4,685 matches
-
voi ocupa în aceste articol de faptul dacă este sau nu exactă afirmația domnului redactor, că numai popoarele ce nu cred în nemurirea sufletului și într-o viață viitoare, își ard morții. În același timp voi reda aici credința în nemurirea sufletului cum și ceremoniile funerare, nu numai ale popoarelor ce-și ard morții, ci și celle ale celor ce și-i înhumează sau îi distrug în alt chip, ca să se vadă cum religiunile își împrumută una de la alta anumite elemente
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
distrug în alt chip, ca să se vadă cum religiunile își împrumută una de la alta anumite elemente din credințele și obiceiurile lor rituale. Spicuiesc, după A. de Moiziers, din cartea sa "Tablou synoptic de toate religiunile pământului" cele ce urmează despre "Nemurirea sufletului" și ceremoniile după moarte. INDIENII. BRAHMA (Anul neștiut Părerea filosofică) "Privește-n tine nu numai imaginea lui Dumnezeu, dar și o parte a sufletului universal și o emanare a Marelui Spirit. Sufletul tău nu este supus nici nașterii, nici
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
acest rege făcuse numai o singură faptă bună în viața sa, apropiind cu o-mpingere vasul unui biet măgar, ce murea de foame. Dumnezeu a pus în cer piciorul acestui om rău, iar cealaltă parte a corpului era în infern. Dogma nemuririi sufletului era cunoscută de Persani înainte de Zoroastru, dacă vom crede pasajul următor din "CYROPEDIA": "Cât pentru mine, zice Cirus în momentul morții, niciodată nu m-am putut încredința că sufletul care trăiește cât timp este într-un corp muritor, să
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
conservă pentru totdeauna dimensiunile și asemănarea. Moartea desparte aceste două suflete, din care unul se suie iar la cer, pe // când celalalt condus de zeul Mercur se pogoară la Pluton, care-i cere socoteală de faptele sale. În timpul lui Cesar nemurirea sufletului era pusă la îndoială. Ceremonii la moarte. După ce mai întâi se spăla corpul mortului și se stropea cu parfumuri prețioase se așeza pe o clădărie (rug), tăindu-i-se un deget care trebuia îngropat separat. I se deschideau ochii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cerul; i se punea un ban în gură și apoi, dând foc clădăriei se întorceau cu spatele spre el. Toate obiectele iubite de repauzat se ardeau împreună cu dânsul. Teutates (Druizii). Druizii aveau o grijă deosebită de a propaga credința în nemurirea sufletului, spre a inspira Galilor curajul de a se omorî și a primi moartea cu bucurie. Nicio îndoială nu se ridica asupra acestui adevăr și adeseori se vedeau oameni împrumutând considerabile sume de bani pe simpla promisiune, că li vor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
un suflet nemuritor și care are să trăiască în urma distrugerii lumii. Locuitorii din Valhala nu mor în luptele ce le fac decât a trăi din nou o viață nouă. Moartea lor scurtă ca și un somn ușor, nu le întrerupea deloc nemurirea. Asemenea este și cu viața celor osândiți. Religia păune ca o datorie bătrânilor, de a-și schimba rămășițele unei vieți aproape de a se stinge, pentru nemurirea ce li este făgăduită. Ceremonii la moarte. Scandinavii obișnuiesc să arză pe morți și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
viață nouă. Moartea lor scurtă ca și un somn ușor, nu le întrerupea deloc nemurirea. Asemenea este și cu viața celor osândiți. Religia păune ca o datorie bătrânilor, de a-și schimba rămășițele unei vieți aproape de a se stinge, pentru nemurirea ce li este făgăduită. Ceremonii la moarte. Scandinavii obișnuiesc să arză pe morți și să consacre mai dinainte focul care să aprindă căldăria. Împreună cu corpul mortului ei mai aruncau în foc și calul lui, cum și toate lucrurile ce-i
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pe drum, una dintre rudele mortului îi sufla în gura ceva de mâncare printr-un instrument (o țeavă), convinși fiind că fără un asemenea ajutor mortul nu ar putea suporta osteneala călătoriei. Canadienii. Aceștia credeau în transmigrarea sufletelor și-n nemurirea lor, dar presupuneau că înainte de a fi conduse la ultima lor locuință de Kitchi-Manitu, rătăcesc încă ceva timp printre cei vii și că iau parte la veseliile lor. De aceea ei și puneau la ospețele lor, aparte, porția sufletelor și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
-l băgau cu opt palme în pământ, înconjurându-l apoi de un țarc de lemn. După moartea copiilor, mamele se duc și toarnă lapte pe mormintele lor, iar uneori îi îngroapă sub pomi în timpul înfloririi lor. Virginienii. Ei cred în nemurirea sufletului. Cei buni trăiesc într-o petrecere fericită, cei răi într-un loc de suferințe dar pretind că reînvierea șa ziua cea de apoi va fi numai pentru preoți și pentru cei mari. Ceremonii la moarte. Aceștia înmormântează pe morții
