1,199 matches
-
andezitele Harghitei de Sud, este constituit din straturi groase (uneori foarte groase) de marne cenușii compacte fosilifere, reprezentând peste tot acoperișul complexului cărbunos din bazinul carbonifer al Baraoltului. Forajele au pus în evidență și intercalații permeabile, constituite din piroclastite, nivele nisipoase. Cele din urmă, fiind permeabile, formează adevărate borchișuri, conținând cantități mari de ape minerale sub presiune. Culcușul complexului cărbunos, care pe alocuri se află la o adâncime destul de mare (300-450 m), este format din argile verzui cu multe concrețiuni calcaroase
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
andezitele Harghitei de Sud, este constituit din straturi groase (uneori foarte groase) de marne cenușii compacte fosilifere, reprezentând peste tot acoperișul complexului cărbunos din bazinul carbonifer al Baraoltului. Forajele au pus în evidență și intercalații permeabile, constituite din piroclastite, nivele nisipoase. Cele din urmă, fiind permeabile, formează adevărate borchișuri, conținând cantități mari de ape minerale sub presiune. Culcușul complexului cărbunos, care pe alocuri se află la o adâncime destul de mare (300-450 m), este format din argile verzui cu multe concrețiuni calcaroase
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
Curechilor, Ciorăria și Cogan -de 10-12 km. Valea râului este puțin șerpuitoare, cu lățimea de 2-3 km, lîngă s. Drochia se lărgește până la 4,5 km. Versanții sunt abrupți cu înălțimea de 40-120 m, concavi și drepți, constituiți din argile nisipoase, brăzdați de vâlcele și ravene, cu multe cariere de extragere a calcarelor, valorificate în bună parte sub terenuri agricole, înierbați. Lângă satele Moșana, Plop și Maramonovca la talpa versanților apar la lumina zilei izvoare cu un debit de 1,0-2
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
agricole, înierbați. Lângă satele Moșana, Plop și Maramonovca la talpa versanților apar la lumina zilei izvoare cu un debit de 1,0-2,5 l/s. Lunca este bilaterală, cu lățimea de 0,1-0,8 km, netedă, uscată, constituită din argile nisipoase, cu vegetație de pajiște, pe alocuri cu terenuri înmlăștinite. Suprafața bazinului rîului prezintă o câmpie deluroasă, străbătută de multe vâlcele și ravene adânci, deseori în formă de canioane, cotele absolute, cu pâlcuri de stuf și rogoz, uneori arbuști. Lângă satele
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
2,8 km. și o lățime maximă la baraje de 60-300 m, adâncimea -1,5-5,0 m. Fundul albiei este neted, mâlos, pe alocuri pietros. Malurile sunt abrupte, cu înălțimea de la 0,5 până la 4,5 m, constituite din argile nisipoase și acoperite cu iarbă, mai rar arbuști și arbori. Observații asupra regimului hidrologic al râului se efectuează din anul 1965. Materialele observațiilor sunt publicate în compartimentele respective ale CSA. Suprafața cuvetei lor este netedă, mîloasă, malurile abrupte cu înălțimea de
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
lacului sunt mai înalte, presărate cu ravene, iar cele sudice sunt joase, mlăștinoase și acoperite cu tufișuri de stuf. Fundul adânc al lacului se află acoperit cu un strat de aluviuni (loess), iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. În nord se varsă în liman râul Cahul. Temperatura apei atinge vara un maxim de 30°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Lacul este acoperit la suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
lac din Ucraina după suprafață. Bazinul limanului are o formă alungită. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Malurile estice și vestice ale lacului sunt mai înalte și abrupte, presărate cu ravene (râpi adânci), cele sudice sunt joase și nisipoase, iar cele nordice sunt mlăștinoase și acoperite cu tufișuri de stuf. Fundul adânc al limanului se află acoperit cu un strat de mâl negru conținând hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. În partea de sud
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
sudice sunt joase și nisipoase, iar cele nordice sunt mlăștinoase și acoperite cu tufișuri de stuf. Fundul adânc al limanului se află acoperit cu un strat de mâl negru conținând hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. În partea de sud, limanul Ialpug este legat de Lacul Cugurlui printr-un canal strâmt numit „Repedea” ("Repida" în ucraineană) prin care trec peștii. În trecut, limanul Ialpug a fost un rezervor unde erau colectate apele Dunării când acestea depășeau
