurul acestor prototipuri se află Eternitatea șho aeonț din care timpul șho chronosț se scurge ca o emanație
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
nici o contingență cu o altă lume și nu există În afară de ea, ci numai În interiorul ei și În strânsă legătură cu sine. 28. Piatra despre care unii Își Închipuie că se află În afară de lume nu poate fi concepută ca stând În nemișcare, dar niciînmișcare. Cum ar putea fi imobilă dacă are greutate și cum s-ar putea pune În mișcare În raport cu lumea, ca și celelalte corpuri grele, de vreme ce ea nu aparține universului șousiaț și nici nu intră În compoziția substanței universale? În privința
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
investiția făcută. Cu un raționament asemănător se ruinează mulți jucători la bursă. Modulele autonome oferă soluții concrete pentru probleme concrete. Frica este un bun exemplu. În lumea animală, un pericol determină - În funcție de specie - unul dintre cele trei răspunsuri posibile: fuga, nemișcarea, atacul. Sunt scheme Înrădăcinate, care se activează când apare ocazia. Dar inteligența umană se străduiește să integreze acest ansamblu de module preprogramate Încă din negura vremurilor, pentru a le adapta la probleme mai complexe. În cazul fricii am inventat o
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
integreze acest ansamblu de module preprogramate Încă din negura vremurilor, pentru a le adapta la probleme mai complexe. În cazul fricii am inventat o nouă posibilitate de răspuns: să nu lăsăm frica să declanșeze o conduită automată. Nici fuga, nici nemișcarea, nici atacul, ci analizarea naturii reale a pericolului, dacă acesta trebuie Înfruntat sau dacă trebuie să fugim. Această atitudine Își are meritele și dificultățile ei. Este ușor de dovedit că există credințe, sentimente, obiceiuri care par de nepătruns, Închistate, și
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
o idee rea, deoarece la început nimic nu merge rău și nu semnalează pericolul că va rămâne nemișcat. „A, am așteptat ca să fim siguri că este în regulă și că nu s-a întâmplat nimic, așadar e bine.” Drept rezultat, nemișcarea provoacă și mai multă nemișcare. Angajații devin somnolenți, nemaifiind confruntați cu probleme și situații noi. Unii dintre ei tolerează această stare; apărătorii obișnuinței și dușmanii schimbărilor chiar savurează această stare. Dar oamenii dinamici au nevoie de un mediu aidoma lor
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
început nimic nu merge rău și nu semnalează pericolul că va rămâne nemișcat. „A, am așteptat ca să fim siguri că este în regulă și că nu s-a întâmplat nimic, așadar e bine.” Drept rezultat, nemișcarea provoacă și mai multă nemișcare. Angajații devin somnolenți, nemaifiind confruntați cu probleme și situații noi. Unii dintre ei tolerează această stare; apărătorii obișnuinței și dușmanii schimbărilor chiar savurează această stare. Dar oamenii dinamici au nevoie de un mediu aidoma lor. Deveniți inactiv și, ca rezultat
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
călător în spații planetare, cu opriri în tărâm indian, ori în legende mediterane sau, fugitiv, în septentrion: "Ensitteren, ensitteren, cuvântul / acesta nordic și-nghețat (...) // Ensitteren, sunt singur ca o gheață / în care pești macabri, suspendați / la începutul meu de viață, / în nemișcare mi-au fost frați" (Ensitteren). Într-o ipostază, Nichita dă o raită "în interiorul pietrelor", în alta, sub efectul fuziunii regnurilor, el freamătă misterios ca un arbore: "Mă asemui cu un copac; fiecare cuvânt al meu este o frunză". Spectacolul vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Stanislav Grof (în Jocul cosmic, Antet, București, 1998, p.37). Astfel, principiul creator conține propria-i creare. Mai pe înțelesul nostru: parcă Dumnezeu s-ar opri între inspir și expir și totul ar rămîne brusc suspendat în eternitate, într-o nemișcare vie din care curg toate mișcările, conștiință concentrată pre-formă și dincolo de formă. Este ceea ce orientalii au numit sunyata. Din vid a apărut o senzație splendidă de normalitate, de astfelitate sau calitate de a fi astfel, adică perceperea existenței așa-cum
