796 matches
-
omul primise anumite ordine în legătură cu acest arestat cu totul special. În realitate, nici pe mine curajul nu mă dădea afară din...birou. Aveam în față o persoană inculpată pentru o infracțiune de o gravitate maximă, capabilă teoretic de orice gest nesăbuit. Dar nu aveam de ales! Cu acest om trebuia să colaborez, iar cu arestatul încătușat, ancheta risca din start să fie sortită unui eșec usturător. Da fapt, în întreaga activitate, nu am anchetat pe nimeni purtând cătușe. I-am vorbit
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
citit integral în originar pe marele scriitor american, în engleză deci. Iar eu nu reușisem, în limba engleză, decât o palidă „performanță”, aceea de a mă delecta doar cu povestirea „Ursul”. De ce să nu recunosc, a fost din partea mea o nesăbuită tentativă de epatare, eșuată lamentabil, cum ați văzut. Nu i-am povestit însă colegului de prima teribilă încurcătură în care m-a pus Mircea Răceanu și pe care o voi prezenta în continuare, urmând ca o alta, din care am
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
mie însămi, că trebuie să se întâmple ceva ? Că o ruptură poate aduce o reîmprospătare a vieții în doi ? Oare senzația de îndepărtare a copilului meu, a Dorinei, nu a contribuit și ea la decizia mea care poate părea tuturor nesăbuită ? Oare nu încerc ca prin această aventură să trag un semnal de alarmă : Exist ! Încă exist cu adevărat. Nu sunt doar umbra celei care am fost. Și mai cu seamă, nu vreau să recâștig iubirea lor întreagă ignorând că timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Momentan căuta o actriță pentru rolul principal. Ridicând sprânceana, am declarat că s-ar putea să cunosc pe cineva care s-ar potrivi perfect... Când, În sfârșit, partea mea mai chibzuită o ajunsese din urmă pe cea care gonea Înainte nesăbuită, jonglând cu cuvinte mari, dar fără prea mult tact, Dora Își deschise portțigaretul. În timp ce eu mă scotoceam În buzunare după un chibrit, mi-a explicat că, oricât de incredibil ar fi părut, era și ea la curent cu ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
toate părțile aveai să auzi aceeași Întrebare: „DE CE?“. Putea să mărturisească, de asemenea, că nici până-n ziua de azi nu fusese În stare să găsească alt răspuns la Întrebarea aia, În afară de faptul că-și amintea că era prea tânără, prea nesăbuită, prea furioasă, prea pasională pentru universul În care trăia? Avea să aibă vreunul din lucrurile astea vreun sens pentru Armanoush? Putea divulga faptul că recent făcuse unele progrese Înspre liniște și stabilitate, fiindcă acum avea o relație monogamă, doar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
mărturisea adesea că era mai curând Înclinat să trăiască o viață de pescar Într-unul din satele dărăpănate de pe coasta Mediteranei. Era o inimă delicată, un suflet naiv și o fărâmă umblătoare de haos; un utopist sangvin care făcea promisiuni nesăbuite, un bărbat din cale-afară de dezordonat, de iute la minte și de onorabil. Nu existau doi ca el și de aceea Asya nu Îl asociase niciodată cu vreo identitate colectivă. Cum era tentată să spună ceva În dispoziția aia, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
spiritual, a spus că În materie de tauri Anglada era un simplu băiat de prăvălie. Tronând Într-un enorm fotoliu de pai, a afirmat că, fără nici o umbră de Îndoială, crescuse printre tauri, animale pașnice și chiar mișelnice, dar nespus nesăbuite. Rețineți că, pentru a-l convinge pe Anglada, Încerca să-l hipnotizeze și nu-și lua ochii de la el. I-am lăsat pe maestru și pe Muñagorri În toiul acestei distracții polemice; conduși de doamna Mariana, gazdă fără pereche, Montenegro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
deputați din cele mai diverse sectoare, care sprijină editarea oficială a operelor complete ale celui mai original și divers dintre ai noștri literati. O seară cu Ramón Bonavena Orice statistică, orice activitate pur descriptivă sau informativă, presupune splendida și, poate, nesăbuita speranță că, În vastul viitor, niște oameni ca noi, dar mai lucizi, vor deduce din datele pe care le-am lăsat moștenire o concluzie folositoare sau o generalizare admirabilă. Cei care au parcurs cele șase tomuri ale lucrării Nord-Nord-vest de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
