1,301 matches
-
poate conduce la dependență de traiectorie în economie astfel că evoluția unei economii va depinde de contingențe istorice. 8) Apare, de asemenea, o lipsă de apreciere a importanței pe care o au scalele relative. Aceasta se întâmplă datorită neaplicării paradigmei neoclasice privind funcționarea piețelor aproape de echilibru. Raportat la întreaga piață, instrumentele financiare cum sunt derivativele pot fi destul de puține. Totuși, o situație extrem de periculoasă apare atunci când ele sunt utilizate în locul activelor financiare primare peste punctul în care creșterea valorii lor depășește
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
el este utilizat. Poate, totuși, știința economică actuală să ofere o alternativă la aceste ipoteze care să și conducă la o conceptualizare și operaționalizare a ideilor economice? Răspunsul este, evident, da. Dintr-o anumită perspectivă, o critică a teoriei economice neoclasice a fost dezvoltată de mai mult timp și s-a intensificat în deceniul trecut. S-au formulat concepții și modele care se abat mult de la ipotezele neoclasice, s-a probat pe rând faptul că ipotezele neoclasice sunt incorecte experimental și
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
Răspunsul este, evident, da. Dintr-o anumită perspectivă, o critică a teoriei economice neoclasice a fost dezvoltată de mai mult timp și s-a intensificat în deceniul trecut. S-au formulat concepții și modele care se abat mult de la ipotezele neoclasice, s-a probat pe rând faptul că ipotezele neoclasice sunt incorecte experimental și s-au făcut diferite propuneri de trecere la un alt tip de economie. Cu toate acestea, inerția deosebită a științei economice a făcut ca trecerea la o
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
critică a teoriei economice neoclasice a fost dezvoltată de mai mult timp și s-a intensificat în deceniul trecut. S-au formulat concepții și modele care se abat mult de la ipotezele neoclasice, s-a probat pe rând faptul că ipotezele neoclasice sunt incorecte experimental și s-au făcut diferite propuneri de trecere la un alt tip de economie. Cu toate acestea, inerția deosebită a științei economice a făcut ca trecerea la o nouă concepție economică, modificată radical față de economia neoclasică să
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
ipotezele neoclasice sunt incorecte experimental și s-au făcut diferite propuneri de trecere la un alt tip de economie. Cu toate acestea, inerția deosebită a științei economice a făcut ca trecerea la o nouă concepție economică, modificată radical față de economia neoclasică să se tot amâne. Totuși, criza globală actuală a arătat clar că avem nevoie urgent de o nouă conceptualizare științifică a sistemului economic care să permită dezvoltarea unor modele detaliate la nivelul sistemelor economice având o complexitate suficientă pentru a
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
metodologii se referă la următoarele: 1) Economia este un sistem fizic, incluzând fluxuri de bunuri, informație și energie; deci este util să modelăm economia ca sistem utilizând instrumente din fizică. Totuși, deși există un concept de echilibru în teoria economică neoclasică, conceptul de echilibru din fizică nu este aplicabil economiei deoarece el se aplică doar unor sisteme particulare, numite sisteme închise. Acestea sunt închise în raport cu lumea înconjurătoare și au cantități neschimbate de bunuri care le compun. Ele au cantități fixe de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
asupra cantităților care vor fi distribuite în economie, ce include avuția, venitul, mărimea firmelor, populația, valoarea totală a banilor. Predicția este aceea că aceste cantități au distribuții de tip legi ale puterii și nu distribuții aleatoare normale. 5) În economia neoclasică cele mai multe concluzii sunt trase din studiul unor situații care implică doi participanți la piață și două bunuri (sau simplificări similare). Concluziile din modelarea acestor situații simplificate se aplică la piețe care au milioane de participanți și mii de bunuri. Complexitatea
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
care coevoluează și se schimbă odată cu schimbarea piețelor, care la rândul ei, este determinată de schimbările de strategie ale jucătorilor. Apare astfel eterogenitatea ca o diversitate de manifestări ale strategiilor pe piață. Această diversitate nu poate fi modelată în economia neoclasică, dar poate fi modelată utilizând noile tehnici ale sistemelor adaptive complete. 7) Creșterea economică este determinată de dezvoltarea ciclurilor de materiale, bunuri, energie și bani, care sunt analoge cu ciclurile care alcătuiesc sistemele ecologice. Aceste cicluri sunt înțelese ca elemente
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
7) Creșterea economică este determinată de dezvoltarea ciclurilor de materiale, bunuri, energie și bani, care sunt analoge cu ciclurile care alcătuiesc sistemele ecologice. Aceste cicluri sunt înțelese ca elemente de bază ale sistemelor autoorganizaționale care funcționează departe de echilibru. Economia neoclasică studiază fluxurile care în general nu se închid în cicluri și deci pierde din vedere elementele-cheie ale stabilității și instabilității din economie. 8) Există multe încercări de modelare a sistemelor ecologice, care sunt similare cu economiile, în sensul că sistemele
