599 matches
-
Șpriț și Casa Tornielli (cunoscută, de asemenea, sub numele de "Că' Michiel"), la confluenta cu rio di Că' Michiel. În fața sa se află Palatul Bernardo și Palatul Querini Dubois. Construit în secolul al XVIII-lea, palatul a devenit celebru datorită nobilei Marină Querini (1757 - 1839), soția lui Pietro Giovanni Benzon, care, la rândul său, în perioada de la sfârșitul Republicii Venețiene (1797) și-a transformat reședința într-unul dintre cele mai renumite saloane literare ale Veneției, frecventat de mulți artiști importanți ai
Palatul Querini Benzon () [Corola-website/Science/333490_a_334819]
-
(1325 - 7 ianuarie 1355) a fost o nobilă galiciană născută din mamă portugheză. Este cunoscută ca fiind metresa și postmortem recunoscută drept soția regelui Petru I al Portugaliei. Circumstanțele dramatice ale relației ei cu Petru I, care a fost interzisă de tatăl acestuia, regele Afonso al IV-lea
Inês de Castro () [Corola-website/Science/333507_a_334836]
-
Țara Oașului. de Dolha și Petrova s-a născut în 28 iulie 1899 în localitatea Negrești-Oaș, ca singur fiu al baronului Ioan Mihalca de Dolha și Petrova și al soției sale Ana. În 17 septembrie 1924 s-a căsătorit cu nobila Irina Bud de Budfalva, iar în anul 1935 se naște fiica lor br. Irina Mihalca de Dolha și Petrova. Era vorbitor de română, maghiară, rusă și ebraică. În tinerețe a călătorit cu tatăl său în Austria, Ungaria, Galiția, Moldova. După
Vasile Mihalca () [Corola-website/Science/334468_a_335797]
-
Scopoli, jurist promovat precum guvernator al principe-episcopului de Trento, mama lui fiind Claudia Catharin, fiica patricianului trentin Antonius de Gramola (1699-1791), o pictoriță cunoscută. El s-a căsătorit de trei ori: pentru prima dată, în anul 1749 la Cavalese, cu nobila Albina de Miorini (d. 1756) și după moartea dânsei, pentru a doua oară, în anul 1758, cu Catharina de Franchenfeldt (d. pe la 1770). După decesul și acestei soții, s-a cununat, pe 2 august 1774 la Schemnitz, cu Caroline, fiica
Giovanni Antonio Scopoli () [Corola-website/Science/335143_a_336472]
-
1490, Serbia - d. 1553, Suceava, Moldova) a fost o principesă sârbă ce a devenit soția domnului Moldovei Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546). Era cea de-a doua fiică a prințului sârb Jovan Branković, despot al Serbiei în perioada 1496-1502, și al nobilei Jelena Jakšić. Sora ei vitregă, Despina Milița, a fost soția lui Neagoe Basarab, domn al Țării Românești (1512-1521), și soacră a domnilor Radu de la Afumați și Radu Paisie (prin fiica sa Ruxandra), precum și a lui Ștefăniță Vodă (prin fiica sa
Elena Rareș () [Corola-website/Science/335152_a_336481]
-
Adalbert (n. 956 - d. 997) a fost un misionar ceh, episcop de Praga, canonizat în anul 999. Este considerat drept patron al Boemiei, Ungariei, Poloniei și Prusiei. S-a născut în jurul anului 956, dintr-un principe boem al nobilei familii Slavnik și dintr-o mamă germană, Adilburga, rudă a împăratului Otto cel Mare. A primit numele de Vojciech, care înseamnă ajutor al armatei, și era destinat vieții militare, dar încă de mic, o boală l-a adus în pragul
Adalbert de Praga () [Corola-website/Science/331540_a_332869]
-
, Ducesă de Nevers și Ducesă de Rethel (31 octombrie 1542 - 24 iunie 1601) a fost o nobilă franceză și moștenitoarea familiei Cleves-Nevers. A fost cunoscută și sub numele de Henriette de La Marck. A devenit suo jure a 4-a Ducesă de Nevers și "suo jure" Contesă de Rethel, după moartea fără moștenitori a fratelui ei, Jacques de
Henriette de Cleves () [Corola-website/Science/331622_a_332951]
-
(8 mai 1815 - 24 iulie 1859) a fost o nobilă germană, cunoscută pentru apariția în Galeria de frumuseți. Caroline Maximiliana Maria Freiin von Spiering a fost al cincilea copil al lui Carl Theodor Freiherr von Spiering și a soției acestuia, Johanna Nepumukena (născută Freiin von Enzberg). După decesul tatălui în
Caroline von Holnstein () [Corola-website/Science/333627_a_334956]
-
tronul britanic prin strămoașa sa, soția țarului Nicolae I, Charlotte a Prusiei, o descendentă a regelui George I al Marii Britanii, până la căsătoria sa cu o romano catolică. În 1950, Prințul Nicolae și contesa Sveva della Gherardesca (n. 1930), membră a nobilei familii italiene della Gherardesca din Toscana și descendentă directă a contelui Ugolino della Gherardesca, s-au întâlnit la o petrecere la Roma. Ei s-au căsătorit la Florența printr-o căsătorie civilă la 31 decembrie 1951 urmată de o căsătorie
