1,823 matches
-
afecte care le Însoțesc, și abia apoi prin idei și raționamente. Recunoașterea acestui adevăr poate schimba multe lucruri În cele mai neașteptate domenii, spre exemplu În sociologie sau politologie. Desigur, nu vreau să se Înțeleagă de aici că trebuie să nesocotim sau să disprețuim funcțiile intelective. Rațiunea a fost pe bună dreptate considerată o facultate specific umană; ea constituie un aparat de cunoaștere secund, folosind un limbaj paralel cu cel al imaginilor, ce face posibile analize și sinteze inaccesibile altfel. Noțiunile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În instituții culturale care le-ar fi asigurat supraviețuirea. Celor care continuă să creadă că perspectiva generațională e o grilă falsă de abordare a culturii noastre postbelice, pe motivul că Împărțirea scriitorilor noștri În „generații” decenale (’60, ’70, ’80 etc.) nesocotește segmentul de timp de 30 de ani care se cuvine să i se acorde unei generații pentru maturizare, mi-aș Îngădui să le sugerez opinia contrară - așa cum am făcut-o și În câteva texte din Opoziții constructive sau Cercul de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în 430 împreună cu copia scrisorilor de protest împotriva tezelor acestuia pe care Ioan le primise de la papa Celestinus din Roma și de la Chiril din Alexandria (cf. aici, p. ???). În termeni măsurați dar fermi, Ioan îl sfătuiește pe Nestorios să nu nesocotească aceste proteste care pot duce la o ruptură în sânul comunității bisericești și să renunțe la combaterea Theotokos, termen folosit deseori de Sfinții Părinți și foarte potrivit pentru a desemna nașterea mântuitoare a lui Cristos din Fecioară. Dintre scrisorile trimise
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
calea, el se leapădă hotărât de sonetele din tinerețe, „care se voiau filosofice” și care puteau fi învinuite, cum singur spune, de „individualism”. Va scrie de acum înainte, „cu stânga”, o poezie angajată, în versuri energice și clare. Pe alocuri, nesocotind pentru o clipă angajamentul, ecouri din folclor, din V. Alecsandri și Tudor Arghezi creează senzația unui lirism mai curat, fără poncife. Tot așa, stepele Kazahstanului, într-o descriere degajată de obsesia luptei de clasă, oferă inspirației un câmp deschis. Altfel
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
didascalii și autocomentarii, călăuzitoare pentru regie și interpreți) a traseului biografic și artistic al lui Matei Millo. Pactul de autenticitate factologică al evocării nu este riguros, ci mai degrabă lax, dar efectele acestei licențe sunt benefice, adevărul istoric e uneori nesocotit în literă, pentru a fi mai bine servit în spirit (N. Carandino). Ș. a scris și proză - Joc de noapte, joc de zi (1971), precum și memorialistică - Un dramaturg își amintește (I, 1980) și, apărute postum, Amintirile unui dramaturg (1998), volume
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
lui Nestorie în 430 împreună cu copia scrisorilor de protest împotriva tezelor acestuia, pe care Ioan le primise de la papa Celestin și de la Chiril al Alexandriei (cf. p. 000). în termeni măsurați, dar fermi, Ioan îl sfătuiește pe Nestorie să nu nesocotească aceste proteste, care pot duce la o ruptură în sînul comunității bisericești, și să renunțe la combaterea termenului Theotokos, folosit deseori de Sfinții Părinți și foarte potrivit pentru a desemna nașterea mîntuitoare a lui Cristos din Fecioară. Dintre scrisorile trimise
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
În cele din urmă, va schimba numele imperiului și va strămuta capitala, iar acest lucru va aduce încurcătură și dezordine în mijlocul oamenilor. Ne aflăm deci în fața portretului bine cunoscut al tiranului, avid de putere, megaloman, care, prin comportamentul său atipic (nesocotește atât legile omenești, cât și pe cele divine), creează un dezechilibru în întregul cosmos. Acțiunile sale nefaste atrag după sine cutremure de pământ, inundații, secetă și foamete. Pământul secătuiește, refuză să mai dea roade, anotimpurile se amestecă, iarna luând locul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
lui Cristos, împotriva Cuvântului lui Dumnezeu. Însă Cuvântul lui Dumnezeu este Cristos: tot ceea ce este împotriva Cuvântului lui Dumnezeu este al Anticristului. Isus este viață și învățătură, praxis și logos în același timp. Anticriștii nu se opun numai logosului, ei nesocotesc deopotrivă praxis‑ul, cu alte cuvinte, privează modelul evanghelic de una dintre dimensiunile sale fundamentale. Capitolul 9 este o diatribă împotriva potențialilor anticriști ascunși în sânul Bisericii, încheiată cu un tulburător îndemn: Unusquisque considerans conscientiam suam, si mundi amator est
