638 matches
-
oricare alt loc din opera lui Shakespeare, se observă paradigma tragediei ca război de formule mentalitare. Subiectul piesei a fost preluat de dramaturg dintr-o veche culegere de cronici medievale Histories tragiques a unui oarecare autor saxon, din perioada cuceririi normande, ascuns în spatele pseudonimului de Saxo Grammaticus. Povestea narată acolo (ea însăși, probabil, derivată din legende scandinave) este foarte asemănătoare celei din textul shakespearian. Un personaj uzurpator își ucide fratele (rege), luîndu-i regatul prin forță. Mai mult, se căsătorește cu fosta
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
arberi sau arbereși. Harta 8. Bosnia medievală În secolul al doisprezecelea a fost întemeiat un principat cu centrul la Krujë, dar acesta a avut o existență scurtă. Pe tot parcursul epocii medievale, ținuturile acestea au fost supuse unor invazii repetate. Normanzii, venețienii și bizantinii năvăleau dinspre mare, iar imperiile bulgar, sîrb și bizantin au avut perioade îndelungate în stăpînire regiunile locuite de albanezi. Cu toată intervenția străină, trebuie să subliniem că atunci, ca și mai tîrziu, zona era greu de ținut
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și, în consecință, am primit noi directive. Una a fost pentru vaci, boi și viței. Venerate, injuriate, reabilitate în scrieri literare, devenite simboluri ale identității naționale (vacile se numesc, după națiile europene, Siementhal, Ostfriză, Bălțată românerască, Pinzgau, Schwyz. Shorshorn, Daneză, Normandă), blîndele și simpaticele animale intrau, și ele, în Europa cu alte speranțe; de temple și jertfe ritualice nu vor mai avea parte, dar totuși, iată, normele de integrare și directivele aferente spun că bovinele vor trebui răsfățate cu adăposturi încăpătoare
Noi directive by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7560_a_8885]
-
străduță alcătuită din mici grădini cu locuințe impunătoare dar discrete, precum cea a prințului George Valentin Bibescu, aflată mai jos, pe partea dreaptă. Cât despre purtătorul uman al numelui Robert de Flers, acesta a fost un onorabil descendent al nobilimii normande, autor dramatic, director literar la ŤFigaroť, ofițer al Legiunii de onoare, membru al Academiei Franceze. În anii primului război mondial, în calitate de consilier al lui de Saint-Aulaire, ministrul Franței la București, se prinde în aventurosul joc diplomatic desfășurat pe axa Iași-Paris
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
răsturnare dramatică a echilibrului social, ceea ce-l va determina în cele din urmă chiar să părăsească Italia. În 1026, el se va refugia o dată cu dogele venețian, la Zara (Dalmația), apoi în Ungaria. Va vizita Cluny, Chartres și Brogne, apoi abația normandă Bec, Insulele Britanice, Spania. Deși pe vremea aceea erau la modă pelerinajele în Palestina, Gerard va alege calea opusă, ajungând în cele din urmă la Pécs. Ținând acolo o predică latinească, el îl va uimi pe craiul maghiar. Acesta îl
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
a fost un cronicar care a narat domnia regelui normand Guillaume I al Siciliei precum și perioada minoratului fiului acestuia, Guillaume al II-lea în cadrul unei opere extrem de critice, cu titlul "Liber de Regno Sicilie" (Istoria tiranilor Siciliei). Latina folosită în cronică este cizelată. Nu se știe dacă "" este un nume
Hugo Falcandus () [Corola-website/Science/328145_a_329474]
-
a fost și el considerat ca autor al operei. "Istoria" acoperă perioada de la moartea regelui Roger al II-lea din 1154 mergând până la majoratul lui Guillaume al II-lea, în 1169. Hugo se concentrează pe politica internă promovată de curtea normandă din Palermo. Intrigile și scandalurile nu sunt ocolite, autorul având o opinie negativă față de cei mai mulți dintre contemporanii săi și atribuie intenții pline de infamie tuturor acțiunilor. Totuși, povestirea sa amănunțită este cu mult deasupra altora de același gen din epocă
Hugo Falcandus () [Corola-website/Science/328145_a_329474]
-
Robert al II-lea (d. 1134 sau 1137) a fost conte normand de Loritello din 1107 până la moarte. Robert era fiul și succesorul contelui Robert I de Loritello, care a murit în 1107. El s-a căsătorit cu verișoara sa de mâna a doua Adelaida, una dintre fiicele regelui Roger II al
Robert al II-lea de Loritello () [Corola-website/Science/328245_a_329574]
-
o nouă cruciadă s-a răspândit cu repeziciune. Roger al II-lea, regele Siciliei, auzind de pregătirile ce se făceau în Franța, a trimis soli la Ludovic al VII-lea al Franței ca să-și exprime adeziunea sa și a nobililor normanzi din Sicilia la campania din Răsărit. În acest timp, Bernard trecea Rinul, se pare din inițiativă proprie, fără știrea papei, pentru a atrage la cruciadă și pe împăratul Germaniei, Conrad al III-lea.O expediție a creștinătății europene, condusă de