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
sistemelor economice va trebui să conțină măsuri care să indice proximitatea cu tranzițiile de fază și să acționeze pentru a limita efectele acestora. 11) Există un limbaj natural pentru descrierea și cuantificarea abaterilor de la condițiile de echilibru descris de economia neoclasică. Acestea sunt importante deoarece există condiții în care ipotezele ce sunt luate în considerare în proiectarea multor instrumente financiare complexe, cum ar fi derivativele, încetează să fie adevărate. Importanța lor în economie a fost descoperită destul de recent de Pia Malaney
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
de bunuri și servicii distincte, tipurile de companii și numărul de moduri de comportamente economice a crescut imens în decursul timpului. Această creștere este determinată de inovație și, la rândul ei, constituie o cauză majoră a creșterii economice. Modelele economiei neoclasice lucrează cu coșuri fixate de bunuri și servicii și deci exclude un factor important al creșterii economice. 14) Există o limită în acuratețea predicțiilor viitoare, deoarece inovațiile care determină creșterea diversității economiei și creșterea economică în general nu poate fi
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
activitate de cercetare și experimentare. În contextul crizei globale actuale și a altor crize care au zguduit și vor zgudui periodic sistemul economic, se încearcă găsirea unor noi metode și metodologii de abordare a sistemelor economice, considerându-se că paradigma neoclasică a modelării a eșuat. Prezentăm în continuare câteva idei ce-și propun schimbarea paradigmei actuale cu una care are în centru teoria și metodele sistemelor adaptive complexe. Aplicarea teoriilor și metodelor ciberneticii și științelor complexității în domeniul economic necesită, într-
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
apară trebuie, evident, ca frecvența realizării anumitor tipuri de fuziuni și achiziții să crească În anumite perioade de timp. Vom aborda În continuare ipotezele susceptibile de a previziona astfel de variații În timp ale fuziunilor și achizițiilor. Distingem așadar ipoteza neoclasică (considerată astfel deoarece se bazează pe câteva presupuneri precum: managerii maximizează profitul; fuziunile și achizițiile creează bogăție; piețele de capital sunt eficiente) și ipoteza comportamentală (care presupune renunțarea la ipoteza piețelor de capital eficiente și/sau la ipoteza conform căreia
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
pe câteva presupuneri precum: managerii maximizează profitul; fuziunile și achizițiile creează bogăție; piețele de capital sunt eficiente) și ipoteza comportamentală (care presupune renunțarea la ipoteza piețelor de capital eficiente și/sau la ipoteza conform căreia managerii maximizează bogăția acționarilor). Ipoteza neoclasică a eficienței sugerează faptul că managerii fac tranzacții corporative din rațiuni de eficiență, emițând acțiuni sau achiziționând companii țintă pentru a profita de oportunitățile de creștere (Gaughan, 2011, p. 36). Aceste oportunități pot apărea În cursul normal al ciclului de
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
de pe piețele de capital și, astfel, explică atât de ce apar valurile de fuziuni și achiziții, cât și de ce acestea tind să coincidă cu perioadele de boom ale piețelor de capital (Gugler et al., 2005; Gugler et al., 2008). Astfel, modelul neoclasic explică valurile de fuziuni și achiziții prin faptul că sectoarele, ca răspuns la anumite șocuri, se reorganizează prin fuziuni și achiziții și determină astfel intensificarea activității de preluări corporative. Pe de altă parte, o altă explicație avansată În literatura de
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
parte, o altă explicație avansată În literatura de specialitate se referă la modelul comportamental (ipoteza sub sau supraevaluării), conform căruia managerii raționali profită de pe urma ineficienței piețelor, pentru a cumpăra active reale folosindu-se de titluri supraevaluate. 2.1.1. Ipoteza neoclasică Explicația neoclasică a activității de fuziuni și achiziții, susținută de mai multe studii (Începând cu studiul lui Gort, 1969, citat de Harford, 2005; Mitchell și Mulherin, 1996; Mulherin și Boone, 2000; Andrade et al., 2001 sau Harford, 2005) este aceea
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
altă explicație avansată În literatura de specialitate se referă la modelul comportamental (ipoteza sub sau supraevaluării), conform căruia managerii raționali profită de pe urma ineficienței piețelor, pentru a cumpăra active reale folosindu-se de titluri supraevaluate. 2.1.1. Ipoteza neoclasică Explicația neoclasică a activității de fuziuni și achiziții, susținută de mai multe studii (Începând cu studiul lui Gort, 1969, citat de Harford, 2005; Mitchell și Mulherin, 1996; Mulherin și Boone, 2000; Andrade et al., 2001 sau Harford, 2005) este aceea că aceste
