1,376 matches
-
Solul neevoluat aluvial tipic (succesiunea orizonturilor este (Ao-C). A fost identificat în albia majoră a văii Bahluiului și a afluenților acestuia în cursul lor inferior. Aceste lunci sunt rar inundabile, apa freatică apare la 80-100 cm. Textura este argilo-prăfoasă sau nisipoasă, conținutul de humus variază între 0,40-3,74%. Regosolul pseudorendzinic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Cpr). A fost identificat pe terenuri degradate situate în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, pe valea pâraielor Pârcovaci, Tisa, Buhalnița, Scobinți, între 130 și 310 m altitudine
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
unde în decembrie 1996 s-a reactivat o alunecare de teren de mari proporții ce a afectat peste 80 de gospodării. În cuprinsul versanților se deschid mai multe pânze locale de ape de stratificație, precum și freatice, cantonate în depozite argilo nisipoase. Apele freatice mineralizate în depozitele basarabiene apar sub formă de ape minerale. La Pârcovaci există cinci izvoare minerale cu debite de 4.000-18.000 l/zi (V. Bejan, 1986). Sub raport climatic, valea Bahluiului în amonte de Hârlău se caracterizează
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de Europa. A apărut astfel o unitate funcțională. Cu toate acestea, multe dintre activitățile tradiționale continuă în zonă. Stațiuni turistice apărute în urma unei dezvoltări planificate și localizate - Coasta Mării Negre Litoralul românesc și bulgăresc al Mării Negre, în general plat, jos și nisipos, a fost dominat de trei mari porturi (Constanța, Varna și Burgas), în afara acestor centre existând o populație și activități reduse. În perioada postbelică, guvernele socialiste au început un program de extindere a turismului, pentru a îmbunătăți influxul de valută și
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Litoralul românesc al Mării Negre este compus din două segmente destul de uniforme. Sectorul nordic, lung de 143 km, situat între Delta secundară a Chiliei și Constanța, și care cuprinde o porțiune din Rezervația Biosferei Delta Dunării, este un țărm jos și nisipos, format din cordoane litorale și bancuri de nisip (cu excepția Capului Midia), alimentate de aluviunile Dunării. Sectorul sudic, de numai 85 km, situat între Constanța și Vama Veche, are un țărm înalt, cu faleze de până la 15 m deasupra nivelului mării
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
la ciuperca Pleospora betae și a grâului la ciupercile Puccinia recondida și P. striiformis. Starea fizică a solului. Cultivarea plantelor pe terenuri care permit buna dezvoltare a acestora, contribuie la creșterea rezistenței la boli. Cartoful plantat numai în soluri ușoare, nisipoase este mai rezistent la atacul ciupercii Synchytrium endobioticum decât în cazul cultivării cartofului pe terenuri grele și umede. pH-ul solului poate să acționeze atât asupra plantei cât și a agentului patogen. Un pH puțin favorabil sau nefavorabil dezvoltării plantelor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
apoi de la cele secundare, având în anii umezi un caracter foarte grav. Infecțiile la nivelul tuberculilor, se realizează prin intermediul sporangilor, care sunt antrenați de apa de ploaie sau de cea de la irigație în profunzimea solului. Acesștia pot ajunge în solurile nisipoase până la adâncimea de 10-15 sau chiar la 20 cm. Metodica avertizării constă în urmărirea a trei criterii: biologic, ecologic și fenologic, între care se vor stabili corelații care servesc în continuare la avertizarea tratamentelor. 1) Criteriul biologic urmărește evoluția patogenului
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
actuală sau potențială pentru societatea umană". În sfera spirituală este acceptat ca termen corespondent diversitatea culturală. 13. Deja suprapopulată, urmând ca în perspectiva imediată să ajungă la 12 mil. locuitori, această regiune s-ar confrunta cu următoarele consecințe : inundarea litoralului nisipos, esențial pentru valorificarea resurselor specifice deltei (soluri fertile, acvaculturi, rezerve de pește) ; modificarea generală a chimismului apelor de suprafață și subterane, cu implicații asupra viabilității unor ecosisteme naturale; intensificarea evaporației impusă de etalarea apei pe o suprafață mai mare, pe
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
actuală sau potențială pentru societatea umană". În sfera spirituală este acceptat ca termen corespondent diversitatea culturală. 13 Deja suprapopulată, urmând ca în perspectiva imediată să ajungă la 12 mil. locuitori, această regiune s-ar confrunta cu următoarele consecințe : inundarea litoralului nisipos, esențial pentru valorificarea resurselor specifice deltei (soluri fertile, acvaculturi, rezerve de pește) ; modificarea generală a chimismului apelor de suprafață și subterane, cu implicații asupra viabilității unor ecosisteme naturale; intensificarea evaporației impusă de etalarea apei pe o suprafață mai mare, pe
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
