654 matches
-
s-a transformat într-un adevărat uragan și mai nu exploda de durere. S-au pitit toate pe veranda casei, iar tanti Aurica, vecina Mărioarei, a bătut la ușă cu gând să-i ceară o unealtă. Planul era ca atunci când netrebnicul va deschide ușa, ceata de capre să sară pe el, așa înarmate cu au venit, cu furci, coase, topoare și greble ca la o adevărată revoluție. Zis și făcut. Spurcatul i-a deschis ușa, iar caprele s-au năpustit asupra
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
geanta de voiaj ca să i-o Înapoieze. Sirena bacului răsună din nou. Minutele erau numărate. - El este cel care nu s-a purtat corect cu dumneata! Cuvintele erau de acum slobozite. Nu mai putea da Înapoi. - Tipul ăsta e un netrebnic, Marie. Ea Îi smulse geanta din mînă și o porni pe pasarelă cînd vorbele pe care el le rosti o făcură să Înlemnească. - El e cel care a furat cabin-cruiser-ul, care a pus busola la bord, care s-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
sună-l pe un anume Noël Legoff, la Cancale, și Întreabă-l unde era În noaptea aceea! TÎnăra femeie păru brusc cuprinsă de greață. - Îmi pare rău, Marie, dar n-am avut de ales, murmură el. Am nevoie de dumneata. - Netrebnic ești dumneata! O privi cum dispare În interiorul bacului și, de n-ar fi fost omul care trăgea pasarela, ar fi sărit poate la bord. Dacă ar fi fost mai puțin tulburat, ar fi băgat de seamă că Ryan, sprijinit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
duce într-un palat subteran: "(...) mă aflu într-o sală uriașă în fața unui tron de malahit, pe care sta împărătița Furnică, îmbrăcată într-o rochie de dantelă neagră, cu o coroană de sârmă pe cap". Mânioasă că un om, făptură netrebnică, stăpânită de gânduri și dorințe urâte, a pătruns în sanctuarul ei, hymenoptera suverană vrea să-l pedepsească, dar aflând, de la furnicoiul vătaf, că intrusul nu călcase pe drum pe niciun supus al măriei sale, își schimbă hotărârea. În loc de a-l pedepsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
stoarse, desenat în stânga lui. La confluența între cer și peretele scenei, este trasă o linie strâmbă și tremurată ce pare să despartă la modul metafizic "cerul albastru deasupra noastră" de nevolnicia celor ce vor năvăli pe scenă cu poveștile lor netrebnice și stupide. Rezoneur-ul ar putea să stea foarte bine și pe scenă, în văzul tuturor, pe un scaun cu un microfon în mână, pentru că vocea lui trebuie să fie puternică și să se audă din toate părțile. Deci, vocea rezoneur-ului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
El nu se simte atras de nimic și de nimeni în mod natural, și toate căutările lui sunt menite să se scoată în evidență pe sine. El va trebui să fie adulat, admirat și în centrul atenției pentru faptele sale netrebnice și nesăbuite. Aceeași impostură o dovedește și actorul ce interpretează acest personaj, ce joacă în viața de dincolo de această scenă întocmai rolul personajului său. În acest sens, deși personajul său ar trebui să fie înalt, suplu cu părul negru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nerostit, dar cel mai elocvent și mai evident sentiment din viața ei. Pentru că ea e sigură de iubirea lui Maurizio. De ce s-o năruie cu un sărut efemer? Cu o noapte searbădă? El, așa cum v-am mai spus, este un netrebnic și un fricos, e paralizat de propria lui dorință, pentru că nu-și poate depăși mediocritatea și siguranța vieții în care este prins. Pulcheria este dorința lui de-a ieși din suficiență și platitudine. Pulcheria, cu talia ei subțire de viespe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
același gând și dorință ce ne-a unit și legat prin acea forță creatoare și colosală, ce a depășit de mii de ori capacitățile noastre naturale! Noi cu netrebnicii nu vrem să avem de-a face. Noi îi distrugem pe netrebnici și-i alungăm în prăpastia de la granițele hotarului. Acolo vor muri fie de foame, fie striviți de trecători la fel de netrebnici ca și ei. Și lovi încă o dată cu furie cu sceptrul în pardoseala de marmoră ce străfulgeră la atingerea ei. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mii de ori capacitățile noastre naturale! Noi cu netrebnicii nu vrem să avem de-a face. Noi îi distrugem pe netrebnici și-i alungăm în prăpastia de la granițele hotarului. Acolo vor muri fie de foame, fie striviți de trecători la fel de netrebnici ca și ei. Și lovi încă o dată cu furie cu sceptrul în pardoseala de marmoră ce străfulgeră la atingerea ei. Apoi își reluă rechizitoriul. Cândva și oamenii erau ca noi, cu mii de ani în urmă, pe vremea când construiau piramide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
