1,756 matches
-
trecerea de la vechea la noua reglementare, ar fi sustrase de la incidența principiului neretroactivității legii. Argumentul este însă contrar Constituției, care nu permite aplicarea retroactiva decât în cazul legii penale mai favorabile, dispozițiile tranzitorii neavând acest caracter și neputând încalcă principiul neretroactivității, a cărui respectare trebuie, dimpotrivă, să o asigure. Așa cum se precizează în art. 50 alin. (2) din Legea privind normele de tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, recent adoptată*), "Dispozițiile tranzitorii trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128908_a_130237]
-
să fie integral reglementate fie prin legea veche, fie prin legea nouă, inclusiv în ceea ce privește executarea sancțiunilor. De aceea, aplicarea dispozițiilor din legea nouă, privitoare la executarea sancțiunii aplicate pentru contravenția săvârșită sub legea veche, reprezintă, indubitabil, o încălcare a principiului neretroactivității legii. În fine, pentru a se demonstra caracterul constituțional al dispozițiilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 82/1999 se invocă și argumentul că, instituind un mod nou de executare a închisorii contravenționale mai favorabil contravenientului, această nouă sancțiune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128908_a_130237]
-
constituit un drept de proprietate în favoarea foștilor cooperatori, anterior intrării în vigoare a Constituției. Constituția nu poate desființa aceste drepturi, chiar dacă în prezent acestora li se aplică regimul constituțional instituit de Legea fundamentală din 1991, întrucât s-ar încălca principiul neretroactivității legii. În sensul acesta s-a pronunțat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 5/1993 . Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că, potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 , deținătorii unei case
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159809_a_161138]
-
Constituție, deoarece "stabilește atât pentru parlamentarii în funcție, cât și pentru foștii parlamentari, unele drepturi care, prin natura lor excesivă, se constituie în privilegii și, totodată, instituie discriminări între diferitele categorii de cetățeni români". De asemenea, unele prevederi încalcă principiul neretroactivității legii, precum și dispozițiile art. 138 alin. (5) din Constituție referitoare la cheltuielile bugetare. În ordinea stabilită în sesizarea de neconstituționalitate, motivele invocate punctual în susținerea acesteia sunt următoarele: 1. Art. 41 alin. (3) din lege, prin care se dispune că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176406_a_177735]
-
să asigure o concordanță în ceea ce privește nivelul indemnizației reprezentanților fiecăreia dintre puteri, însă acest principiu nu poate, obiectiv vorbind, transgresa și la nivelul drepturilor și obligațiilor cuprinse în statutele speciale ale acestora."; - Art. 49 alin. (5) nu încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii, întrucât aceste dispoziții "se aplică pentru viitor și nu pentru trecut, urmând să aducă atingere numai efectelor pentru viitor ale raportului juridic, și nu raportului juridic în sine, condiția de pensionar rămânând neschimbată." În concluzie, în susținerea constituționalității Legii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176406_a_177735]
-
sistemul general de pensii. Diferențierea, în toate aceste cazuri, nu este contrară prevederilor art. 16 din Constituție și se justifică prin specificitatea activității acestor categorii socioprofesionale. Nu se poate reține nici încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție privind neretroactivitatea legilor, dispozițiile criticate urmând să se aplice în viitor, de la data intrării în vigoare a acestei legi. În privința dimensionării pensiilor parlamentarilor, ca și în cazul dimensionării indemnizațiilor și a altor avantaje și servicii la îndemâna acestora, Curtea Constituțională nu are competența
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176406_a_177735]
-
au fost modificate prin Legea nr. 138/2014 , se aplică doar în ipoteza executării silite a hotărârilor judecătorești pronunțate ulterior intrării în vigoare a acestui din urmă act normativ. 22. Aplicarea legii în timp este guvernată de principiul constituțional al neretroactivității legii civile, respectiv de principiul imediatei aplicări a legii civile noi. 23. Neretroactivitatea legii civile noi se rezumă, în principiu, la adagiul "trecutul scapă aplicării legii civile noi", constituind o garanție a previzibilității și stabilității circuitului civil, și constă în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270525_a_271854]
-
executării silite a hotărârilor judecătorești pronunțate ulterior intrării în vigoare a acestui din urmă act normativ. 22. Aplicarea legii în timp este guvernată de principiul constituțional al neretroactivității legii civile, respectiv de principiul imediatei aplicări a legii civile noi. 23. Neretroactivitatea legii civile noi se rezumă, în principiu, la adagiul "trecutul scapă aplicării legii civile noi", constituind o garanție a previzibilității și stabilității circuitului civil, și constă în regula potrivit căreia legea nouă nu se aplică situațiilor anterioare intrării ei în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270525_a_271854]
-
nr. 554/2004 se aplică doar în ipoteza executării silite a hotărârilor judecătorești pronunțate ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 138/2014 , prin care au fost introduse. Aceasta întrucât aplicarea legii în timp este guvernată de principiile constituționale ale neretroactivității legii civile și imediatei aplicări a legii civile noi. B. Într-o altă opinie*2) s-a apreciat că dispozițiile art. 24 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 , introduse prin Legea nr. 138/2014 , se aplică și în ipoteza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270525_a_271854]
-
dispozițiilor art. 24 din Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 13 iulie 2015. 47. Curtea Constituțională a statuat, prin deciziile susmenționate, că " În sensul jurisprudenței Curții Constituționale, spre deosebire de principiul constituțional al neretroactivității legii civile, care are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare, principiul aplicării imediate a normei procesuale, și, pentru identitate de rațiune, și principiul supraviețuirii legii vechi, sunt de sorginte legală, iar nu constituțională, legiuitorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270525_a_271854]
-
capitalul social al societăților comerciale supuse privatizării cu valoarea terenurilor pentru care s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra acestor terenuri, constituite ca aport în natura al statului, deoarece încalcă dispozițiile constituționale ale art. 15 privind neretroactivitatea legii, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 41 alin. (2) privind ocrotirea proprietății private. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constata ca aceasta este neîntemeiată și urmează să fie respinsă. I. O prima critica formulată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129937_a_131266]