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Bazinul limanului are o formă circulară, cu diametrul de aproximativ 20 km. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea și cu Ialpugul. Malurile nordice, estice și vestice ale limanului sunt joase și mlăștinoase, iar cele sudice sunt joase și nisipoase. Fundul adânc al limanului se află acoperit cu un strat de mâl negru pe bază de hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. Limanul Cugurlui este legat de Lacul Ialpug (în partea de nord) și de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
vestice ale limanului sunt joase și mlăștinoase, iar cele sudice sunt joase și nisipoase. Fundul adânc al limanului se află acoperit cu un strat de mâl negru pe bază de hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. Limanul Cugurlui este legat de Lacul Ialpug (în partea de nord) și de Dunăre (în partea de sud) prin canale prin care se varsă surplusul de apă și prin care trec peștii. Între Ialpug și Cugurlui se află un dig
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
limanului are o formă alungită. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Malurile nordice sunt mai înalte (în unele locuri înălțimea ajunge la 8-10 m), pe alocuri abrupte, presărate cu ravene (râpi adânci), iar cele sudice sunt joase și nisipoase. Din bazinul principal al limanului se desprind două golfuri: Golful Tașbunar (în partea de vest, cu o lungime de 4 km) - unde se varsă râul Tașbunar și Golful Hasan (în partea de est, cu o lungime de 5 km) - unde
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
de circa 600 m lățime, în dreptul localității Chitai. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Malurile limanului sunt înalte, pe alocuri abrupte, presărate cu ravene (râpi adânci), cu excepția celor din extrema nordică și cea sudică care sunt joase și nisipoase. În partea de nord a limanului se varsă râurile Chirghiș-Chitai (cu afluentul său Chirghiș, se varsă în apropierea satului Traianul Vechi) și Aliaga. Temperatura apei atinge vara un maxim de 27°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
este o pescărie la mare a comunei Murighiol, accesibilă numai cu vaporul, și situată la jumătate drum între Sfântu Gheorghe și Gura Portiței. Ținutul Cioticei este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlăștinoase, ape fluviale și salmastre, bălți nisipoase, traversate de dune paralele, stuf. Lacurile din zonă, în special, sunt locuri de pasaj, de popas și de clocit pentru lebede, stârcii albi, roșii și galbeni, țigănuși, lopătari. Inițial sat pescăresc, Gura Portiței este situată pe o fâșie îngustă de
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
pe vechi imagini ale palatului găsite pe frescele minoice locale. Majoritatea centrelor turistice din Creta se află pe coasta nordică a insulei între Heraklion și Malia. Hotelurile și restaurantele se întind ca un colier de perle de-a lungul plajelor nisipoase. Insula este folosită mai ales în cultura viței de vie, măslinului și a fructelor. Pe platoul Lasithi există și plantații de legume, ce folosesc sisteme de irigații.
Creta () [Corola-website/Science/296851_a_298180]
-
zona scobarului și a mrenei, cu ape relativ rapid curgătoare acolo unde apa atinge o viteză de 45-60 m/sec, rar până la 90 cm/s. Preferă apele puțin adânci, limpezi și bine oxigenate din cursul mijlociu al râurilor cu fund nisipos sau cele cu prundiș și nisip, prundiș cu argilă sau pietros. În cursul superior al râurilor este mai rar și se întâlnesc aproape numai peștii adulți. Niciodată nu intra în regiunile mocirloase ale râului. Porcușorul de nisip trăiește în cârduri
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
Peștele ventuză comun (Lepadogaster lepadogaster) este un pește carnivor marin din familia gobiesocide care trăiește pe fundul stâncos sau nisipos din vecinătatea țărmului, mișcându-se destul de greoi, printre alge. Este răspândit pe litoralul african și european al Oceanului Atlantic, Marea Mediterană, Marea Marmara și Marea Neagră. În România, a fost semnalat la Agigea. Este un pește mic, având o lungime de până la 8-10
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
află la 142 m. deasupra nivelului mării. Bazinul râului este situat în partea sud-vestică a Podișului Podoliei și se caracterizează printr-un relief deluros, dealurile fiind succedate de depresiuni, orientate de-a lungul râurilor. Bazinul Iagorlâcului este bogat în calcare nisipoase și calcare cochilifere, acoperite cu o cuvertură de loess, argile leossoidale și luturi, cu soluri de cernoziom. Cea mai mare parte a bazinului râului Iagorlâc este valorificată sub terenuri agricole, și doar partea superioară a râului este împădurită. Valea râului
