KorAP: Find »[drukola/base=nervură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...47 >

1,166 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

1968 dar, s-a extins și poate provoca pagube de 10-20 %. Simptome. Atacul începe prin pătrunderea ciupercii în rădăcini, însă simptomele evidente apar abia la înflorire-fructificare. Frunzele bazale se îngălbenesc treptat de la vârf sau de la margini și rămân verzi doar nervurile. Zonele îngălbenite se brunifică și treptat se usucă toate frunzele. Această fuzarioză este frecvent întâlnită la pepeni și dovleci dar uneori atacă și castraveții, producând răni brune pe tulpini, la nivelul solului sau chiar mai sus, dacă vremea este umedă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
frunze de pe tulpină. Ofilirea începe în perioada de înflorire-fructificare și este însoțită de îngălbenirea și arsura limbului frunzelor, în timp ce codița rămâne normală, neveștejită. Ofilirea se extinde apoi în sus și în jos la restul frunzelor, în special pe spațiul dintre nervurile care rămân verzi. În final se îngălbenesc și cozile, se usucă, pe ele altârnând frunzele uscate (fig. 119 b). În funcție de ritmul ofilirii și uscării, pe plantă se găsesc fructe mici, brune, ce se usucă, în paralel cu fructe mari ce

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
5.1. Virusul mozaicului conopidei Cauliflower mosaic virus Boala este de origine americană iar în România a fost semnalată în 1952 și poate da pierderi de până la 75 % din producție. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă o decolorare, o transparență a nervurilor, urmată de îngălbenirea țesutului între nervuri. Țesuturile de lângă nervuri păstrează colorația verde. Întrucât zonele îngălbenite nu cresc în același ritm cu cele verzi, frunzele apar gofrate, cu marginile răsucite spre fața superioară. Simptomele dispar la temperaturi de peste 25șC. În funcție de momentul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
mosaic virus Boala este de origine americană iar în România a fost semnalată în 1952 și poate da pierderi de până la 75 % din producție. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă o decolorare, o transparență a nervurilor, urmată de îngălbenirea țesutului între nervuri. Țesuturile de lângă nervuri păstrează colorația verde. Întrucât zonele îngălbenite nu cresc în același ritm cu cele verzi, frunzele apar gofrate, cu marginile răsucite spre fața superioară. Simptomele dispar la temperaturi de peste 25șC. În funcție de momentul instalării atacului, plantele pot suferi mai

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
este de origine americană iar în România a fost semnalată în 1952 și poate da pierderi de până la 75 % din producție. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă o decolorare, o transparență a nervurilor, urmată de îngălbenirea țesutului între nervuri. Țesuturile de lângă nervuri păstrează colorația verde. Întrucât zonele îngălbenite nu cresc în același ritm cu cele verzi, frunzele apar gofrate, cu marginile răsucite spre fața superioară. Simptomele dispar la temperaturi de peste 25șC. În funcție de momentul instalării atacului, plantele pot suferi mai mult sau mai

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
La aceste plante, simptomele apar ca pete de decolorare urmate de pete brune. Virusul a mai fost găsit și la ridichi, rapiță, hrean și alte crucifere, unde produce gofrări. Frunzele de varză de la mijlocul tulpinii au zone verzi-închis, paralele cu nervurile și mozaicare slabă. Frunzele de conopidă afectate au inele clorotice și zone brune, iar pe guliile furajere și napii de miriște se observă o încrețire accentuată a limbului foliar și diferite desene brune. Transmitere-răspândire. Virusul poate fi transmis de la plantă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
putând ajunge uneori la 50-100 %. Simptome. Încă din primele faze de vegetație, pe primele frunzulițe apare o decolorare sau brunificare a acestora, urmată de veștejirea plantulelor și căderea lor. Pe frunzele plantelor infectate, apar pete mari neregulate, galbene, în dreptul cărora nervurile sunt brunificate și apoi înnegrite. Țesuturile din dreptul petelor devin pergamentoase, subțiate și se usucă (fig. 120). Uneori, din cauza zonelor afectate, frunza în urma creșterii diferențiate, devine asimetrică. Evoluția bolii, pe timp secetos, are loc prin putrezirea uscată a zonelor afectate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
marginea frunzelor. Transmiterea prin sămânță infectată este mult mai rar întâlnită, dar nu imposibilă. În timpul vegetației, rănirea frunzelor produsă de diferite insecte sau de limaxi (melci fără cochilie) creează porți de intrare pentru bacterie sau de ieșire a gomei din nervurile înnegrite. Boala apare frecvent pe solurile cu pH = 5,6-6,8. Răspândirea bacteriilor de la plantă la plantă, se realizează prin apa de irigații, precipitații și prin limaxi. Din cercul de plante gazdă fac parte cruciferele cultivate, conopida, varza creață, gulia

