618 matches
-
pe de-o parte, alimentează un sentiment de colegialitate real, dar total depolitizat, și o „complicitate la crimă” care conferă iluzia că ai fentat procedurile și prinzi dedesubturile meseriei, iar pe de altă parte consolidează internalizarea modelului de muncă postmodern neoliberal: totul e fluid, nu există, de fapt, reguli clare, nu există șefi în adevăratul sens al cuvântului, toți suntem colegi, avem autonomie etc. Când mă mai văd cu Robert[13], un fost coleg de facultate și fost coleg de serviciu
Creativitatea corporatistă ca revoluție conservatoare () [Corola-website/Science/295747_a_297076]
-
femeii-accesoriu”, „de vitrină”, vizibilă doar dacă își exhiba sexualitatea; Categorii oprimate din cauza afirmării unor obiceiuri sexuale diferite de normă comportamentală impusă de morală creștină și de reguli sociale coercitive; Drepturile minorităților sexuale și de gen. Dacă o parte a feminismului neoliberal a ajuns în mainstream, feminismul radical și queer</i> rămâne marginal atât în societate, cât și pe scena artistică. Numărul 6 al Gazetei de Artă Politică - Artă, Gen, Sexualitate- își propune să radiografieze proiecte culturale și artistice, discursuri queer</i
Apel la texte și intervenții: GAP 6 – Artă, Gen, Sexualitate () [Corola-website/Science/295759_a_297088]
-
of a “woman-accessory”, visible only if she is manifestly sexual; - Groups oppressed due to exhibiting sexual habits different from the behavioral norm imposed by Christian morals and coercive social rules; - The rights of sexual and gender minorities. If part of neoliberal feminism hâș entered the mainstream, radical and queer feminism remains marginal both în society and the art scene. Issue #6 of Gazeta de Artă Politică</b> -<b> Art Gender and Sexuality </b>- aims to scrutinize cultural and artistic projects, queer
Apel la texte și intervenții: GAP 6 – Artă, Gen, Sexualitate () [Corola-website/Science/295759_a_297088]
-
despre eliminarea merelor stricate, însoțit de apărarea clientelară a „capitaliștilor buni, profesioniști” și personalizarea hollywoodiană a procesului; în mod esențial, e un discurs care exclude istoria propriei participări la ceea ce Ada Colau a numit în mod public, simplu, „crimele” politicilor neoliberale din ultimele decenii. Ideea luptei împotriva corupției pare a fi congeneră ideii de justiție socială, însă lupta anticorupție, cel puțin în forma ei actuală, care e în primul rând un mare spectacol mediatic, servește la captura ideii înseși de justiție
NU Tranziției 2.0: Recompoziția socială, decolonizarea și transautonomismul (fragment) () [Corola-website/Science/296056_a_297385]
-
de tranziție în Grecia și Ucraina. Trebuie să înfruntăm aceste procese direct, fără a lăsa șantajul financiar sau militarizarea să creeze un climat de frică în Estul Europei sau țările PIIGS. Violența necesară pentru a integra un teritoriu în capitalismul neoliberal a funcționat adesea ca mijloc de distrugere a capacității acestui teritoriu de a se retrage din procesul de integrare și de a-l face ireversibil. Ce putem învăța despre această dinamică din experiențele europene estice și sudice? Au rezultat o
Periferializarea Europei () [Corola-website/Science/296080_a_297409]
-
despre eliminarea merelor stricate, însoțit de apărarea clientelară a „capitaliștilor buni, profesioniști” și personalizarea hollywoodiană a procesului; în mod esențial, e un discurs care exclude istoria propriei participări la ceea ce Ada Colau a numit în mod public, simplu, „crimele” politicilor neoliberale din ultimele decenii. Ideea luptei împotriva corupției pare a fi congeneră ideii de justiție socială, însă lupta anticorupție, cel puțin în forma ei actuală, care e în primul rând un mare spectacol mediatic, servește la captura ideii înseși de justiție