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nevoile personale, cu plăcerile și dorințele mele. În mod firesc, Eu ocolesc pericolele și urmăresc realizarea propriilor mele dorințe. În sensul acesta, ca o continuă preocupare pentru viața proprie, fiecare persoană devine o permanentă problemă pentru ea Însăși. Eu ignor, nesocotesc pericolele și urmăresc plăcerea, satisfacția realizărilor, a succesului personal În orice domeniu și cu orice ocazie. În felul acesta, viața mea devine o competiție continuă pentru realizarea nevoilor mele imediate sau mai depărtate, dar și a aspirațiilor mele spirituale. Totul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este un personaj teoretic, care, prin persuasiune, schimbă cetatea, oamenii acesteia, Îndreaptă lucrurile, previne crizele. gă Revoluționarul este personajul opus celorlalți. El este tipul activ, pragmatic, care neagă ordinea existentă, orice fel de autoritate sau ierarhie, legile și desființează sau nesocotește valorile morale, spirituale, culturale. Revoluționarul este tipul care demolează lumea, cetatea, modelele și normele acesteia. El vrea să Înlocuiască tot ceea ce există cu modelul său, care, spre deosebire de cel al reformatorului ce propune un model ideal, bazat pe valorile tradiționale morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
iar la sfârșitul acțiunii mele voi avea satisfacția, plăcerea, fericirea de a fi recuperat În forul meu interior acea stare de a fi conform cu conștiința mea morală. Știu, am certitudinea că am făcut un lucru corect, bun, conform cu normele morale. Nesocotind Însă interdicțiile, eu Încalc legea, și prin aceasta mă voi situa În contradicție sau chiar În conflict deschis, declarat, cu propria mea conștiință morală. Făcând ceea ce-mi este interzis, În interiorul ființei mele se va produce o ruptură Între eul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
conform rațiunii, Înțelegând și acceptând limitele propriilor tale posibilități, fapt care te obligă să-ți construiești idealuri pe care le poți atinge și de care te poți bucura; fie de a trăi conform dorințelor, dar refuzând să Înțelegi și să nesocotești, În mod nesăbuit, limitele propriilor tale posibilități, aspect Înșelător ce te va azvârli În Încercări amăgitoare care, epuizându-ți posibilitățile, te vor face să suferi, sfârșind prin a eșua. Prin aceste două atitudini, oamenii se diferențiază Între ei. Problema esențială
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
-l prețuiești și să te bucuri de el, sau cum spune Seneca summum bonum esse animi concordiam - „binele suveran este armonia sufletului” (De vita beataă. A folosi viața conform dorințelor, fără a ține seama de rațiunea călăuzitoare, Înseamnă a-ți nesocoti, fie În minus, fie, de regulă, În exces, propriile tale posibilități, Înseamnă a te Înșela pe tine Însuți, crezând astfel că poți Înșela și viața, dar și pe ceilalți. Este o sfidare care supraestimează un eu slab și labil. Aceasta
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de către persoană se pot raporta, În plan simbolic, la două modele mitologice: Prometeu și Epimeteu. Prometeu este cel care, evaluând situațiile, Întâi reflectează, construiește un plan, și apoi acționează, prevăzând cu strictețe consecințele acțiunilor sale. Epimeteu, dimpotrivă, este cel care, nesocotind situațiile, fără a mai reflecta Înainte, acționează conform propriilor sale dorințe, imediat, fără un plan precis și fără a ține seama de consecințele care Întotdeauna se vor Întoarce Împotriva lui. Rezultă, din cele de mai sus, faptul că persoana umană
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
individului. Dimpotrivă, folosirea vieții Într-o direcție pozitivă, bună, are la bază rațiunea individului, care o controlează. Între cerințe și posibilități se stabilește o permanentă stare de echilibru, evitându-se În felul acesta excesele pe care viața greșită le acceptă, nesocotind pericolul la care se expune. Rațiunea va pune o cenzură severă dorințelor, evitându-se În felul acesta erorile și conservând o curgere liniară și echilibrată a vieții, care se va reflecta și În starea sufletească și morală a persoanei respective
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care-l preferă datorită plăcerii iluzorii pe care i-o dă. Dacă atitudinea activă pozitivă este cea care cultivă binele În conformitate cu principiul rațiunii și al datoriei morale față de sine, față de ceilalți și de viață, atitudinea activă negativă este cea care nesocotește binele și principiul rațiunii, pe care-l consideră restrictiv, atât pentru sine, cât și pentru propria sa viață. Această atitudine negativă preferă o modalitate de utilizare liberă a vieții, În care să se poată realiza orice fel de dorințe, indiferent
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aspecte este de discutat și modul de creștere și educare ale copiilor. Aceștia, ieșind de sub controlul familiei, vor fi expuși unor influențe rele, vor suferi de frustrări și carențe emoțional-afective și de educație, vor adopta modele de comportament deviant, vor nesocoti valorile sociale, morale și vor crește lipsiți de modele, de idealuri, cu caractere incomplet formate sau chiar deformate. Lipsa de control familial va duce la dezvoltarea toxicomaniilor, a perversiunilor sexuale, a conduitelor de tip deviant, mai ales la tinerii adolescenți