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
brune-negricioase în zona bazală. Țesuturile brunificate se scufundă și baza tulpinii poate fi afectată de jur împrejur. Partea superioară a plantei se îngălbenește, se ofilește și în final planta cade. Dacă atacul are loc mai târziu, pe cozile sau pe nervurile principale ale frunzelor, apar pete ruginii cu țesuturi cufundate. Frunzele se brunifică și foarte repede putrezesc. La varză poate putrezi întreaga căpățână, iar la ridichi putrezirea începe de la vârful rădăcinii, unde apar răni adâncite brune. În solurile mai grele, ce

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
1938 de V. Severin și C. Freitag, este acum destul de răspândită în SUA, Germania, Franța, Anglia și Cehoslovacia, producând pierderi mari de producție. Simptome. Plantele virotice se recunosc ușor datorită taliei reduse și datorită deformărilor frunzelor. Acestea prezintă decolorări ale nervurilor și pete sau inele de decolorare pe limb. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite în natură prin afide, iar de la un an la altul, virusul rezistă în seminceri. Prevenire și combatere. Culturile de rădăcinoase, în special cele pentru semințe, vor fi tratate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
din seră și câmp. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile semincere. Simptome. Pe plantele virotice se observă o alternanță de pete colorate în verde-închis și verde gălbui care dau aspectul de mozaic. Petele se observă pe spațiile dintre nervurile frunzelor sau chiar și pe nervuri. În unele cazuri apar transparențe ale nervurilor, gofrări sau chiar decolorări generale urmate de arsuri. Frunzele mature, în condiții de temperaturi peste 20șC, deși sunt virotice nu prezintă simptome. În culturile semincere virusul produce

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
mai mari se înregistrează în culturile semincere. Simptome. Pe plantele virotice se observă o alternanță de pete colorate în verde-închis și verde gălbui care dau aspectul de mozaic. Petele se observă pe spațiile dintre nervurile frunzelor sau chiar și pe nervuri. În unele cazuri apar transparențe ale nervurilor, gofrări sau chiar decolorări generale urmate de arsuri. Frunzele mature, în condiții de temperaturi peste 20șC, deși sunt virotice nu prezintă simptome. În culturile semincere virusul produce piticire, decolorări și arsuri. Semințele obținute

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Simptome. Pe plantele virotice se observă o alternanță de pete colorate în verde-închis și verde gălbui care dau aspectul de mozaic. Petele se observă pe spațiile dintre nervurile frunzelor sau chiar și pe nervuri. În unele cazuri apar transparențe ale nervurilor, gofrări sau chiar decolorări generale urmate de arsuri. Frunzele mature, în condiții de temperaturi peste 20șC, deși sunt virotice nu prezintă simptome. În culturile semincere virusul produce piticire, decolorări și arsuri. Semințele obținute pot germina în anul următor dar vor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
faze de vegetație, sub forma unor pete mari, galbene-undelemnii, pete ce se pot uni, se îngălbenesc și se distruge toată frunza. Dacă atacul se instalează chiar pe primele 2 frunzulițe, plăntuțele pier. Pe frunzele plantelor dezvoltate petele se întind între nervuri, pot avea 3-15 mm în diametru sau chiar mai mult. În dreptul petelor, pe fața inferioară a frunzei apare un puf fin, albicios alcătuit din miceliul cu spori a ciupercii (fig. 139). Transmitere-răspândire. Ciuperca evoluează în condiții optime dacă temperatura se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de climă cât și de soiul atacat, apărând din primăvară până în toamnă, putând fi însă foarte bine observate în luna iunie. Pe frunze apar pete de decolorare sub formă de benzi, inele sau porțiuni de inele dispuse în spațiile dintre nervuri; petele se brunifică datorită temperaturilor ridicate și a luminozității intense, ceea ce face ca frunza să apară deseori deformată. La unele soiuri mai rezistente, petele de decolorare produc o marmorare foarte ușoară care dispare în timpul verii, pomii apărând sănătoși. Spre toamnă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
deseori deformată. La unele soiuri mai rezistente, petele de decolorare produc o marmorare foarte ușoară care dispare în timpul verii, pomii apărând sănătoși. Spre toamnă, pomii puternic atacați prezintă frunzișul ruginiu. Deseori, simptomele de mozaic inelar apar împreună cu cele ale îngălbenirii nervurilor. În acest din urmă caz pierderile de recoltă pot ajunge până la 30-40 %. Soiurile sensibile (Untoasă Hardy, Untoasă d'Anjou, Doynne de Comice ș.a., manifestă simptome și pe fructe, iar cele mai rezistente (Clapps Liebling, Williams Crist ș.a.) numai pe frunze

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Soiurile sensibile (Untoasă Hardy, Untoasă d'Anjou, Doynne de Comice ș.a., manifestă simptome și pe fructe, iar cele mai rezistente (Clapps Liebling, Williams Crist ș.a.) numai pe frunze (fig 142). Transmitere-răspândire. Virusul poate fi întâlnit împreună cu cel ce produce îngălbenirea nervurilor părului, ce reduce mult înălțimea pomilor infectați. Prevenire și combatere. Se recomandă testarea plantelor mamă furnizoare de altoi pe indicatorii Untoasă Hardy și gutuiul C 7/1, iar în seră sănătatea plantelor mamă și portaltoii vor fi verificați prin transmiteri