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ceremoniei de înmormântare femeile își vopsesc obrazul cu negru și se bocesc timp de douăzeci și patru de ore. Vitzipitzii. Religia Mexicanilor, prescriind penitența, mărturisirea (spovedania) în public a greșalelor și expiațiunile, adică spălarea păcatelor, recunoaște implicit existența unei alte vieți și nemurirea sufletului. Ceremonii la moarte. Preoții cântă imnuri funebre. Din când în când ei ridicau în sus corpul mortului, pe când se sacrificau victime omenești în onoarea defunctului. De multe ori servitorii casei se devotau a urma pe stăpânul lor, La punerea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
puneau aur și argint lângă dânsul pentru cheltuielile ultimei sale călătorii. (Flacăra Sacră, V, 10, 1938, pp. 2-3) Credința în viața viitoare și incinerarea (III) MOISE. Cărțile lui Moise nu cuprind nicio probă lămurit arătată, despre credința vechilor Evrei cu privire la nemurirea sufletului. Cu toate acestea, este imposibil de a o pune la îndoială, având în vedere cuvintele din Geneză: Și a făcut Dumnezeu pe om după chipul și asemănarea Sa..." apoi, mai ales cuvintele din Evanghelia lui Matei, Cap. XXII, 32
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Matei, Cap. XXII, 32: Nu ați citit voi zice Iisus către Evrei în Cartea Legii: "Eu sunt Dumnezeul lui Abraham, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob?" Deci, Dumnezeu nu este Dumnezeul morților, ci al celor vii". Dreptul Iov recunoaște nemurirea sufletului prin aceste cuvinte: "Când Dumnezeu îmi va lua viața, eu tot nu voi înceta de a nădăjdui într-Însul" (Iov, XXII 3, 15). Saduceii credeau că sufletul piere împreună cu corpul. Fariseii, că el trece dintr-un corp în altul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
fi înmormântați alături de părinții lor. Alături de aceasta, a fost practicată arderea morților, fără a fi obligatorie și nici generalizată. IISUS CHRISTOS. Creștinii cred într-o viață veșnică și nici un adevăr nu este pentru dânșii mai bine stabilit decât adevărul despre nemurirea sufletului. Cele patru Evanghelii, Faptele Apostolilor, Epistolele și Tradiția comună a Bisericilor se unesc în a o proba. După moartea lui Lazăr, zice Domnul Iisus, sufletul lui fu dus de înger în sânul lui Abraham. În altă parte, adaugă: "Ce
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
iar asistenții se-ntorc la casele lor. (Flacăra Sacră, V, 11, 1938, pp. 3-4) Credința în viața viitoare și incinerarea (IV) Făcând expunerea comparativă a câtorva religiuni vechi, al căror fond dogmatic este credința într-o viață viitoare și-n nemurirea sufletului, am căutat să evidențiez circulația ideilor de la o epocă la alta evoluția lor, cum și felul de manifestare externă, pe care noi îl numim astăzi "cult" și "ritual". După cum se vede din această expunere, religiile sunt grefate una pe
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ajunsă la diferite grade de civilizație a trebuit să se supună, chiar și fără vrere, necesităților timpului cum și mediului social. Am reținut, deci, din testamentul înaintașilor noștri numai ideea de Dumnezeu, de credință într-o viață viitoare și de nemurirea sufletului, pe care le-am îmbrăcat în haina imaginației noastre și le-am dat putere de viață prin așa numitul "ritual", care a fost alcătuit de promotorii fiecărei religii, în concordanță însă cu fondul dogmatic moștenit din moși-strămoși. Paralel cu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
se urcă la cea mai profundă antichitate. Dacă am lua, de pildă, spre studiere ritualul oficial practicat de diverse popoare la morții lor, am găsi la toate o notă comună și anume: credința nestrămutată într-o viață viitoare și-n nemurirea sufletului, care credință li este transmisă prin tradiție. Tot prin tradiție însă apare un alt ritual, domestic să-i zicem, care este cu totul deosebit de cel oficial săvârșit de preoți și ierarhi și-n care se amestecă practicile rătăcirilor din
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
a fost preferată, la unele popoare (cele din sud) din motive igienice, clima fiind prea arzătoare; la altele (cele din nord) din motive de economie a solului prea redus, iar la altele dintr-o superioară concepție ce o aveau despre nemurirea sufletului și majestatea focului, considerat ca element divin. Pământul țării românești nu este străin de cremațiune, indiferent de cei care au practicat-o; dovadă urnele cu cenușă găsite de arheologii noștri pe ici și acolo și a căror vechime se