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
organizată de armata fascistă condusă de generalul Augusto Pinochet, cu concursul C.I.A., împotriva regimului democratic popular al lui Salvador Allende. Au urmat ani de zile de crime, execuții publice, tortură, teroare, secondate de implementarea cu arma în mână a modelulului neoliberal, proaspăt ieșit din laboratoarele Școlii de la Chicago coordonate de Milton Friedman. Astăzi, când semnificația zilei de 11 septembrie a fost aproape deplin confiscată de evenimentele din 2001, publicăm un fragment din cartea Memoria Focului de Eduardo Galeano, care prezintă istoria
Memoria Focului - lovitura de stat de pe 11 septembrie 1973 () [Corola-website/Science/295629_a_296958]
-
doua”. „Wessis” (cei din vest), pe de altă parte, se temeau de transformarea călduței lor republici (RFG), care acum trebuia să-și îndoape „micii frățiori din est” și al cărei sistem social era amenințat din cauza crizei capitaliste și a reconstrucției neoliberale. Astfel de temeri cereau tocmai un al treilea vinovat: „străinul”. Dezbaterea legislativă privind solicitanții de azil și-a atins punctul culminant in performance-ul politic al violenței celor frustrați, în colaborare cu neonaziștii bine organizați. Hoyerswerda, Rostock-Lichtenhagen, Mölln și Solingen sunt
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
termenul capitalism. Cei care sunt pentru această definire a termenului, vorbesc de regulă despre o politică economică liberală orientată înspre stabilitate monetară sau înspre un stat suplu, și sunt, în general, împotriva statului social sau al statului prosper. Protopărinții ideilor neoliberale pot fi considerați Friedrich Hayek și Ludwig von Mises, însă neoliberalismul ca școală nu există. Se poate mai degrabă vorbi de o rețea diversificată, instituționalizată, în care există păreri diferite, diferențiate, și care se și contrazic. Rezultatul unui așa-zis
Neoliberalism () [Corola-website/Science/300157_a_301486]
-
libertatea prea largă încurajează comportamentele indecente și imorale, și subminează religia. Contra-argumentele libertariene se axează pe presupunerea că, într-o economie perfect liberă, chiar și cei mai săraci ar avea un nivel de trai mult mai ridicat decât în societățile neoliberale sau socialiste. În plus, ei susțin că libertatea economică deplină nu împiedică existența societăților filantropice care să se preocupe de soarta celor defavorizați; astfel, donațiile personale și activitățile filantropice ar fi o modalitate mult mai corectă de întrajutorare decât asigurările
Libertarianism () [Corola-website/Science/300161_a_301490]
-
reușit să impună o constituție care asigura puteri sporite președintelui, constituție aprobată prin referendum în decembrie 1993. Votul din decembrie a asigurat însă un câștig electoral important pentru comuniști și naționaliști, ceea ce reflecta creșterea nemulțumirilor populare datorită costului reformelor economice neoliberale. Deși Elțin a venit la putre adus de un uriaș val de optimism, el nu și-a mai refăcut niciodată cota de popularitate după ce Egor Gaidar a pus în practică reforma economică a "terapiei de șoc", prin care se punea
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