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și neliniștea produsă de boală. 2) Tipul disimulativ este caracterizat prin tendința bolnavului de a ascunde propria suferință și de a căuta, cu orice preț, să pară normal în fața celorlalți. 3) Tipul care bravează este bolnavul care prin narațiunea sa nesocotește propria suferință, o minimalizează sau caută, cel puțin formal, să o refuze deși îi recunoaște existența și consecințele. 4) Tipul resemnat este cel care cedează în fața propriei suferințe, iar din discursul său rezultă faptul că este copleșit de propria suferință
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cutie de rezonanță romanului de deasupra”. Esența definitorie a scrisului lui P., continuă criticul, „este mai puțin tiparul de tehnicitate” în care scriitorul toarnă materialul experimentelor sale, „cât însuși acest material”, care, traversând paginile în ipostaza unui „fluid de autenticitate”, nesocotește constrângerile reperelor formale cu superbia unei neobișnuite și tainice suveranități. Intuițiile lui Perpessicius au meritul cardinal de a orienta discuția către imperativul logic al unei întrebări revelatoare: care este, de fapt, natura acestui „fluid” - evocat de fiecare dată, în disocieri
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
ariviștilor, el reușește să-și ia revanșa și să impună în familie o atmosferă de împăcare, în care crede sincer. Un personaj de referință în comedia românească, apreciat ca atare de E. Lovinescu, este Chiriachița, soacra dominatoare, în permanentă ofensivă, nesocotind cu strășnicie părerile și sentimentele celorlalți, apariție cu efect comic sigur. În Titanic Vals, M. privește cu înțelegere și compasiune indivizi cu orizonturi strâmte, dar cu vanități mari, tonalitate ce nu se mai regăsește în ...Escu, cea de-a doua
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
ele în lumea reală. Ba mai mult, ar continua scepticul, inferența testării semnificației se bazează în mod curent pe un număr de presupuneri privind forma relației, considerată cel mai adesea liniară, și distribuția de observații din jurul acelei relații. Când se nesocotesc aceste supoziții, ceea ce se întâmplă frecvent atunci când sunt acceptate valorile datelor așa cum apar ele în lume, estimările rezultate pot să apară distorsionate, inconsecvente sau ineficiente. Astfel, în ultima parte a cursului vom adăuga un plus de complexitate, luând în discuție
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
insensibil la idei și fapte mari. Lipsit de studii sistematice prin care să-și apropie și să-și fixeze o viziune asupra istoriei, N. își însușește în mod firesc credințele și părerile omului simplu, după care rânduiala divină este mereu nesocotită de răutatea oamenilor, pe aceștia îi pedepsește Dumnezeu, iar de aici decurg toate întâmplările. Interesul pentru istorie era natural: curiozitatea de a afla și plăcerea de a povesti. Atenția cu care a înregistrat tradițiile orale, ca și traducerea din grecește
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
Până la Dimitrie Cantemir, se remarcă anii de restriște din vremea lui Gheorghe Duca și Dumitrașco Cantacuzino, când țara era bântuită de jefuitori străini, împilată de dări grele, risipită și pustiită de epidemii, de foamete, iar legile și obiceiurile pământului erau nesocotite și batjocorite. Ceva mai așezate și mai prospere, domniile lui Constantin și Antioh Cantemir sunt prezentate cu înțelegere și simpatie, dar celor doi nu li se trec cu vederea defectele și greșelile. Capitolul al XIX-lea tratează pe larg Domnia
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
cu tovarășii din marea nomenclatură, am urcat nestingherit în ierarhie. România suferea de foame, iar eu uitam de votul sărăciei monahale, participând la congrese ecumenice despre lupta pentru pace. În timpul dărâmării lăcașurilor de cult am lăudat ideologia Internaționalei Socialiste. Am nesocotit eroismul sfințeniei. Am iubit puterea lumească. Am căutat prietenia mai-marilor cetății. Mi-am spus mereu că trădarea Evangheliei e îndreptățită prin supraviețuirea aparatului bisericesc, cu toate cele bune și cele rele. Fără de cuget, am greșit și cer iertare prietenilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
risipește odată cu nașterea noțiunii de creativitate intelectuală, care presupune emanciparea sui generis față de tradiție. Scolastica nu poate fi demonizată, desigur, datorită strânselor legături cu intuițiile epocii patristice. De asemenea, revoluțiile științifice născute în ambientul postscolastic al Europei nu pot fi nesocotite 1. Totuși, presupozițiile metafizice tari ale acestui nou proiect ecleziastic (negociat constant cu puterea seculară) se îndepărtează de aspirațiile Bisericii creștine din primul mileniu, care afirmă sfințenia ca primă vocație a omului în lume. Niciodată patristica n-a inhibat procesul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]