9,847 matches
-
seară de-a binelea! Dinspre pâlcul de cătină de pe marginea râpei, profilat ca o pată indistinctă pe zare, a pornit parcă un hămăit, sau un urlet înăbușit. Poate că fiara stătea la pândă și ne simțise în liniștea serii?... Ori nervii noștri întinși la maxim făceau să percepem exagerat și un simplu țârâit de greier? Pe măsură ce ne apropiem, pășim tot mai rar, aproape neauzit. Din spate se aude bine gâfâitul Unchiului. Însă cine mai are acum timp pentru el? Pușca strânsă
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
de lângă dumneavoastră au dat ortul popii? Se hotărî să se uite cu coada ochiului la ei, să le surprindă o mișcare, cât de mică, o ridicare a pieptului în respirație, o fluturare a genelor. Începu să-l doară spinarea și nervul sciatic îi aminti vârsta pe care o purta. Se ridică și îi veni ideea să iasă pe hol lovind ușor cu piciorul în tre cere pe unul dintre ei. Bocancul atinse tibia tânărului mai puternic decât își pro pusese. Spuse
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
că am să vă povestesc fapte cu însemnătate. Întâmplările, puține la număr și sărace în conținut, nu sunt mai deloc importante. Vă veți întreba, desigur, la ce bun să le povestim. Ete așa, ca să văd și eu cât îl țin nervii pe cititorul nostru. Așadar, au trecut ceva ani de când am avut ocazia să asist în persoană la pregătirile precipitate de dinaintea luptei minunatei, bravei și neîntrecutei oștiri a prealuminatului împărat X. Împărat care, uneori, atât era de luminat, că bătea pur
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
au mai sfânt că împărații s-au salutat ceremonios și că aveau chiar lacrimi în ochi. Cert este că s-au aruncat în primul cort pe care l-au nimerit și s-au pus pe taclale. Așteptam deci cu toții cu nervii întinși la maximum să aflăm care oștire a ieșit învingătoare. Din când în când se auzeau glasurile lor ușor cam ridicate țlucru nepermis totuși de codul bunelor maniere și de ora înaintată). Ba chiar cortul prindea uneori a se mișca
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Fă-mi și mie una. JENI: Nu primesc dispoziții de la dumneata. MINISTRUL: Fă-i și ei, Venera. Fă-ți și ție. Ești prea nervoasă. JENI: Cafeaua o să mă facă mai nervoasă. MINISTRUL: O șefă de cabinet modernă trebuie să aibă nerv. (Jeni iese) PATROANA: Poftim! Uite cu ce-mi pierd eu ziua. Ziua Europei. MINISTRUL: Ce? Te-am rugat eu să vii? Poate crezi că aveam nevoie de prezența ta într-un asemenea moment. Cînd trebuie să mă duc la cimitir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
alungă pe Dumnezeu, răstignindu-L iar și iar, la fiecare pas al vieții, sub privirile noastre, de cele mai multe ori, neputincioase, prin forme de manifestare din cele mai diferite: bubuiala drăcească ce răzbate din mașini și din localuri, claxoane pline de nervii unor “personalități” nebăgate de nimeni în seamă, mașini parcate pe trotuare sau aiurea pe carosabil, râsete, urlete și înjurături debordate cu sfidare oriunde îi apucă pe acești detracați aruncați năprasnic de cine-știe-unde pe această lume. Am văzut oameni în vârstă
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
cabină, iar el aruncă șervețelul într-un coș de inox. Asta a devenit o problemă în ultima vreme. Sunt prea mulți bărbați care îl privesc admirativ. Cu femeile e altă poveste. S-a obișnuit. Dar bărbații chiar îl calcă pe nervi. E aiurea să te oprească un om în toată firea și să-ți ceară un autograf. De cele mai multe ori, omul se scuză pentru intruziune și o bagă la înaintare pe fata lui de șaișpe ani. Că cică pentru ea vrea
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
dar nu poți să spui că nu ai relații în politică. EU: Asta da. E o cale, o voi utiliza, dar voi și publică, bate toba, văd eu. Nu mă las. AVOCAT: Totuși, coane, nu fac 20 de lei toți nervii ăștia. EU: Puiule, revoluția engleză, care a dus la decapitarea unui rege, a început de la un bir, pe care unul cu bani nu a acceptat să îl plătească, pentru că îl făcea SCLAV. Așa și eu. Nu mă fut ăștia când
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
gripei s-a constatat că la temperaturi mai mari,virusul ajunge mai greu în celule,deci nu este recomandată scăderea forțată a temperaturii cu ajutorul medicamentelor.Abuzul de antibiotice favorizeză creșterea rezistenței microorganismelor. Metoda încălzirii sângelui are o mare influența asupra nervilor acustici,optici și ai inimii. Oamenii în etate simt că li se răcește sângele. Ei nu sînt în stare să-și regleze mecanismul de funcționare a vieții.Omul este un sistem deschis asupra căruia acționează numeroase forțe,care ar trebui