Râul Iagorlâc () [Corola-website/Science/328362_a_329691]
-
sporturilor nautice pe mare sau pe lacul Neptun. Punctul forțe al stațiunii îl reprezintă plajă, La Steaguri, considerată de unii turiști ca fiind cea mai bine amenajată plajă de pe litoral, având nisip fin și intrare în mare lină cu fund nisipos. Aici se pot trata boli reumatismale degenerative, inflamatorii și diartritice, stări posttraumatismale, boli ale sistemului nervos periferic, boli dermatologice, tulburări respiratorii și de altă natură. Factorii de cură naturală sunt climă marină bogată în aerosoli salini și radiații solare, apa
Neptun, Constanța () [Corola-website/Science/301144_a_302473]
-
unde câte un grup de locuințe și case izolate. Relieful cel mai tânăr de pe raza comunei Mogoș îl formează lumea fluviatilă a Văii Mogoșului care este foarte îngustă și puternic aluvionată. Se observă însă o acțiune de erodare a malului nisipos, facilitând întrucâtva depunerile aluvionare. Trăsăturile climatice ale localității se exemplifică prin poziția sa geografică în partea de sud-est și centrală a Munților Apuseni și prin aspectul condițiilor fizico-geografice ale reliefului. Așezarea ei în regiune muntoasă nu prea înaltă îi dă
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
Boul de mare (Uranoscopus scaber) este un pește marin, din familia uranoscopidelor, care trăiește pe funduri nisipoase sau pietroase, din Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Marea Marmara și Marea Neagră. Lungimea până la 40 cm. Are corpul foarte lat și comprimat dorso-ventral în partea anterioară și îngustat spre coadă, astfel încât are aspectul unui con. Capul este mare, larg, cu gura mare verticală
Bou de mare () [Corola-website/Science/331064_a_332393]
-
sunt doar o parte din cele cunoscute, care au rămas până astăzi în toponimia locală și unele au la bază conformația terenului, existența unor specii de plante și de animale, iar altele se referă la trecutul istoric al satului. Solurile nisipoase și pietroase dădeau struguri bogați în zaharină, iar cele clisoase, struguri apoși cu o coacere târzie. În luna martie începe munca: tăiatul, osăcitul (arăcitul) și apoi legarea viei. Din punct de vedere geografic, teritoriul comunei Prundeni se află în cadrul Podișului
Comuna Prundeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302040_a_303369]
-
de țiței devin fosforescente în prezența luminii ultraviolete. "Petrolul" a fost descoperit în urmă cu câteva mii de ani. Având densitatea mai redusă decât a apei sărate, s-a găsit în caverne și zone cu straturi sedimentare calcaroase, argiloase, sau nisipoase de la suprafață, (în Germania, de exemplu, în jurul Hanovrei și Braunschweig). În cazul în care straturile impermeabile de argilă sunt deasupra, nepermițând ieșirea la suprafață a petrolului, acesta se va găsi în straturile profunde de unde va fi extras prin sonde petroliere
Petrol () [Corola-website/Science/305702_a_307031]
-
micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). El se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord ca una din primele specii de ciuperci deja din martie, privind afară din zăpadă, până în iunie, crescând solitar sau în grupuri pe soluri nisipoase în special prin păduri de conifere mai ale sub pini și larici, adesea oară la margini de drum, dar, de asemenea, sub vreascuri, pe defrișări sau arsuri vechi. Prima menționare științifică a ciupercii a urmat în anul 1774, când cunoscutul
Zbârciog gras () [Corola-website/Science/335331_a_336660]
-
păduri se găsesc căprioare și porci mistreți, iar dintre păsări cele mai răspândite sunt turturica, guguștiucul, pupăza, vrabia, cucul, fazanul, privighetoarea sau porumbelul. În funcție de altitudine, pe teritoriul comunei, se succed mai multe tipuri de soluri: cernoziomurile tipice, cernoziomurile levigate, cernoziomurile nisipoase, solurile cenușii, lăcoviștele, solurile gleice și solurile aluviale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Crețești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,64%). Pentru
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
aparțin Mezozoicului și Neozoicului, suportate de un fundament mai vechi, încă neexploatat. La suprafață se găsesc depozite cuaternare, depuse pe depozite pliocene. Solul este constituit din cernoziomuri bogate în humus. Stratificația acestuia este : sol vegetal și strat de umplutură, argilă nisipoasă, strat de pietriș rar și balast. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Țigănești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,13%). Pentru 9,23% din
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]