cu o treaptă în partea estică era orientată pe axa N-S, având lungimea de 2,5 m, lățimea peretelui sudic de 1,87 m și adâncimea de 0,7 m. Umplutura gropii era formată din pământ amestecat cu argilă nisipoasă. Scheletul defunctului aparținând unei femei era întins pe spate într-o covată din lemn adâncită în groapă cu 0,22 m, fiind orientată cu capul spre N și având mâinile dispuse de-a lungul corpului și picioarele întinse drept. Sub
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: formațiunile geologice sunt caracteristice platformei moldovenești; teritoriul rezervației aparține neogenului, seriei miocenului din etajul sarmațian de tipul basarabean. Depozitele basarabeanului sunt formate din marne argiloase cenușii albăstrui cu intercalații de argile nisipoase și nisipuri cenușii sau gălbui de gresii nisipoase sau calcare oolitice. Din punct de vedere geomorfologic, acest teritoriu se încadrează în provincia est carpatică, cu o structură orizontală monoclinală dezvoltată pe cuverturi neogene, pe platforma de tipul Suceava. b) Aspecte
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
geomorfologice: formațiunile geologice sunt caracteristice platformei moldovenești; teritoriul rezervației aparține neogenului, seriei miocenului din etajul sarmațian de tipul basarabean. Depozitele basarabeanului sunt formate din marne argiloase cenușii albăstrui cu intercalații de argile nisipoase și nisipuri cenușii sau gălbui de gresii nisipoase sau calcare oolitice. Din punct de vedere geomorfologic, acest teritoriu se încadrează în provincia est carpatică, cu o structură orizontală monoclinală dezvoltată pe cuverturi neogene, pe platforma de tipul Suceava. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
spre rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: sărături; geomorfologice: luncă; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 1310 - comunități cu Salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase (40%); 1530* - pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice (50%); 6430 - asociații de lizieră cu ierburi înalte higrofile, de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin (1%). Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află pe versantul nordic al dealului Moșna; în aflorimentul Pietrișu sunt vizibile depozite sarmațiene aparținând basarabianului superior și chersonianului. Succesiunea este constituită în partea inferioară din nisipuri cu intercalații de argile și argile nisipoase în grosime de 8 m (între 159 m și 167 m altitudine) care reprezintă partea terminală a nisipurilor de Bârnova. Peste nisipurile de Bârnova urmează gresii slab cimentate și nisipuri în grosime de 3 m (între 167 m și 170
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
acoperire cu tufișuri, pe substrat calcaros (situri importante pentru orhidee) * Pseudostepe cu iarbă și plante anuale de Thero-Brachypodietea * Pajiști bogate în specii de Nardus, pe substratele silicioase ale zonelor muntoase * Pajiști stepice subpanonice * Pajiști stepice panonice, pe loess * Pajiști panonice nisipoase * Pajiști cu Molinia, pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae) * Pajiști umede, cu ierburi înalte * Asociații de lizieră, cu ierburi înalte hidrofile, de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin * Pajiști aluviale ale văilor de râuri, cu Cnidion dubii
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Asperulo-Fagetum * Păduri subalpine medio-europene cu Acer * Păduri medioeuropene tip Cephalanthero Fagion * Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medio-european și cu Carpinion betuli * Stejăriș, cu Galio-Carpinetum * Păduri pe pantă, grohotiș sau ravene, cu Tilio-Acerion * Stejăriș bătrân acidofil, al câmpurilor nisipoase, cu Quercus robur * Pădure de frasin termofil, cu Fraxinus angustifolia * Turbării împădurite * Păduri aluviale, cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae) * Păduri mixte, cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
prin folosirea biotehnologiilor moderne de inginerie genetică (mutageneză somatică, recombinări sau transfer de gene); îmbunătățirea valorii agrobiologice și tehnologice ale soiurilor vechi, autohtone și valoroase prin aplicarea selecției clonale; înmulțirea pe cale vegetativă prin altoire sau prin butași nealtoiți pentru terenurile nisipoase (nefiloxerate), pentru asigurarea materialului săditor viticol necesar înființării de noi plantații viticole; înmulțirea rapidă a soiurilor valoroase prin tehnici moderne (micropropagare "in vitro" folosind culturi de meristeme sau regenerarea de explante); organizarea de plantații de concurs, amplasate pe latitudine, longitudine
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
nu e departe de cea a furnicilor. Iată de ce nu pierde Dumnezeu lumea: pentru că mai sunt oameni buni! 119. Urmele lui Dumnezeu pe nisip Un om avu într-o noapte acest vis: se făcea că mergea împreună cu Dumnezeu pe malul nisipos al unui râu. În acest timp, pe cer apăreau scene mai importante din viața lui; la fiecare scenă se observa în nisip două perechi de urme: urma pașilor lui și urma pașilor lui Dumnezeu. Când ultima scenă din viața lui