Nicolae Romanov, Prinț al Rusiei () [Corola-website/Science/333699_a_335028]
-
Gavril. Pe o perioadă de mai bine de 150 ani a trăit și locuit pe aceste meleaguri familia cronicarului Miron Costin și urmașii săi. Ca semn de recunoștință și prețuire pentru vastă să opera istorică care a scris-o cu nobilă râvna de a ajuta, de a învăța pe contemporani și pe urmași, la inițiativa preotului paroh și cu binecuvântarea și ajutorul Prea Sfințitului Episcop Vicar loachim Bacaoanul, s-a ridicat în parcul din fața bisericii o frumoasă statuie lui Miron Costin
Biserica „Duminica Tuturor Sfinților” din Miron Costin () [Corola-website/Science/333792_a_335121]
-
(1568 - 29 august 1629) a fost o nobilă franceză și, prin căsătorie, Prințesă de Condé. Prin naștere ea a apaținut Casei de La Trémoïlle. Cea mai mică din cei cinci copii ai lui Louis al II-lea de La Trémoïlle și ai Jeanne de Montmorency, Ducele și Ducesa de Thouars
Charlotte Catherine de La Trémoïlle () [Corola-website/Science/333906_a_335235]
-
Dorothea von Biron, Prințesă de Curlanda, Ducesă de Dino, Talleyrand și Sagan, cunoscută ca Dorothée de Courlande sau Dorothé de Dino (21 august 1793 - 19 septembrie 1862), a fost nobilă germană. Mama ei a fost Dorothea von Medem, Ducesă de Curlanda și e posbil ca adevăratul ei tată să fi fost politicianul polonez Aleksander Batowski. O perioadă lungă de timp ea l-a însoțit pe omul de stat francez Charles
Dorothea de Curlanda () [Corola-website/Science/333085_a_334414]
-
Prințesa Therese Natalie de Brunswick-Wolfenbüttel-Bevern (4 iunie 1728 &ndashl 26 iunie 1778) a fost o nobilă germană. A fost membră a Casei de Welf și prințesă-stareță a Mănăstirii Gandersheim. Therese Natalie a fost a șasea fiică a Ducelui Ferdinand Albert al II-lea de Brunswick-Bevern (1680-1735) și a soției acestuia, Prințesa Antoinette Amelie de Brunswick-Lüneburg (1696-1762
Therese de Brunswick-Wolfenbüttel () [Corola-website/Science/334732_a_336061]
-
o sortimentație care acoperă toate încăperile din casă, de la bucătărie, prin dining, living și dormitor, până la baie. Pentru a servi cerințele pieței firma s-a mutat într-o locație mai mare, în centrul Clujului, unde funcționează și azi primul magazin Nobila Casa. În anul 2014, compania deținea 10 magazine, după care în anul 2015 s-a mai deschis încă trei magazine, astfel fiind prezent în 9 orașe (Cluj-Napoca, București, Brașov, Timișoara, Baia Mare, Bistrița, Alba Iulia, Târgu Mureș, Sibiu) cu 13 magazine
Nobila Casa () [Corola-website/Science/332458_a_333787]
-
București, Brașov, Timișoara, Baia Mare, Bistrița, Alba Iulia, Târgu Mureș, Sibiu) cu 13 magazine. Tot în anul 2014 a început un proces de rebranding în cadrul companiei, în urma căruia a început schimbarea identității vizauale a magazinelor, și nu numai. Cronologia dezvoltării magazinelor Nobila Casa: 1999- s-a deschis magazinul din centrul Clujului 2000- magazinul din Târgu Mureș 2007- magazinul din Polus Center Cluj-Napoca 2011- magazinul din Baia Mare 2012- magazinul din Alba Iulia 2012- primul magazin din Brașov 2012- magazinul din Sibiu 2013- magazinul
Nobila Casa () [Corola-website/Science/332458_a_333787]
-
născută "Leonor Núñez de Guzmán Ponce de León" (1310-1351) a fost o nobilă castliană și mama regelui Henric al II-lea al Castiliei. Femeie frumoasă și inteligentă a fost metresa regelui Alfonso al XI-lea al Castiliei cu care a avut zece copii. Leonor a fost fiica nobilului Pedro Núñez de Guzmán și
Leonor de Guzmán () [Corola-website/Science/336541_a_337870]
-
care permitea deținerea unei funcții în stat, dreptul de proprietate funciară (asupra moșiilor, terenurilor agricole, viilor, pădurilor). Codul Civil din 1864 completează și modifică segmentul legislativ referitor la cetățenie: elimină împământenirea mică și prevederea regulamentară privitoare la căsătoria cu o nobilă, introduce termenul de ”naturalisațiune” pentru a numi procedura prin care un străin dobândește cetățenia română, precizează foarte clar că exercițiul drepturilor civile nu depinde de calitatea de cetățean. Normele juridice despre care vorbim se gasesc în Cartea I Despre personae