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ideilor. Conceptele lansate in camera de lucru a unui profesor ar putea distruge o civilizație. El scria " Ține minte asta, trufașule om care acționezi, nu ești altceva decît unealta neștiutoare a omului care gîndește, care de multe ori, în smerită nemișcare, ți-a făcut cele mai limpezi planuri de acțiune" (H. Heine, Zur Gechichte der Religion und Philosophie in Deutchland, Ed. Oskar Walzel, Leipzig, 1934, vol 7, p. 294). Un mesaj asemănător a dat cam in acelasi timp și marele economist
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Stanislav Grof (în Jocul cosmic, Antet, București, 1998, p.37). Astfel, principiul creator conține propria-i creare. Mai pe înțelesul nostru: parcă Dumnezeu s-ar opri între inspir și expir și totul ar rămîne brusc suspendat în eternitate, într-o nemișcare vie din care curg toate mișcările, conștiință concentrată pre-formă și dincolo de formă. Este ceea ce orientalii au numit sunyata. Din vid a apărut o senzație splendidă de normalitate, de astfelitate sau calitate de a fi astfel, adică perceperea existenței așa-cum-este. Puteți
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pentru totdeauna. Moștenire budistă a teatrului no, schema apariției ce tinde spre propria dispariție capătă aici întreaga sa valoare de simbol al dorinței de participare la viață, de acces la cunoaștere, dar și al „setei de repaos” într-o desăvârșită nemișcare. Spațiul no propune reprezentarea lumii ca stare tranzitorie, ca loc de trecere de la formele reale spre vid, spre neant. Ultima desprindere de vizibil se produce pe scenă, căci fantoma nu se arată decât pentru a-și desăvârși disoluția. Umbra ce
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și Era Globală, dintre lumea dependențelor verticale și lumea dependențelor orizontale, complexe, dinamice, bazate pe învățare. Sistemul este, astfel, o categorie a întregului funcțional ca ordine spontană. Tot ceea ce părea să semene cu așa ceva, dar derivat din ordinea naturală, a nemișcării liftului social, ca și din ordinea creată, a priorităților utopizante de tip normativ, nu sunt în fapt decât interpretări retroactive decăzute din viziunea postmodernă a sistemelor, un fel de genialitate interpretativă á la Jourdain. Sistemul ca viziune teoretică este concordant
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
adjectivului prouneikos În grecește ar fi Însă „indisciplinat, needucat” (din pro + neikos). Pasquier mai indică drept posibilă și o a doua etimologie (pro + eneiko: „purtător, cel care duce o povară”), care ar sublinia mobilitatea celei numite Prounikos, În opoziție cu nemișcarea eonilor Pleromei. Deoarece, În cazul acesta, primul sens al lui prouneikos ar fi de „hamal”, Marvin W. Mayer are cu siguranță dreptate atunci cînd face observația că numele este un calambur, construit pe un dublu Înțeles, și că se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
stopare (3); semn de circulație (3); a împiedica (2); a stagna (2); a termina (2); accident (2); autobuz (2); autobuzul (2); bloca (2); carul (2); din plîns (2); final (2); frică (2); începe (2); loc (2); lumea (2); moarte (2); nemișcare (2); oboseală (2); odihnă (2); ploaia (2); poliția rutieră (2); repede (2); roșu (2); rutieră (2); semn (2); sfîrși (2); stagna (2); stagnare (2); stau (2); stă în loc (2); taxi (2); ține (2); abținere; agent; aici; ajunge; alerga; a alunga
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
6); a lenevi(6); pauză(6); așteaptă(6); așteptare(5); nimic(5); acasă(4); așeza(4); bine(4); cuminte(4); drept (4); pierde timpul(4); pleca(4); rămîne(4); repaus(4); pe scaun(4); șede(4); liniște(3); numișcă(3); nemișcare(3); relaxa(3); stagna(3); staționa (3); a ședea (3); a aștepta(2); a medita(2); a opri(2); a pierdea(2); a se odihni (2); activitate(2); acum(2); afară(2); aici(2); confort(2); culcat(2); doarme(2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
amintire(15); libertății(13); rece(13); înaltă(12); marmură(12); ciment(11); sculptură(11); bust(9); istorie (9); bronz(8); Eminescu(7); frumoasă(7); gri(7); mare(7); Ștefan cel Mare(7); obiect(6); om(6); mort(5); muzeu(5); nemișcare(5); omagiu(5); de piatră(5); respect(5); veșnic(5); beton(4); nemișcată(4); onoare (4); parc(4); personalitate(4); zid(4); admirație (3); alb(3); albă(3); America(3); cinste(3); drept(3); împietrit(3); libertate(3); de marmoră
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]