-
criticate sunt neconstituționale în măsura în care acestea dispun și modifică acte juridice emise de o autoritate publică în exercitarea atribuțiilor care îi revin și care au intrat deja în circuitul civil și și-au produs efectele, încălcându-se astfel principiul constituțional al neretroactivității legii. 6. Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat vizează doar executarea, iar nu stabilirea dreptului la despăgubirile reglementate de Legea nr. 9/1998 , neafectând existența
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262183_a_263512]
-
până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Plata tranșelor se face începând cu 1 ianuarie 2014." 13. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate încalcă prevederile din Constituție ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată și art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. 14. Curtea reține că prin Decizia nr. 528 din 12 decembrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262183_a_263512]
-
arată că prin restrângerea ariei calificărilor necesare persoanelor care îndeplinesc funcția de manager de spital se încalcă dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală. De asemenea, se susține de către autoarea excepției că prin aplicarea imediată a textului criticat se încalcă principiul neretroactivității legii, prevăzut de art. 15 din Constituție. Curtea de Apel Oradea consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225512_a_226841]
-
de la numire un raport privind îndeplinirea sau neîndeplinirea de către manageri și manageri interimari de spital a dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență." ... În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii, art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 115 alin. (1) referitoare la delegarea legislativă. I. La data sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, textul art. I pct. 1 din Ordonanța de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225512_a_226841]
-
concediu de odihnă s-a născut anterior intrării în vigoare a Legii nr. 118/2010 . De aceea, diminuarea indemnizației de concediu cu 25% implică aplicarea acestei legi unei situații juridice anterioare apariției sale, ceea ce echivalează cu o încălcare a principiului neretroactivității legii. Consideră că dreptul salariaților la concediu de odihnă și implicit la indemnizația de concediu operează deplin în perioada 1 ianuarie 2010 - 3 iulie 2010, fără posibilitatea angajatorului de a invoca un temei legal pentru diminuarea indemnizației. Chiar în situația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244016_a_245345]
-
domeniul bugetar, se diminuează cu 25%." Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului. Sunt invocate, de asemenea, dispozițiile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244016_a_245345]
-
menționate, pentru o mai bună administrare a justiției. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că nu sunt încălcate dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție referitoare la principiul neretroactivității, întrucat textele de lege criticate consacră protecția dobânditorului de bună-credință, justificată din rațiuni de echitate socială. În ceea ce privește prevederile art. 46 alin. (4), întrucât acestea nu au legătură cu cauza, se apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. CURTEA, având în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148708_a_150037]
-
ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului. Președintele Camerei Deputaților apreciază că dispozițiile legale criticate, care prevăd condițiile în care actele de înstrăinare a imobilelor ce fac obiectul legii își mențin valabilitatea, nu contravin principiului constituțional al neretroactivității legii. Se invocă în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 191/2002. Guvernul arată că art. 46 alin. (1) și (4) din Legea nr. 10/2001 consacră principiul constituțional al neretroactivității, încheierea actelor juridice și regimul juridic al nulității acestora
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148708_a_150037]
-
legii își mențin valabilitatea, nu contravin principiului constituțional al neretroactivității legii. Se invocă în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 191/2002. Guvernul arată că art. 46 alin. (1) și (4) din Legea nr. 10/2001 consacră principiul constituțional al neretroactivității, încheierea actelor juridice și regimul juridic al nulității acestora fiind reglementate de legea în vigoare la acel moment. Astfel, regimul juridic al proprietății - conținutul juridic, limitele și mijloacele de apărare - este același pentru toți proprietarii, aceștia fiind egal ocrotiți de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148708_a_150037]
-
face decât să recunoască validitatea actelor juridice de înstrăinare încheiate cu respectarea legilor în vigoare la acea dată, prin aplicarea principiului "tempus regit actum", și deci nu contravine prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2), ci, dimpotrivă, da expresie principiului neretroactivității legii. Curtea constată că, în realitate, excepția de neconstituționalitate vizează în exclusivitate teza întâi a alin. (2) al art. 46, potrivit căreia "Actele juridice de înstrăinare, [...] având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută"; or
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148708_a_150037]
-
iunie 2010. Prevederile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239597_a_240926]
-
pentru a nu fi afectat obiectivul de realizare a pieței interne a Uniunii Europene. II. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinseci, Curtea constată că și acestea sunt neîntemeiate pentru motivele ce vor fi expuse mai jos. În legătură cu pretinsa încălcare a principiului neretroactivității legii prevăzut de Constituție, se reține că, în concepția Curții Constituționale, concretizată, de exemplu, prin Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, o lege nu este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239597_a_240926]
-
oficiu, parchetului de pe lângă tribunalul în circumscripția căruia domiciliază persoana interesată". În motivarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2010 , autorii acestei excepții consideră că dispozițiile criticate contravin dispozițiilor art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, "art. 75" prin care se stabilesc categoriile de legi, art. 108 referitoare la actele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234575_a_235904]
-
anului 2010 se recuperează potrivit prevederilor art. 26, fiecare perioadă fiind considerată an fiscal în sensul perioadei de 5 ani, respectiv 7 ani." ... În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii, art. 44 alin. (2) teza întâi referitoare la garantarea și ocrotirea în mod egal de lege a proprietății private, indiferent de titular, art. 45 referitoare la libertatea economică și art. 56 alin. (2) referitoare la așezarea justă a sarcinilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227964_a_229293]