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]
-
Magdalene Sibylle de Saxa-Weissenfels () a fost o nobilă germană din Casa de Wettin (linia albertină) și prin căsătorie Ducesă de Saxa-Eisenach. Născută la Halle, ea a fost primul copil al Ducelui Johann Adolf I de Saxa-Weissenfels și a Johanna Magdalena, fiica Ducelui Friedrich Wilhelm II de Saxa-Altenburg. Magdalene
Magdalene Sibylle de Saxa-Weissenfels (1673-1726) () [Corola-website/Science/337096_a_338425]
-
datorită frumuseții sale. Din cauza scandalurilor în care a fost implicată a fost oaia neagră a familiei. În prima parte a copilăriei, ea, ca și restul fraților ei, a fost în grija guvernantei Brigitta Lars Anderssons și a verișoarei mamei lor, nobila văduvă Ingrid Amundsdotter.. După decesul mamei, în 1551, copiii au fost plasați în grija Christinei Gyllenstierna și a mătușilor Brita și Martha Leijonhufvud înainte ca tatăl ei să se recăsătorească cu Katarina Stenbock. În 1556, ea și surorile ei au
Cecilia a Suediei () [Corola-website/Science/337347_a_338676]
-
acele vremuri, acest lucru fiind unul dintre primele precizate aici: ,"Hic tumultatus est Melchioris Margai Senioris magiștri curiæ serenissimi Regis Poloniæ ac Principis Transilvaniæ...<nowiki>"</nowiki> ." Citind mai jos mesajul inscripției aflăm că acest Melchior a fost fiul unei anume nobile de origine polona pe nume Pristina ce avea strânse relații cu Familia Báthory - familia nobiliara princiara maghiară a Transilvaniei din acea vreme. În Curtea Bisericii Romano-Catolice , Sfanțul Anton de Padova<nowiki>"</nowiki> Ilia, nu departe de intrarea principala dinspre Piața
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
Anna de Saxonia (16 noiembrie 1567 - 27 ianuarie 1613), a fost o nobilă germană, membră a Casei de Wettin (ramura Albertină) și prin căsătorie Ducesă de Saxa-Coburg-Eisenach. Născută la Dresda, ea a fost al 12-lea copil din cei 15 ai Electorului Augustus de Saxonia și ai Prințesei Anna a Danemarcei. Dintre frații
Anna de Saxonia (1567–1613) () [Corola-website/Science/337393_a_338722]
-
palatului rococo din Dornburg, reședința luxoasă a ducelui. Pasiunea lui pentru vânătoarea a fost, de asemenea, extravagantă; când a murit, Ernst August a lăsat 1.100 de câini și 373 de cai. Ducele a menținut un "harem", în care două nobile "doamne de onoare" ("Ehrenfräulein") și trei "doamne de cabinet" ("Kammerfrauen") foarte tinere se îngrijeau de dorințele sale. La 24 ianuarie 1716, la Nienburg, Ernst August s-a căsătorit cu Eleonore Wilhelmine de Anhalt-Köthen, fiica lui Eleonore Wilhelmine de Anhalt-Köthen. Ei
Ernest Augustus I, Duce de Saxa-Weimar-Eisenach () [Corola-website/Science/335993_a_337322]
-
de mătase. Printre aceste iubite, cele mai importante erau renumita pianistă Luisa Baccara, care renunțase la o frumoasă carieră de muziciană pentru a se ocupa de supravegherea personalului și a concertelor private, și intriganta guvernantă Amelie Mazoyer. Nu trebuie uitată nobila Maria Hardouin di Gallese, soția lui D’Annunzio, prințesă de Montenevoso grație titlului cucerit de soțul ei. Și să n-o uităm pe extraordinara Eleonora Duse, numită și „Divina”, care juca în special în piesele scrise de el. Mai era
„Il Vittoriale”, refugiul lui D’Annunzio, între cer și apă, între oglinzile modei, literaturii, muzicii și baletului by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105558_a_106850]
-
al XX-lea, capodoperă-simbol a Belle Epoque și a fericitului Palermo. Acuzat de soțul ei gelos că a expus cu prea mare generozitate grația frumoasei doamne, Boldini a fost constrâns să repicteze și să corecteze tabloul. Divina în albastru Portretul nobilei Franca Florio evocă magic un timp pierdut, fabuloșii ani 1920 din Palermo. Prin el, Giovanni Boldini a realizat admirabil mitul fascinantei Franca Florio (1873- 1950), născută în familia baronilor Jacona della Motta, un pesonaj feminin de o legendară frumusețe. Această
Boldini dezvăluie sufletul și misterul femeilor, “fragile icoane” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105734_a_107026]