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de la persoane destul de culte și serioase. Sunt cazuri patologice, vor spune unii oameni de știință. Este autosugestia, vor spune alții. Este însuși sufletul mortului care te urmărește și te mustră, vor spune cei ce cred în existența lui Dumnezeu și nemurirea sufletului. Ceia ce însă eu cred și afirm este faptul, pe care nici știința pozitivă și nici psihologia, nu ni l-au demonstrat; că sufletele morților noștri sunt în legătură cu noi; caută să ni se facă cunoscute; ne mustră; ne ajută
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
conține simbolul despărțirii sexelor și, implicit, destinul căutării jumătăților absente. De aici, ideea sufletului-pereche ar fi prioritatea afectivă a oamenilor, altfel incompleți. Platon, în Banchetul 96, folosește mitul androginului pentru a demonstra că, în fapt, iubirea este expresia dorinței de nemurire. Pentru familia monoparentală, modul de a da o educație copilului/copiilor este pentru părintele singur o problemă care comportă mai multe aspecte dilematice. Unul dintre acestea ar putea fi: ce tip de educație se va realiza în condițiile în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
noi, toți cei cărora ni s-a permis nemăsurata bucurie de a trăi o viață mediocră și de a ne duce la capăt minunatele noastre opere mediocre. Deși trebuie admis că unii dintre noi și-au cucerit un soi de nemurire. Rudele mele pe linie maternă au câștigat un număr de victorii ca schiori. Jocurile Olimpice, cursa Vasa, campionatul Suediei, cursa de cinci mile de la Holmenkollen, Monolittrennet, cursa Norsjö. Pe linie paternă n-am avut niciodată nevoie de victorii de felul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
acceptase să păstreze copilul și făcuse avort, fără știrea și consimțământul lui. Cum putuse ea să facă așa ceva? Pledoaria ei fusese calmă și foarte decisă: se sacrifica pe sine ca mamă pe altarul artei sale. Baletul înainte de toate. Consacrarea, gloria, nemurirea, dar și dreptul unei femei din mileniul al treilea de a decide când și dacă dorește să fie mamă. Dacă, peste ani, n-avea să mai poată avea copii, nu era o mare tragedie, oricând exista șansa unei adopții. La
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
greu se desparte, pentru că nimeni nu își laudă propria moarte. " Ia-mi un bilet", îmi spune el în autobuzul condus de-un diavol poreclit Mofluzul, "căci am avut și eu poate-o iubire, ia-mi un bilet, te rog, de nemurire". " Spuneți-mi, rogu-vă frumos, unde-i cetatea ce-i zice Ur?" "A șasea sau a șaptea." L-am luat de braț, dar mâneca e goală, o ultimă și tristă păcăleală. Eu ruguri n-am aprins Eu ruguri n-am
Poezie by Ion SÂNTION () [Corola-journal/Journalistic/8061_a_9386]
-
i-a fost de veșnică slugă. Poetă sensibilă, Anna de Noailles l-a văzut ntr-o "robustă voioșie și candoare", rugându-se "să fie acordată ancestrala nevinovăție dobitoacelor". O făcuse cu mult nainte Sfântul Germanus, dându-i măgarului un nimb de nemurire: a fost singurul dintre animale care a nviat! Albert Schweitzer privea, mut de uimire, portalul cu Fuga n Egipt, al celebrei catedrale Sagrada Familia, din Barcelona. Scena era atât de vie, atât de naturală, ncât avea senzația că trecătorii urcaseră
Un român scrie în Canada by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7017_a_8342]
-
nu va rezista" - povestește Gaudi. Mi-a revenit brusc n memorie, măgarul țiglăriei din acea margine de sat. Era exemplarul ideal pentru a ilustra scena. Gaudi l-ar fi imortalizat, cu siguranță, pe portalul Sagradei Familia. Își merita din plin nemurirea! Se născuse, nsă, prea târziu. Trecuse mai bine de o jumătate de secol de la căutările arhitectului catalan. Emil Belu Montréal, Canada
Un român scrie în Canada by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7017_a_8342]
-
acum sferei divine și eternității, împreună cu trupul său înviat. De acum înainte - spunea odată Tertulian - „spirit și sânge” au un loc în Dumnezeu (De resurrect. mort., 51, 3: CC lat., II, 994). Chiar dacă omul, conform naturii sale, este creat pentru nemurire, numai acum există locul în care sufletul său nemuritor găsește „spațiul”, acea „corporalitate” în care nemurirea capătă sens întrucât este comuniune cu Dumnezeu și cu întreaga omenire reconciliată. Acest lucru este înțeles de scrisorile Sfântului Paul către Coloseni (1,12-23
Fiecare eveniment din viaţa lui Isus nu este decât împlinire a cuvântului Scripturii - Scrisoarea pastorală de Paşte a ÎPS Ioan Robu () [Corola-journal/Journalistic/70241_a_71566]