piele tăbăcită, bocănind cu cizmele de la colibă la vârșele întinse și de la vârșe la vatră, uncheșul Mitrea Pescăruș avea obiceiul să vorbească. Nu singur. Vorbea cu lucrurile, cu sălciile. Îmi revenea acum și mie o parte din frazele - unele destul de nesăbuite - pe care le rostea. —Trebuie să înfierbânt catranul, ca să vă cătrănesc... zicea el împletiturilor înșirate în pari. Pe urmă întrebă ceaunul cu catran: — Unde ești? Îl duse la vatră și-l puse pe pirostrii: —Iacă, te-am pus să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ar fi fost de ajuns să spună "negru" pentru ca eu să mă decid pentru culoarea albă; după cum dacă nu s-ar fi arătat atât de afectat de isprăvile mele, aș fi obosit poate cu timpul să mai joc acest joc nesăbuit și primejdios; dar tata nu s-a hotărât să fie indiferent decât atunci când s-a dezgustat cu totul de mine; când a fost prea târziu ca să se mai schimbe ceva. Uneori, părea ros de regrete. Atunci încerca să fie binevoitor
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
oribil într-un chef de adio, în care se încaieră și, lovit, moare. Iar când dincolo de mediocritate așteaptă să ridice capul un megaloman, atunci e pierdut dacă nu găsește un remediu, cum au fost în cazul meu visele, cât mai nesăbuite cu putință. Fiindcă aici a fost izvorul dramei mele. În ciuda faptului că nu eram bun de nimic ― sau din cauza asta? ― am fost însetat de glorie și ros de ambiții tainice. Mă afundam în reverii nebunești din care reveneam, răsplătit, la
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Abia taina care le biciuia curiozitatea și le înfierbînta închipuirea le dădea fiorul destinului; undeva, în miezul acelei încîlceli de coridoare cu uși aproape identice, trebuia să fie un loc magic unde totul să fie posibil, de la vanitatea cea mai nesăbuită la singurătatea cea mai sfâșietoare, și unde, ca în cazul lui Dumnezeu, absența însăși să devină prezență. Dacă Bătrânul ar fi apărut pe coridoare ar fi fost ca și cum ar fi crescut marea, spălând țărmul și nelăsând decât o realitate prozaică
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ce este, de fapt, o credință. Nu vedeam decât fanatici, în vreme ce eu însumi eram un fanatic, un bigot al arbitrariului absolut. Înaintând pe acest drum, am ajuns să nu mai cred cu adevărat în nimic în afară de reveriile și ambițiile mele nesăbuite; nici în alții, nici în școală, nici măcar în bruma de însușiri pe care, folosindu-le, aș fi putut clădi o viață modestă, dar cuviincioasă. Eram convins că numai impertinența și nerecunoștința mă pot salva. Nu eram propriu-zis un ateu. Un
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
și am devenit și mai opac la reproșurile altora. Deviza mea din Talleyrand nu mai era, din acest punct de vedere, decât o glumă proastă. N-a existat un egoist mai zelos decât mine. Nimeni n-a pus atâta zel nesăbuit în a-și da dreptate lui însuși și în a se distruge. Trebuie să mai spun că pe femei nu le-am obosit niciodată cu insistențele ori cu geloziile mele. Nu complicam inutil lucrurile și am avut față de dragostea trupească
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
suflete care mai pot să recepteze muzica, s o absoarbă. Să cântăm un cântec de bucurie, oameni, căci aceste inimi mari prin realitatea lor, vor izbăvi, cândva, specia noastră de platitudine, de rutină și decădere, de stress și de goană nesăbuită după fleacul cotidian! Să ne umplem spiritele de această măreață victorie a firii omenești, etern scormonitoare, dușman al prostiei și răutății, al plafonării și automulțumirii. Pe scenă urcă, acum, câțiva copii, flori pentru dirijor, flori pentru instrumentiști. Flori și aplauze
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
lui de aur cu sigiliu. Se putea să nu fie de aur - nimic din ce Îi oferise lui Basie nu fusese de aur -, dar avea o oarecare valoare. Jim nu se sfia să fure de la morți. Singurii pacienți Îndeajuns de nesăbuiți ca să vină la spital erau cei fără rude sau prieteni care să fie dispuși să-i Îngrijească În barăci sau În dormitoare. În afară de faptul că nu avea medicamente - neînsemnata cantitate alocată de japonezi fusese folosită În primul an - spitalul rareori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
paloare de femeie bolnavă. Învîrtindu-se În cămăruța lui, de parcă s-ar fi aflat la bordul vaporului Aurora, privea lagărul de la Lunghua tot așa cum privise lumea de dincolo de el, un șir de cabine ce trebuiau pregătite pentru o serie de pasageri nesăbuiți. — Intră, copile. Nu mai răsufla așa de tare, i se face cald lui Basie. Demarest, fost steward de bar, vorbea fără să-și miște buzele. După cum bănuia Jim, fie avusese Înainte o carieră de ventriloc, fie, după cum susținea domnul Maxted