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
fiecare din aceste cuvinte, Nur Iulian găsește confirmarea nimicniciei sale. Este o înțelepciune care-l depă șește. Oare Gaspadin o să ghicească de ce-a venit? Când apasă haiducește pe butonul soneriei, vede cum și-a ros unghiile de spaimă și nervi. Lângă buton e o placă metalică: M. Gaspadin - Antiquaire. — Aah, monsieur Julien. Gaspadin e în papuci, pe cap cu un fes argintiu care pare făcut din tablă. Chefir Ho acumaBine De-a dura Chișat Te-ai ferit E surd Molcuț
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
însă nu mai avea lacrimi. Arăta ca o păpușă. — Unde e Naoji? întrebă mama, privindu-mă. Am urcat la etaj. Naoji era trântit pe canapea și citea o revistă. — Te cheamă mama. — Ce? Iar vreo scenă? „O, tu, cel cu nervi de fier și fără sentimente, fii răbdător și fă-ți datoria! Noi, cei care suferim cu-adevărat - deși plini de voință, dar slabi trupește - noi, cu siguranță, avem tăria să stăm cu mama.“ Și-a aruncat jacheta pe umeri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de efortul acestuia de a se face util, sculptorul se revoltă, identifică viciul și îl sancționează drastic din perspectiva experienței sale occidentale și, la urma urmelor, a bunului-simț civic. Aceste reacții, uneori calme și ironice, cîteodată temperamentale și pline de nerv pamfletar, iar, alteori, de-a dreptul necruțătoare, s-au stocat într-un corpus epic pasional, polemic, incisiv și, nu de puține ori, plin de amărăciune. Portretul artistului, așa cum se desprinde el din textele teoretice și din scrisorile lui Bata Marianov
Contradicțiile lui Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7187_a_8512]
-
că nu m-am gândit niciodată să-mi schimb numele, dar nici nu-mi pot imagina cum m-ar fi putut chema altfel. Din acest motiv, nu-mi plac diminutivele ori hipocoristicele, și dacă vrea cineva să mă calce pe nervi n-are decât să mă alinte cu derivate precum "Mirciulică", "Mircione", "Mirciuț". Cu toate acestea, am avut, o perioadă de indescriptibile plăceri să scriu la revista "Orizont", alternând cu Cornel Ungureanu, rubrica săptămânală "Cronica măruntă" și s-o semnăm cu
V-ați gândit vreodată să vă schimbați numele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7195_a_8520]
-
Alexandra Stan. Marcel Prodan a omorât-o pe vedetă. Carmen Harra susține faptul că Marcel Prodan a omorât-o pe Alexandra Stan într-o viață anterioară. „Ura dintre ei provine din memorii inactive, nu e vorba de o criză de nervi cauzată de bani. El a omorât-o de tânără într-o viață anterioară, când rolurile erau inversate: ea era nobilă, iar el, sclavul ei. A bătut-o, maltratat-o și schingiuit-o. Nu întâmplător ea s-a născut cu un
Carmen Harra: ”Marcel Prodan a omorât-o pe Alexandra Stan” by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72139_a_73464]
-
comoțiilor morale" pe care le-a îndurat? Lecturile din cărțile trimise în purgatoriul ideologic, procurate de la anticari sau de la prieteni, s-ar cuveni să fie unul din acestea. Paul Valery, "cumpărat de la Moșoiu, anticarul" îi dovedește însă cititorului său , cu nervii "la pămînt", că lectura din autorul francez e zădărnicită de inapetența indusă de atmosfera apăsătoare: "Îmi pare steril, oricum fără răsunet în mine". De asemenea Antineea lui Charles Maurras, Chauteaubriand de Andre Maurois, Mysticism and Logic de Bertrand Russell au
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
dădea un ușor avantaj, dar picioarele ei nu reacționau cu repeziciunea minții. Alerga în zigzag, chinuit, căutând cu privirea vreo moviliță, o dună, orice denivelare de teren care s-o ascundă. Înnebunită, s-a vârât în locul cel mai puțin indicat. Nervii o împiedicau să ia vreo decizie. Până să-și dea seama, alerga deja pe nisipul moale. Pașii i-au devenit mici și greoi. Cu fiecare pas mai mare, se afunda în nisip până la pulpă. Știa prea bine că nu avea
Luis Leante - Cât te mai iubesc by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8737_a_10062]
-
își schimba direcția îi ajungeau la urechi chiar și cuvintele lui Le Monsieur și ale oamenilor lui. Inima i se zvârcolea în piept ca o bombă gata să explodeze. Știa prea bine că cel mai mare dușman al ei erau nervii. A încercat să se gândească la lucruri plăcute. S-a gândit la fiul ei, la mama ei. Și-a amintit Faleza din Havana, cu mașinile acelea vechi care circulau ca prin minune pe acolo. Vântul deșertului începea să semene cu
Luis Leante - Cât te mai iubesc by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8737_a_10062]
-