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Stațiunea Bistrița s-au eliberat de virusuri și micoplasmă soiurile de bază la măr: Jonathan, Golden delicious, Starkrimson, Wagener premiat, Kalther, James Grives etc., precum și portaltoii vegetativi M-4, M-9, M-11 (N. Minoiu, 1975). 9.1.4. Îngălbenirea nervurilor frunzelor părului Pear vein yellows Boala produsă de un complex de virusuri este foarte răspândită în toată lumea, în țara noastră sunt puternic contaminate soiurile Cură și Abatele Fetel. Simptomele sunt mai evidente pe vârfurile lăstarilor și se manifestă prin îngălbenirea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
frunzelor părului Pear vein yellows Boala produsă de un complex de virusuri este foarte răspândită în toată lumea, în țara noastră sunt puternic contaminate soiurile Cură și Abatele Fetel. Simptomele sunt mai evidente pe vârfurile lăstarilor și se manifestă prin îngălbenirea nervurilor, iar spre toamnă acestea se înroșesc. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin altoire. Prevenire și combatere. Testarea și eliminarea puieților virotici, constituie singura metodă de prevenire a atacului în plantațiile nou înființate. 2.1.5. Pietrificarea perelor Pear stony pit Boala

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Simptome. Boala apare pe toate organele plantei în afară de rădăcini, prezentând simptome variate în funcție de organul parazitat și fiind favorizată de timpul mai rece și umed. Unele simptome sunt asemănătoare cu focul bacterian produs de Erwinia (fig. 143). Astfel, pe frunze între nervurile ce se înnegresc, în special la păr apar pete brune, transparente, care extinzându-se vor duce la distrugerea întregului frunziș al pomului. Frunzele nu cad de pe pom, nici când ramurile sunt puternic scuturate. Atacul arsurii comune se manifestă mai frecvent

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
fructelor tinere Monilinia linhartiana Boala are un caracter mai grav în primăverile mai reci și umede. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, flori, fructe și ramuri tinere. În primăvară, după apariția frunzelor tinere, acestea prezintă brunificări în special dea lungul nervurilor. În dreptul porțiunilor atacate, pe vreme umedă, ciuperca formează micelii cu spori care au culoarea galbenă-cenușie. Sporii infectează florile, iar miceliul prin codiță, ajunge din nou în lăstari și frunze. În primăverile ploioase aceste infecții au loc în masă și se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sunt asemănătoare la toate speciile și soiurile infectate, variind în anumite limite (fig. 163). Pe frunze apar pete galbene-verzui, variate ca mărime, în formă de linii, benzi, semilune, dispuse neregulat pe suprafața acestora. Caracteristice sunt petele alungite care urmăresc atât nervura principală, cât și cele secundare, formând un fel de benzi ondulate. Pe prunul japonez, aceste benzi au un contur asemănător frunzelor de stejar, fiind extrem de caraceristice. Piersicul are mult de suferit de pe urma acestei boli în sensul reducerii rezistenței la ger

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
37-38șC timp de 23 săptămâni), asigură sănătatea noilor plantații în primii ani de producție. 9.4.3. Vărsatul piersicului Plumpox virus Boala este mai puțin răspândită decât la prun. Se manifestă pe frunze, prin apariția unor îngălbeniri de-a lungul nervurilor principale și secundare cât și în spațiile dintre acestea. Simptomele sunt evidente în pepiniere sau plantații de piersic, îndeosebi, în lunile mai și iunie, după care boala este mascată de temperaturile mai ridicate din vară. Bacterioze 9.4.4. Cancerul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de sâmburoase, purtând denumirea de "pătare inelară" (ring spot). Simptome. Pe frunzele de cireș apar deseori pete circulare, inelare, de decolorare sau brune, care ating dimensiuni cuprinse între 0,5-1 cm. Țesuturile atacate cad și frunza apare perforată. Alteori, între nervuri apar pete difuze, alungite sub forma unor benzi. Pomii atacați sunt debilitați. Deseori sunt atacate cu mare intensitate frunzele formate în primăvară, pentru ca cele ce apar mai târziu, să fie fără simptome (I. Pop, 1975). Pătarea inelară necrotică poate fi

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Hunedoara), apoi s-a răspândit în zonele mai umede ale regiunii subcarpatice din sudul țării. Simptome. Bacteria atacă frunzele, cozile lor, ramurile tinere, inflorescențele și fructele. Pe frunze apar pete mari, colțuroase care se întind în special de-a lungul nervurilor. Frunzele se deformează puternic, se înnegresc pe suprafețe mari prin unirea petelor de atac și cad. Deseori, coloniile bacteriene se dezvoltă în țesutul conducător al frunzelor ce se înnegresc vizibil atât la exterior cât și în secțiune. Pe lăstarii nelignificați

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]