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
scandinavi mai ales norvegieni și danezi, cauza pirateriei efectuate de vikingi este explicată prin mai multe teorii: creșterea densitatea populației și superioritatea vaselor scandinave, aceste acțiuni de piraterie au atins coastele portugheze. Ulterior vikingii mai sunt cunoscuți sub denumirea de normanzi nume provenit de provincia franceză Normandia unde s-au așezat unii dintre ei, o altă parte pe teritoriul Angliei. Structura socială a lor se baza pe înrudiri de sânge cu caracter patriarhal. Această perioadă de timp este socotită după descoperirile
Istoria Norvegiei () [Corola-website/Science/307771_a_309100]
-
nu un adevăr mincinos. Dar dacă ar fi fost așa, nici unul, nici cealaltă n-ar fi ajuns personajele paradigmatice păstrate în memoria literaturii universale. Ce ar fi însemnat Cavalerul de la Mancha, dacă nu confunda literatura cu viața? Sau mica burgheză normandă, dacă nu credea cu toată ființa ei în realitatea ficțiunilor romantice pe care le-a devorat? Să revenim la dorința cu pricina, pe care Llosa o atribuie cititorului. Cred că punctul lui de vedere, destul de răspândit, de altfel, e un
La ce folosește literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6010_a_7335]
-
spital, pentru reanimare sau, mai degrabă, pur și simplu la morgă: ou mon corps sans vie a été transporté apres un accident. într-adevăr, accidentul cardiac a avut loc în noaptea de 17 spre 18 februarie, undeva la Caen, oraș normand, nu departe de Brest unde Robbe-Grillet s-a născut pe 18 august 1922. O să spuneți că la vârsta asta orice text devine premonitoriu. Un delir de fapt mai mult sadic decât erotic și care, la lectură, nu declanșează nici cea
Acesta nu e un necrolog... by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Journalistic/8681_a_10006]
-
mai precisă hartă a lumii în perioada pre- modernă. Hărțile realizate au servit drept bază ilustrativă pentru viitoarea sa lucrare "Kitab nuzhat al-mushtaq (Opus Geographicum)." Tabula Rogeriana (trad." Cartea lui Roger") a fost desenată de Al-Idrisi în 1154 pentru regele normand Roger al II-lea al Siciliei, unde Al-Idrisi a stat aproape optsprezece ani la curtea sa, lucrând la comentarii și ilustrațiile hărților. Harta, cu legende scrise în limba arabă, arăta continentul euroasiatic în intregime, partea de nord a continentului African
Muhammad al-Idrisi () [Corola-website/Science/331921_a_333250]
-
se va însănătoși dacă va face o mie de cocori din hârtie. Mâinile ei au încetat să mai miște la cel de-al 643-lea cocor. Semne de carte Richard de Bury (1287-1345) a fost un episcop englez de origine normandă, care a trăit în vremea când călugării renunțaseră la călimară în favoarea sticlei de vin și nu se mai străduiau să copieze cărțile care să perpetueze moștenirea culturală a antichității, povestește Györfi-Deák György. Acest prelat a scris „Philobiblon“, un mic tratat
Agenda2005-02-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283261_a_284590]
-
pe Salmon în atelierul din față și au încuiat ușa după el. Apoi s-au întors și s-au așezat care pe unde-a apucat. Seara a continuat apoi pașnic. Marie Laurencin a cântat cu voce subțirică niște vechi cântece normande de toată frumusețea. Soția lui Agero a cântat niște vechi cântece limuzine de toată frumusețea, Pichot a dansat un minunat dans religios spaniol pe care l-a încheiat pe dușumea cu brațele întinse asemenea lui Hristos pe cruce. Guillaume Apollinaire
Gertrude Stein - Autobiografia lui Alice B. Toklas () [Corola-journal/Journalistic/5731_a_7056]
-
și admirație în «la Revue de Paris», acele amintiri de copilărie dezrădăcinata”(ibid, p. 294). Sigur, obsesia dezrădăcinării a făcut și obiectul unei subtile ironii a lui André Gide . „Né à Paris d’un père Uzétien et d’une mère Normande, où voulez-vous Monsieur Barrès que je m’enracine?” (v. André Gide- A propos des Déracinés, datat din luna decembrie 1897 și publicat în 1898 în „L’Ermitage” ) Și totuși, trecând peste ironiile gidiene, Anna de Noailles caută o soluție. În
De la obsesia dezrădăcinării la visul Europei Unite by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/3539_a_4864]
-
caracterizează mereu. Sîntem un popor de ariergardă! Am putea compara cu ușurință cazul nostru cu situația în istorie a Italiei meridionale și a Siciliei (înainte de unitatea Italiei) Peste aceste regiuni care făceau parte din Imperiul Romei s-au abătut, ocupîndu-le, normanzi, arabi, germani, francezi și... Statul Papal. Într-o absolută supunere silențioasă ceea ce se numea „popolo minuto“, adică păturile sociale „de jos“ (chiar dacă uneori mai „exploda“ un complot) dus într-o permanentă „adaptare la situație“ a elitelor care pactizau rînd pe