care ne propunem să-i procreăm. De ce să ne multiplicăm, dacă matricea noastră nu ne place nici măcar nouă? Sufletul e prin esența lui etern, n-ar fi nevoie să-l perpetuăm; de fapt, îl scindăm cu fiecare multiplicare. Așa devin netrebnice sufletele istovite de prea multe scindări. Forma amorfă din dreptul oglinzii începe să capete expresie, seamănă tot mai mult cu o față de om, de om bătrân cu trăsături de gnom; ochii încep să-i capete strălucire în întuneric, ca și cum ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
în visele ei, și sprijinindu-se în ea la fiecare pas. Și umbrela și-a reluat imperturbabilă locul în cuierul dormitorului ei. De-acolo n-avea să se mai miște multă vreme, căci alte surate ale ei din hol, mai netrebnice și mai obișnuite, aveau s-o însoțească de acum înainte în vâltoarea ploii. Părintele-confesional a primit-o cu bucurie. Ultima lor întâlnire îi dăduse fiori reci pe șira spinării. A fost pentru prima dată când nu a flagelat-o cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
întorcea chipul lui mult mai tânăr, purtând o pălărie neagră. Chipul meu, pe care nu mi-l pot reprezenta niciodată în vise, apare acum reflectat în imaginile oaspeților mei. Mai închin încă o dată pentru toate sentimentele noastre; cele nobile, cele netrebnice, cele profunde și deschise, cele triste și melancolice. Apoi, îi părăsesc pe oaspeții mei, care continuă să-și agite oglinzile ca pe niște evantaie și să-și depene poveștile care mi-erau atât de familiare. Și, în mod ciudat, fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nu trăda speranțele Florenței. Cu siguranță, acea răzvrătire era doar primul act al unei revolte generale Împotriva facțiunii Albilor, așa cum profețise Giannetto, cobea aceea blestemată. Cerșetorul avea să fie făcut bucățele, În temnița de la Stinche. La naiba cu făptura aceea netrebnică! Câțiva pași mai În față, exista o crăpătură În zidul de cărămizi care Îi Închidea calea de fugă dinspre partea dreaptă. Sări Înăuntru, sperând ca urmăritorii să treacă mai departe. Pitulat În umbră, cu inima cât un purice, auzi zăngănitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
pe ascuns, ca să pot juca, o zi sau două, comedia unei greve a foamei. Se întâmpla să am și eu câteodată mustrări de conștiință, când mă apăsa răceala dintre noi și eram gata să-i cer iertare: „Tată, sunt un netrebnic, dar te iubesc”; însă niciodată n-am ajuns cu căința până acolo; totdeauna a intervenit ceva, fie o izbucnire a lui, fie o prostie de a mea, încât relațiile dintre noi continuau să rămână ostile, iar nevoia de dragoste era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Sinistratul încuviințînd o singură dată din cap. Liceanul intuia că poezia domnului Cîrlova se va dovedi o poezie cât se poate de agreabilă. Își promise ca, în timp ce controlorul spiritual va călca porunca a treia și el va bâțâi, ca un netrebnic, din cap, să se gândească, de fapt, la cu totul altceva decât la numita poruncă. - Spirite răzvrătit! Necurat. Și clocotind de putere și ură! Primește, ca ofrandă, luarea în batjocură a Numelui Preasfânt... Și gazda trânti, fierbinte, o belitură de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Virgil Jones. — Sunt complet neinteresanți, îl asigură Dolores. Vultur-în-Zbor închise ochii. — Vă rog! Spuse el. — Ne roagă atât de politicos, rosti cu disperare Dolores. Așa că i-au povestit. De la Dolores a aflat că acel K era un oraș al celor netrebnici și decăzuți, oameni egoiști și decadenți, de care nici o femeie cumsecade n-ar fi vrut să se apropie. Doar că Vultur-în-Zbor nu era o femeie cumsecade. De la Virgil Jones a aflat ceea ce sperase să afle. Aici era locul de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
viața-n inimi și apoi o învenină. Numai flori-s fericite, căci pe aceeași trupină E pistilul feciorelnic și staminul bărbătesc; 35Sub perdele verzi de frunze, se-mpreun-și se iubesc, Chipul junelui din floare c-odoranta lui virgină. Dar cucoșul - ce netrebnic! nestatornic! - este drept: Când el sulița iubirei în adîncu-ți suflet bagă, Te simți dusă chiar în ceruri - uiți pe-o clipă lumea-ntreagă, Dar pe urmă gelozia sfarmă inima-ți din piept. Căci pe urmă el te lasă, tristă, slabă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