de interpretare, care înlocuiește „repetiția pentru revoluție” cu vindecarea „polițistului din cap”, a fost elaborată în perioada în care Boal a ajuns să lucreze în Occident, aceea de la începuturile neoliberalismului. În acest context, în loc să ofere o critică radicală a politicilor neoliberale care începuseră să afecteze grupurile cele mai oprimate din societatea occidentală (în primul rând comunitățile de imigranți), Boal propune interpretarea terapeutică ce va da naștere la patologizara oprimaților criticată de Mutnik sau Tester. Deși Schutzmann (în Cohen-Cruz et al. 1994
Teatrul Oprimaților – de la „repetiția pentru revoluție” la „polițistul din cap” () [Corola-website/Science/296107_a_297436]
-
New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">-uri ale corporațiilor internaționale nu a mai fost decât un pas. </spân></spân></spân></p> Exemplul lui Boal este cel mai sonor și documentat, dar cooptarea de către aparatul de stat neoliberal a artiștilor radicali este un fenomen răspândit pe scară largă. Și, după cum observa Mutnik, prima condiție pentru această cooptare este renunțarea la analiza structurilor de clasă și a forțelor de producție, adică renunțarea la critică sistemului capitalist. BIBLIOGRAFIE: Boal, Augusto
Teatrul Oprimaților – de la „repetiția pentru revoluție” la „polițistul din cap” () [Corola-website/Science/296107_a_297436]
-
vrut să-i ajut pe toți și să le fac pe toate. Eram mândră că pot, că nu mă dau în lături de la nimic. Aveam un serviciu bun și copii mari.(...) aș fi putut trăi fericită.”) mutilat abrupt de precaritatea neoliberală, conștientă politic („Eu mă întreb: de ce trebuie să mai dormim cinci ani pe perna altuia? De ce nu se uită în jur să vadă câte fabrici productive sunt închise cu nepăsare? De ce trebuie să trimitem noi bani în țară? Ca să reechilibrăm
Cronica spectatoarei - Metafora caprei în spectacolul ROVEGAN () [Corola-website/Science/296159_a_297488]
-
regularizarea și înfrânând progresul, fapt pe care regizorul nu poate să îl lase necertat. De aceea, toate personajele sunt din start pierzători, care se angajează într-o serie de tranzacții, păguboase prin natura lor pentru că nu respectă eticheta și demersurile neoliberale. Antreprenoriatul nu este accesibil decât unei clase superioare, care se îmbracă și vorbește într-un anume fel. Cele două bunuri tranzacționate în film sunt un moped sovietic disfuncțional și un vagon care conține 50.000 de potcoave. Mopedul trece pe parcursul
Afacerea Est () [Corola-website/Science/296157_a_297486]
-
tensiuni ce reflectă problemele largi ale societății: sexism, rasism, clasism - cât și raporturile de muncă adeseori problematice din interiorul companiilor de taximetrie, nu sunt sub nici o formă rezolvate de fenomenul Uber. Mai mult, în fenomenul Uber, instituirea regimului de muncă neoliberal în care suntem plătiți per serviciu, fără beneficii sau posibilitatea sindicalizării este definitivată. Compania, cu a sa așa-zisa economie colaborativă („sharing economy”, „collaborative economy”), sparge atât piața cât și cultură locală de transport privat, participând la precarizarea muncitorilor, exproprierea
DOSAR: BOICOT UBER () [Corola-website/Science/296184_a_297513]
-
necesar al transformărilor social-economice. Zeletin a afirmat rolul permanent progresist al burgheziei, a justificat procesul de spoliere a maselor țărănești ca izvor necesar al acumulării capitaliste. A condamnat socialismul, susținând capacitatea de perfecționare a capitalismului și posibilitatea transformării pe baze neoliberale („Neoliberalismul”, 1927). În studiile sale de filosofie, Zeletin a dezvoltat opinii idealiste, spiritualiste („Evanghelia naturii”, vol I, 1915; „Gânduri despre lume și viață”, 1928).