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
producă. Evocarea trecutului glorios nu a izbutit decât să facă și mai dureroasă lamentația funebră prilejuită de pierderea măreției de odinioară, acest threnos 2 cu care va fi întâmpinat Xerxes, eroul care continuă să viețuiască sau, mai degrabă, să supraviețuiască, nesăbuitul care regretă amarnic faptul că nu a murit, că a ajuns să fie dovada vie a eșecului, imaginea sfârșitului. Daimon-ul tatălui mort, care îi fusese alături în vis, îl lasă acum, în finalul tragediei, singur pe scenă. Există și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
înapoi, înainte și înapoi. Uită-te la el. E iarnă și el tot mai poartă uniforma albă de vară. Desigur, nu-și dă seama că e o pradă ușoară pentru patrula de coastă. Nu-ți poți imagina ce prost și nesăbuit e băiatul ăsta. — Chipul lui părea destul de înnegurat, spuse Ignatius. Artistul cu beretă și barbișon trecu și el pe Chartres Street, urmărindu-l preocupat pe marinar la distanță de câțiva pași. O, Doamne! Mi-e teamă că polițistul ăsta ridicol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
din față fără apărătoare, de parcă era a unui furgonet de cărat vite, prindea, mârâind, viață. Te rog, mamă, vino înapoi! Mai taci o dată din gură, urlă domnișoara Annie de undeva din întuneric. Mama lui punea ceva la cale, vreun plan nesăbuit, ceva care îl va distruge pentru totdeauna. De ce insistase ca el să rămână acasă? Știa doar că nu avea cum să plece nicăieri în starea în care era acum. Găsi numărul Santei Battaglia și îl formă. Trebuia să vorbească cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
a păturii de guvernanți. În schimb, avem „școli pregătitoare“ curate, flasce și inofensive. Amory a luat un start complet greșit, fiind considerat În general un tânăr Înfumurat și arogant și fiind unanim detestat. Juca fotbal american cu Îndârjire, alternând o nesăbuită inventivitate cu tendința de a se feri de accidentele atât cât Îi permitea onoarea de jucător. O dată, cuprins de o panică irațională, a dat bir cu fugiții din Înfruntarea cu un băiat de statura lui Într-un cor de huiduieli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
nici două săptămâni, Amory și Rosalind se iubeau profund și pătimaș. Facultățile critice - care, În cazul amândurora, distruseseră nenumărate idile romantice - le-au fost tocite de marele talaz al emoției, care i-a copleșit. — E posibil să fie o dragoste nesăbuită, i-a declarat ea mamei, dar nu e una nesărată. Valul l-a măturat pe Amory la Începutul lui martie până la o agenție de publicitate, unde a dus o viață În care uimitoare crize de hărnicie excepțională alternau cu vise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
În societate de la șaptesprezece ani. Petrecuse acolo o iarnă zbuciumată și sosise aici, la țară, În martie, după ce se certase violent cu toate rubedeniile din Baltimore, scandalizându-le până la nivelul protestelor aprinse. În jurul ei se formase o coterie de inși nesăbuiți, care sorbeau cocteiluri În limuzine și aveau față de cei mai vârstnici o condescendență promiscuă și un aer protector complet nelalocul lui. Iar Eleanor, cu un esprit care te trimitea direct la boulevards, Împinsese pe căile neastâmpărului boem mulți inocenți ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
care te ponegresc. După spusele lor, cu toate că știi foarte bine că în Japonia creștinii sunt prigoniți, tu te străduiești să-l îndupleci pe Papa de la Roma să sprijine negoțul dintre Japonia și Nueva España. Iezuiții spun că această faptele tale nesăbuite pun în primejdie activitatea misionară din Japonia, iar dacă vei merge prea departe și vei stârni mai mulți preoți tineri din Manila și Macao aducându-i în această țară despre care nu știu nimic, atunci vei câștiga mânia naifului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
e pierdută... Nu, am zis eu stăpân din nou pe mine. Eminență, eu nu cred că Japonia e un câmp de bătălie fără sorți de izbândă. Dacă munca noastră de propovăduire n-a dat roade, aceasta a fost din pricina măsurilor nesăbuite luate de Ordinul Sfântul Petru. Cardinalul schiță un surâs. Semăna cu zâmbetul amar al unui dascăl bătrân în fața unui copil mofturos. — Eminență, misionarul se deosebește de ostaș. Moartea unui ostaș poate fi zadarnică uneori, dar un misionar care moare în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]