strâns în brață. Ah, cât te iubesc de mult! Cine mă învață? Eu mă duc, te părăsesc - Nu mă privi șuler, La spectacol mă pornesc, Stăi să-mi văd de guler. În teatru românesc Azi e Elisa Muller. Un copil netrebnic sunt - Spune-mi-o-apăsată. Mi-ai legat acest cuvânt De viața-mi toată, Mi l-ai dat roșind, plângând Când ai fost - ciudată. Ah, surîde-mi înc-un pic Și nu-mi fii ursuză. Căci cu degetul cel mic Te ating pe buză. Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mobed-ul Baroun îl veghease din tinerețe. Când veneau în control de la Teheran, le spunea aceeași poveste: — Doar nu ați bătut pân-aici mia de kilometri, ca să vă mănânce liliecii! Mergea totdeauna: nu voiau să moară spurcați de împunsătura unei credințe netrebnice. De aceea, la Teheran se vorbea despre Gonbad-e Gabri 1 ca despre o hrubă cu șoareci. Dincolo de ea, spre sud-est, se afla 1. Turnul Magilor (pers.), de unde se spune că au pornit magii vestitori ai lui Hristos, care erau zoroastrieni
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
rochii, trebuia să le aducă înapoi nevestei! A tocmit vinul, 1-a plătit. Voia să plece mai curând. Rămăsese singur lângă căruță, mânios. Cărăușii petreceau alături. Veniseră și lăutarii. Și-a adus aminte de carnea femeii. Se simțea bătrân și netrebnic. Auzi cobzele și glasurile lăutarilor. Îl apucă un dor de băutură. Căruțașii făcuseră foc în fața cramei, ședeau pe vine și ciocneau ulcelele. A cerut și el o stacană și-a băut cu sete. Pe urmă iar a golit cana de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Și, Uri, nici tu nu vrei să știi. Credeți-mă, sunt mize mari la mijloc aici. Soarta poporului ales de Dumnezeu pe pământul promis de Dumnezeu. Un legământ între noi și Cel Atotputernic. E un lucru prea mare pentru ca niște netrebnici de politicieni inventați să încerece să-l distrugă, nu contează cât de importanți se cred, aici sau la Washington. Puteți să le spuneți asta angajatorilor dumneavoastră, domnișoară Costello. Nimeni nu se pune între noi și Cel de Sus. Nimeni. —Altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
se pierduse, ci se furase, poate a doua oară, și că el, Petre, devenise un hoț. De unde i venise asta așa, deodată, când până vineri fusese om cinstit? Ești cinstit o viață și, dintr-odată „devii bungaș“, hoț de buzunare, „netrebnic“. Petre era tot mai speriat pe măsură ce se gândea. Iată că bălanul murise, dacă-l așteaptă și pe el aceeași soartă, ca în istoriile despre lucruri blestemate, pe care, dacă le furi, îți aduc cine știe ce nenorociri? Și Petre începu să gâfâie
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
mă uit în urmă și simțindu-i privirile în ceafă. 6 Se vede că are și azi capul plin cu bolnavii lui. Sau cu lipsa de medicamente, sau cu problemele bănești, sau poate cu ajutorul lui de la cabinet, un elev sanitar netrebnic pe care vrea să-l dea afară, dar n are curaj. Nu pare să audă ce i-a povestit. A dat doar din cap, ca și cum ar fi auzit-o și a murmurat un da, da, care putea să însemne la fel de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
sale proprii. De fapt, ea vedea în el reprezentantul pe pământ al inumanității, „căci nu toți cei care posedă un trup, beneficiează întotdeauna și de un suflet adevărat”, se auzeau voci din rândurile ei. - Ar trebui ca toți clevetitorii aceștia netrebnici să o lase pe mama să se odihnească în conștiința acelora pentru care chiar contează!, îi spuse Osvald într-o zi, tulburat de enervare, surorii sale. Osvald era adânc afectat de moartea mamei sale - nimic de zis -, dar parcă tot
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ei bine, ce putea să Istorisiri nesănătoase fericirii 121 facă această Adriana, o femeie singură și fără cine știe ce puteri? Oare forța exterioară a acestor împrejurări n-o împingea deloc să-și părăsească ghișeul ei, să meargă drept la acei scandalagii netrebnici, să-i ia de guler cu forțe herculeane și să-i târâie pe ușă afară, unde să-i prăvale cu putere pe scări în jos, scuipând după ei în scârbă și afurisindu-i? Ba sigur că da, căci astfel de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]