Ștefan Zeletin () [Corola-website/Science/308220_a_309549]
-
spus, liberalismul social pledează pentru un model liberal moderat, care caută să țină seama de problemele sociale ale lumii contemporane, probleme ce n-au primit răspuns adecvat din partea curentelor socialiste pe de o parte și a liberalismului clasic sau curentelor neoliberale, pe de altă parte. În multe privințe cea mai apropiată doctrină de liberalismul social este social-democrația, liberalismul social fiind considerat cea mai de stînga dintre doctrinele de dreapta sau cea mai de dreapta dintre doctrinele de stînga. Dupa cum remarca
Liberalism social () [Corola-website/Science/302521_a_303850]
-
Spre deosebire de social-democrați, social-liberalii consideră că statul trebuie să fie doar un observator discret al proceselor economice, preocupindu-se de crearea unui cadru legal favorabil pentru dezvoltarea economică, dar fără ca să intervină direct. In fond, liberalismul social are o abordare similară curentelor neoliberale a problemelor economice (o intervenție limitată a statutului în economie) și o abordare similară social-democrației în sfera socială. Dar în pofida multiplelor asemănări în planul politicilor sociale și chiar (pe alocuri) economice cu social-democrația, liberalismul social rămîne în esență un model
Liberalism social () [Corola-website/Science/302521_a_303850]
-
de stat într-o economie de piață era din capul locului o sarcină extrem de dificilă, indiferent de soluțiile politico-economice alese. Soluțiile alese pentru realizarea acestei schimbări au fost: Aceste politici erau bazate pe așa numitul "Acord de la Washington", (de natură neoliberală), dintre FMI, Banca Mondială și Departamentul Trezoreriei SUA. Programele de liberalizare și stabilizare au fost concepute de Egor gaidar, adjunctul primului ministru rus, un economist liberal în vârstă de 35 de ani, partizanul reformelor radicale și al "terapiei de șoc
Istoria Rusiei postsovietice () [Corola-website/Science/304023_a_305352]
-
Ziuganov a câștigat majoritatea voturilor în zona industrială din sudul Rusiei. Sudul Rusiei a devenit cunoscută ca "centura roșie", rămânând fieful comuniștilor de la destrămarea Uniunii Sovietice până în prezent. În ciuda faptului că Elțin a promis că va renunța la politicile nepopulare neoliberale de austeritate, va crește nivelul cheltuielilor publice în ajutorul celor defavorizați de reformele capitaliste, în mai puțin de o lună de la alegerea s-a s-a dezis în mod oficial de toate aceste promisiuni. Imediat după realegere, starea fizică și
Istoria Rusiei postsovietice () [Corola-website/Science/304023_a_305352]
-
de relația Rusia - Belarus. Președintele belarus, Alexandr Lukașenko, un lider autoritarist de tip sovietic, și-a exprimat în mod clar dorința de a-și alia țara cu Rusia, și nici un interes față de apropierea de NATO sau de introducerea politicilor reformatoare neoliberale. Pe 2 aprilie 1996, a fost semnată o înțelegere de uniune între Rusia și Belarus. Pe 3 aprilie 1997, această înțelegere a dus la formarea Uniunii Rusia-Belarus, noi înțelegeri fiind semnate pe 25 decembrie 1998 și în 1999. În timpul mandatelor
Istoria Rusiei postsovietice () [Corola-website/Science/304023_a_305352]
-
se află pe strada Novi Arbat. Cele două camere ale Parlamentului rus au sedii diferite, Duma de Stat aflându-se lângă Piața Manejului. Istoria Sovietului Federației a început în timpul crizei constituționale din 1993, care a opus guvernul și reformele structurale neoliberale nepopulare ale președintelui Elțin tot mai influentului Soviet al Deputaților Poporului (legislativul rus). De-a lungul întregului an, Sovietul a devenit din ce in ce mai nemulțumit de direcția în care se îndrepta economia Rusiei aflată în criză, ca și de încercările președintelui de
Consiliul Federației Ruse () [Corola-website/Science/304251_a_305580]
-
Criza constituținală rusă a început pe 21 septembrie, când președintele Rusiei, Boris Elțin, a dizolvat legislativul federal, Congresul Deputaților Poporului și Sovietul Suprem, care se opunea tendinței de consolidare a puterii prezidențiale și reformelor economice neoliberale nepopulare. Decretul prezidențial din 21 septembrie contravenea prevederilor Constituției în vigoare de pe vremea sovietică. Pe 15 octombrie, după încheierea crizei constituționale, Elțin a dispus organizarea unui referendum asupra proiectului noii constituții. Congresul a respins decretul și a vota în favoarea îndepărtării
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
Elțin. În timpul sesiunii din decembrie, parlamentarii s-au opus lui Elțin în cazul a mai multor inițiative prezidențiale. Conflictul a ajuns într-un punct culminant pe 9 decembrie, când parlamentul a refuzat să-l confirme pe Egor Gaidar, arhitectul reformelor neoliberale a "terapiei de șoc" de liberalizare a piețelor, foarte nepopulare în rândul rușilor, în funcția de prim-ministru. Parlamentul a refuzat să-l confirme pe Gaidar, cerând modificarea programului economic și, pe de altă parte, împuternicind Banca Centrală a Rusiei
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]