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
organizații mai mari, În mai multe zone geografice. Totuși, Jovanovic și Rousseau (2001) susțin că politica antitrust sau politicile de reglementare nu pot servi drept explicație pentru valurile de fuziuni și achiziții care au existat de-a lungul timpului. Ipoteza neoclasică explică valurile de fuziuni și achiziții prin faptul că numeroase sectoare au parte de diverse șocuri care fac ca aceste operațiuni să devină profitabile, și În plus față de aceasta, condițiile macroeconomice favorabile reduc costul de finanțare a achizițiilor. Șocul economic
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
aceea de realocare a activelor din cadrul sectorului, prin fuziuni și achiziții. Această activitate se aglomerează În timp, atunci când managerii reacționează simultan, iar apoi concurează pentru a obține cele mai bune combinații de active. Noutatea adusă de Harford În vederea suținerii ipotezei neoclasice a fuziunilor și achizițiilor constă În existența lichidităților. Practic, un șoc va genera un val de fuziuni și achiziții numai atunci când există lichidități suficiente pentru a permite realocarea de active (realizarea de tranzacții). Mai mult, accesul facil la capital poate
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
de-al șaselea val de fuziuni și achiziții. De asemenea, acesta susține că diferențele de evaluare din partea pieței nu reprezintă o cauză generatoare a valurilor de fuziuni și achiziții, deși pot reprezenta un determinant pentru anumite tranzacții. O altă teorie neoclasică invocată pentru explicarea valurilor de fuziuni și achiziții este teoria Q a investițiilor<footnote Teoria Q a investițiilor afirmă că rata investițiilor unei firme ar trebui să crească odată cu rata sa Tobin Q. Rata Q a lui Tobin măsoară raportul
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
piețelor de capital sunt cauzate de marile schimbări tehnologice. Boomul pieței de capital de la sfârșitul anilor ’90 a fost un rezultat al inovațiilor din zona tehnologiei informațiilor (IT), care a condus la creșterea oportunităților de fuziuni și achiziții profitabile. Modelele neoclasice explică nivelul concentrării preluărilor la nivel de sector sau țară. Însă, valurile pot de asemenea rezulta ca urmare a răspunsurilor firmelor la acțiunile concurenților. Astfel, dacă o firmă realizează mai multe operațiuni de fuziuni și achiziții, aceasta poate determina și
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
răspunsurilor firmelor la acțiunile concurenților. Astfel, dacă o firmă realizează mai multe operațiuni de fuziuni și achiziții, aceasta poate determina și alte firme să adopte această strategie (Persons și Warther, 1997, citați de Gregoriou și Renneboog, 2007, p. 6). Teoria neoclasică referitoare la fuziuni și achiziții are desigur o putere explicativă considerabilă, Însă este incompletă. Deoarece se concentrează asupra șocurilor specifice la nivelul sectoarelor, aceasta nu explică valurile agregate de operațiuni decât În situația În care mai multe sectoare experimentează șocuri
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
putere explicativă considerabilă, Însă este incompletă. Deoarece se concentrează asupra șocurilor specifice la nivelul sectoarelor, aceasta nu explică valurile agregate de operațiuni decât În situația În care mai multe sectoare experimentează șocuri În aceeași perioadă de timp. De asemenea, teoria neoclasică nu explică alegerea modalității de plată, bani sau titluri, deși există tipare distincte În alegerea uneia sau alteia. Cu privire la ideea centrală a explicațiilor neoclasice, cea a creșterii profitabilității În urma fuziunilor și achizițiilor, rezultatele sunt neconcludente. Dacă Ravenscraft și Scherer (1987
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
situația În care mai multe sectoare experimentează șocuri În aceeași perioadă de timp. De asemenea, teoria neoclasică nu explică alegerea modalității de plată, bani sau titluri, deși există tipare distincte În alegerea uneia sau alteia. Cu privire la ideea centrală a explicațiilor neoclasice, cea a creșterii profitabilității În urma fuziunilor și achizițiilor, rezultatele sunt neconcludente. Dacă Ravenscraft și Scherer (1987), concentrându-se pe perioada operațiunilor conglomerate, nu reușesc să demonstreze creșteri de profitabilitate, Healy et al. (1992), luând În considerare perioada preluărilor ostile, au
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
neconcludente. Dacă Ravenscraft și Scherer (1987), concentrându-se pe perioada operațiunilor conglomerate, nu reușesc să demonstreze creșteri de profitabilitate, Healy et al. (1992), luând În considerare perioada preluărilor ostile, au reușit să găsească dovezi ale creșterii profitabilității. În sfârșit, teoria neoclasică nu reușește să explice anumite aspecte evidente ale pieței de capital și reacția la diferite anunțuri. Loughran și Vijh (1997) susțin că piața nu reacționează corect la anunțul unei fuziuni sau achiziții, achizitorii care fac oferta de plată În bani
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]