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
tânără să tot fi avut vreo șapte ani, iar cea mai bătrână vreo optzeci”. De aici, se Îndreaptă spre Angoulême, Bayonne, dar nu fără să fi remarcat În Landes turmele de oi „mânate de păstori cățărați pe catalige”. Spectacolul câmpiei nisipoase, al mărăcinilor sălbatici, al ciocârliilor și al „miriadelor de potârnichi” l-a fascinat, căci „toate se trezeau la viață, la fel de proaspete, la fel de dornice să trăiască precum În prima zi a creației” (Dumas, 1989, pp. 26-28). Regăsim, la Dumas, Încântarea celor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
frecvența tuberculilor mănați sub 0,002 %. În aceste tarlale se va urmări cosirea prematură a vrejilor și îndepărtarea lor pentru a împiedica infecțiile tardive ale tuberculilor. Plantarea tuberculilor nu va fi efectuată prea la suprafață sau într-un pământ prea nisipos, ce ar permite ajungerea ușoară a sporilor de pe frunze la tinerii tuberculi, nici în pământurile grele, ce rețin apa, pământuri ce favorizează și atacul bacteriilor la tuberculii tineri. Fertilizarea se va face cu doze moderate de azot, fosfor, potasiu, (N90P80K60
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
masivelor viticole destinate pentru struguri de masa și stafide și bazinele pomicole destinate culturii piersicului și caisului, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Alimentației, pot fi transformate în plantații viticole și pomicole; ... c) terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate și transformate în plantații viticole și pomicole; ... d) terenurile înregistrate la arabil, situate în zonele de deal și munte pe pante nemecanizabile, afectate de eroziune de suprafață și ad��ncime, de alunecări active sau semistabilizate, care nu
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
masivelor viticole destinate pentru struguri de masa și stafide și bazinele pomicole destinate culturii piersicului și caisului, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Alimentației, pot fi transformate în plantații viticole și pomicole; ... c) terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate și transformate în plantații viticole și pomicole; ... d) terenurile înregistrate la arabil, situate în zonele de deal și munte pe pante nemecanizabile, afectate de eroziune de suprafață și adâncime, de alunecări active sau semistabilizate, care nu mai
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
a ezitat să mi-l comunice de teamă să nu-mi șubrezească și mai tare Încrederea În forțele mele creatoare, ce se luptau cu variantele primului roman. Dar... ce Înseamnă „dreptatea” sau „adevărul” când ne aflăm pe terenurile atât de nisipoase și mișcătoare, extrem de imprevizibile ale artei și creației?! (Și, pentru acest lucru, cu ani mai târziu, când am fost vizitat de tineri prozatori care-mi cereau sfatul, amânam pe cât posibil orice judecată de valoare, chiar și după lectura unui prim
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: ---------------- Ministrul agriculturii și alimentației, Dinu Gavrilescu Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului, Sorin Frunzăverde Ministrul finanțelor, Daniel Dăianu Anexă 1 SITUAȚIA terenurilor nisipoase, slab productive din cadrul Stațiunii Centrale de Cercetări pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, propuse să fie transmise definitiv în fondul forestier național și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor, conform planului cadastral Arabil irigat - 1.267,48 ha, din care
HOTĂRÂRE nr. 876 din 24 decembrie 1997 privind transmiterea spre folosinţă definitivă a suprafeţei de 1.291,78 hectare din administrarea Staţiunii Centrale de Cercetări pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dabuleni, judeţul Dolj, în fondul forestier naţional şi în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor de sub autoritatea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119747_a_121076]
-
ca mărime din Africa și a 17-a din lume. Pe teritoriul Libiei, în dreptul Golfului Sirtelor (Sidra), Sahara întâlnește Marea Mediterană. Element dominant al naturii țării, deșertul îmbracă aspecte variate, de la platouri pietroase (Hamada al Hamra, în vest) la întinderi vaste nisipoase (erguri) și munți (în sud, un sector al Munților Tibești, altitudine maximă Muntele Bette, 2286 m); precipitații, în general, reduse (Sebha, 15mm/an); mai bogate (până la 600 mm/an) în Cirenaica (nord-est), acestea cad în timpul iernii; nu există cursuri permanente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
consecință. În fond, asta e menirea și natura lui. Poate asta justifică un posibil serial de „rețete contra sărăciei“, căci ce te faci dacă n’ai avut șansa unei sfori de moșie mai acătării? Avem de pildă soluri ușoare, luto nisipoase, sărace, de neacceptat pentru omniprezentul și pretențiosul grâu dar numai bune pentru hrișcă. Hrișca. Persistă ideea că această plantă e rusească; da’ de unde! E, ca și Dalai Lama, tibetană și abia prin era noastră ajunsă În Europa. Numele ei rusesc
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]