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
le îngăduie) sunt speculate de autorul de pe copertă, "colecționar de tipuri umane", dar preocupat în chip vizibil de o anume figură feminină. Este roșcata Norma, femeie vitală, exuberantă, cu un râs și un comportament ce alungă monotonia bâtrâneilor din satul normand. Cuplul pe care ea îl face cu Joseph-Marie (cu zece ani mai în vârstă, figură foarte distinsă) iese imediat în evidență, stârnind interesul așa-zis entomologic al cronicarului. Cu balansurile, ezitările și revenirile tipice jurnalelor, pasiunea acestuia pentru frumoasa cincuagenară
O surpriză by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10237_a_11562]
-
să citească repede, încăpățânându-se să pronunțe fiecare cuvânt răspicat, parcă ar fi vorbit la radio sau așa cum vorbesc de obicei crainicii la radio: "De la cartierul general al Führer-ului se transmit următoarele: În partea de vest a capului de pod normand, aliații au atacat cu puternice forțe în sectorul Saint Lô. Trupele germane au fost împinse puțin înapoi. Tirul de represalii al armei V 1 a continuat și ieri asupra Londrei și sudului Angliei. În Italia, luptele s-au dat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
vechi texte. Existența perechilor paralele asinus-asna, mulus-mula a făcut să apară un feminin caballa de la caballus. Urmașii acestui termen sunt it. cavalla, cavala, care domină nordul și centrul Italiei, până la sud de Roma. În sfârșit, în sudul Italiei, sub influența normandă, s-a răspândit cuvântul fr. jument, devenit jumenta, jimenta, sciumenta. Cât privește termenul pentru denumirea puiului de cal, câmpul semantic avut în vedere aici se dovedește a fi mai puțin închis. Latina avea un derivat de la equus, care nu s-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
În latina clasică, se folosea cu sensul de „lipsit de vedere“ cuvântul caecus, care s-a transmis limbilor iberoromanice: sp. ciego, port. cego, cat. cec. În italiană, s-a păstrat în unele dialecte centrale, precum și în textele medievale (mai ales normande și provensale) din Franța (v. fr. cieu, prov. sec). Începând din secolul 2 d. H., cu același sens apare orbus (prima atestare, la Apuleius), cuvânt care înainte însemna „orfan (de tată)“. Cel lipsit de părinți a fost treptat identificat cu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
se atașase de un soi de garderob de nuc foarte înalt și cu multe sculpturi, care îi plăcea fiindcă era mare și umplea locul. . - Aș lua garderobul ăsta, dacă nu l-ați da așa de scump. . - Dar e o armoire normande, dragă domnule. . - Pardon, asta am vrut să zic și eu, armoire. - Normande, domnule! apăsa Sultana, ca și când calificativul "normand" reprezenta un caracter de teribilitate în sine. . - Dar dulapul ăsta? . - Vreți să spuneți bufetul breton? La enunțarea prețului, clientul se dezamăgea. Sultana
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu multe sculpturi, care îi plăcea fiindcă era mare și umplea locul. . - Aș lua garderobul ăsta, dacă nu l-ați da așa de scump. . - Dar e o armoire normande, dragă domnule. . - Pardon, asta am vrut să zic și eu, armoire. - Normande, domnule! apăsa Sultana, ca și când calificativul "normand" reprezenta un caracter de teribilitate în sine. . - Dar dulapul ăsta? . - Vreți să spuneți bufetul breton? La enunțarea prețului, clientul se dezamăgea. Sultana îl stimula: - Gîndiți-vă și dumneavoastră! E un bufet breton. Un om cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
trimitere 3.2. Nume de autori anglo saxoni (engleze, scoțiene, irlandeze, nord americane) Prefixele A., Ab, Ap, (de origine gaelică, cu sensul de „fiu”), M., Mc, mac (caracteristic scoțiene), „O” (specific irlandez și scoțian, cu semnificația „descendent”), Fitz (de origine normandă, cu sensul de „fiu”), Saint (frecvent sub forma St.), ca și prefixele formate din particule, prepoziții, articole de origine străină, întâlnite mai ales la numele nordamericane. Observație . Se fac fișe de trimitere 3.3. Nume de autori din țările de
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
atingere cât de indirectă cu ea, cu viața ei. Și era atât de femeie gospodina cu tulpanul legat pe frunte... După câtăva vreme apăru la o cotitură piscul Horăicelului, grandios și comic, cu profilul acvilin al unei jumătăți de cască normandă. Era vremea să ne odihnim. Am întins pelerina la piciorul unui mesteacăn, care a servit Adelei de spetează. Sprijinită de copac, botinele îi ieșeau de sub rochie, ca două ființe mici și impertinente. Dar Adela își acoperi cu rochia până și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]