dar nu avusese timp s-o prevină. Dacă bărbații ăia n-o omorâseră deja, veninul o să se împrăștie prin venele ei, până o să-i provoace un stop cardiac. I-a părut rău de femeia aceea. Huruitul motoarelor o călca pe nervi. Cu cât se enerva mai mult, cu atât simțea mai tare setea arzându-i gâtul. Din când în când sudoarea i se prelingea pe piele. Nu-și amintea să mai fi suferit vreodată în halul ăsta de sete. Încerca să
Luis Leante - Cât te mai iubesc by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8737_a_10062]
-
asemenea calificativ. În România, o dată cu bâzâiturile aripii neo-bolșevice în spațiul cultural, s-a dat iarăși drumul la calificativul cu pricina. Îți repugnă cineva sătul de retorica restaurației comuniste? Îi trântești textul cu fascismul și l-ai lichidat! Te calcă pe nervi succesul unor intelectuali? Te scoate din minți priza pe care-o au la public? Simplu: respectivii apelează la recuzita fascistă! Au îndrăznit câțiva cercetători să scrie un raport necruțător la adresa comunismului din România? Nici o problemă: sunt fasciști, ba și elitiști
Un furt by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8745_a_10070]
-
mult. De când cu boala părintelui Benedict, comuna este condusă prin Ťmesajeť: niște bilețele scurte, scrise în grabă de Socoliuc: ŤOituz, garduri.ť ŤCălin - contribuții.ť ŤTimofte: recoltă, dări de seamăť etc. Și cei în cauză, bucuroși că au scăpat de nervii lui, le execută întocmai." (pp. 560-561). De la acest grotesc rural trecem, odată cu pledoariile lui Rafiroiu și ale lui Crișan, la unul urban-industrial. "Trebuie să ținem la instituția de la care mâncăm pâine, să facem totul pentru ea", îi explică sfătos Nelu
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]
-
început să ignore marile sărbători, Paștele și Crăciunul, amintind ateismul epocii comuniste. Atunci însă exista "scuza" că ele erau, nu-i așa, zile lucrătoare! Volumul Prima pagină sau între ^60 și ^65, conținând editoriale radiofonice, mai toate interesante, scrise cu nerv, adaugă un titlu nou bibliografiei lui Liviu Grăsoiu. El este un spirit sintetic, ce deține secretul de a comunica atractiv, neplicticos, lucruri de multe ori cunoscute, însă importante pentru informarea marelui public. Așa cum trebuie să fie un foarte bun editorialist
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
de corp, corp opt, corp zece, aldin și cursiv, clișeu, colaborări, redacție, administrație: ah! ce acțiune! La nouă doamna era la tipografie, la unsprezece la redacție, la douăsprezece și jumătate vedea pagina, la patru trăgea, la șapte expedia și avea nervi. Unde e doamna? E la datorie...". Și încă, fentînd cavalerismul: "Bărbatul ideal nici nu pleacă, nici nu insistă, și rămîne tovarăș de doamnă babă cerebrală." În fine, viața de redacție, prin ochelarii lui Arghezi, descurajează pe orice sănătos la minte
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
numai (evocări și documente), Editura Academiei Române, 2007. Cele două cărți trebuie citite împreună, pentru că sunt mărturia aceleiași etape de transformare semnificativă a scriiturii lui Niculae Gheran. Mai întâi, e evident spiritul publicistic al tuturor evocărilor. Istoricul literar scrie alert, cu nerv, cu umor, cu simțul pitorescului social, un fel de reportaje retrospective, instantanee de viață (cotidiană sau oficială), episoade comice din sfera politică sau culturală, evocând cu sarcasm și distanțare un trecut mai apropiat sau mai îndepărtat. Are, desigur, importanță faptul
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
unor efluvii perimate. Gesturi sublime și contexte infernale sprijină deopotrivă impresia de incantație ce cromatizează o stenică melodie diatonică. Un diatonism ce revine, iată, en fanfare în creația contemporană. Și nu e de mirare, căci după cohortele de opusuri ultra-agresive, nervii compozitorilor s-au mai calmat, fie din cauza curei de muzici tradiționale extra-europene, fie din dorința de a isprăvi o dată cu autoclaustrarea atât de alienantă. De douăzeci și șase de ani Associazione "Musica Aperta" nu face altceva decât să informeze publicul bergamasc
Un contrapunct oportun by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9822_a_11147]
-
III, IV), conținâd însemnările zilnice din 1921, 1922, volumul V al acestor însemnări zilnice (1923), apărut la Editură Historia, tradus tot de Sanda-Ileana Racoviceanu, si îngrijit, cu note de Vasile Arimia, ne apare mai lipsit de mari evenimente, măi fără nerv, cu excepia vibrantelor note de călătorie pe Coasta Dalmației a paginilor, nu puține, în care Regina Maria își exprimă dragostea nețărmurita pentru natură și pentru frumos: "Ah! cât de mult iubesc frumuseea", pentru artă pentru ființe dragi (fiica sa Mignon
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]