1,781 matches
-
face Dumnezei, zice. Dă-mi toleranță. Flash. Dă-mi înțelegere. Flash. Chiar și după atâtea săptămâni pe drum cu mine, glorioșii și vulnerabilii ochi albaștri ai lui Seth încă nu vor să-i întâlnească pe ai mei. Noua lui introspecție nostalgică, pe asta n-o poate ignora. Pastilele au avut deja efecte secundare asupra ochilor săi, i-au adâncit curbura corneană, așa încât nu-și poate purta lentilele de contact fără să-i sară afară. Asta trebuie să fie din vina estrogenelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
reproșurile ei, și, dacă Își depusese candidatura, fusese bine motivat, pentru că se gândea la viitorul Camillei și al Majei - era o chestiune de viață și de moarte, chiar dacă ea nu știa și nici nu trebuia să știe. Atunci ea oftă nostalgic, spunând că darul de a interpreta visele și-l pierduse, așa cum pierduse și celelalte calități spirituale, ce i se atrofiaseră de când Îl cunoscuse, asemenea unui organ de care nu mai ai nevoie. Dar, oricum, o viziune nu se deosebește prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
vie decât imaginea Emmei care, somnoroasă și goală, se chinuia cu sacul de dormit: Emma, la șaisprezece ani, liceană virgină și inocentă, sub un bătrân scârbos corupt și ipocrit ca toți preoții. Nu era preot, preciză Emma cu un surâs nostalgic, era teolog. Și nu era bătrân. Avea douăzeci și șapte de ani. Apoi Își mușcă buzele, căci Îl apărase cu prea multă energie și acum Antonio putea să creadă că ei Îi mai păsa de el când, de fapt, totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
să fiu undeva jos și să fac o poză. M-am aplecat pe una din uși, ținîndu-mă de o bară și Încercînd să privesc prin fum, de-a lungul trenului. Undeva nu foarte departe, la o fereastră, am ghicit chipul nostalgic al lui Călin, privind cîmpul care se deplasa lent. Apoi o mînă l-a tras Înăuntru și a Închis fereastra și din interior au izbucnit rîsete și zbierete. PÎnă la urmă... mai bine afumat decît batjocorit Înăuntru de veterani, Într-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Nou numai la faptul că mai îmbătrânea cu un an; era singura realitate teribilă la care gândea - celelalte, ale politicii și vremii, erau date de o parte, întinderea vieții din față nu era decât un pustiu gălăgios, tăcut, vesel sau nostalgic. Și acum când tocmai gândea la asta, sunară la ușă primii musafiri ai Ajunului de Crăciun, doamna și domnul Neculce, ea casnică, el contabil la o fabrică din oraș, după care, în trei sferturi de oră cele două camere ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
văr al lui din Dorohoi, o știam din spusele lui, dar niciodată să-mi citească asemenea scrisori. - Ee! să vă spun și să nu credeți: de la domnul Davidsohn din Ierusalim!, chiar din Ierusalim - uite unde a ajuns domnul Davidsohn! Apoi nostalgic, mândru: Da’ n-a uitat de mine. - Nici de mine, preciză repede doamna Pavel, iritată de omisiunea soțului. Așa scrie: „Dragii mei”, nu „Dragul meu”. - Da, da’ mai scrie „Complimente și îmbrățișări domnului judecător”. Și-mi citi scrisoarea: „Dragii mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
numai de el știute, străvechi ca basmele ce nu-și găseau așezare în timp. - În Capitală, regele însuși, continuă el, primea defilarea armatei, toată în ținută de gală. Era o frumusețe. Și ce rău era în asta? Spuneți-mi! rosti, nostalgic și convingător. Apoi, Regatul a dat strălucire istoriei, doamnelor! Gândiți-vă că regatul e cel sub care am dobândit independența și-am făcut România Mare. Și-acum cu ce ne-am ales? La rostirea acestei încheieri se așeză o liniște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
victoriei, așteptând confirmarea de care nu se îndoia. Eu mă gândeam că tot ce spusese, deși era un adevăr cunoscut de toți, rostirea lui “în public” constituia „Infracțiune politică”, deoarece era considerată nu ca un adevăr de neînlăturat, o izbucnire nostalgică ci „propagandă împotriva regimului”. Trecând mai târziu cu domnul Pavel în camera alăturată, și spunându-i, zâmbind, acest al doilea adevăr - paralel, râse cu puterea pe care i-o dădea acum vârsta, siguranța biologică a indiferenței ce începuse să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
surâdea acelor amintiri fără mărturisiri către soție, întrerupt își ridică privirea spre noi și, adresându-se Anei și fiicei sale, rosti înviorat: - Nu-i așa că-i măreț? - În adevăr, răspunse Ana, spre încântarea nereținută a domnului Pavel, cutremurat de un nostalgic patriotism local. Doamna Pavel, zâmbind, mai mult pentru a-și marca participarea, fiind atentă în realitate la mesele vecine, sperând să întâlnească vreo cunoștință oarecare, să fie văzută cum „petrece ea serile”, desigur „deseori” se gândi aceasta, deoarece locuiește în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
peste umeri, stingheri și ușor dezorientați, păreau scoși atunci din cine știe ce tunel al timpului. Strigau mai mult pentru a se Încălzi. Din cîte am Înțeles, manifestația lor era una de natură politică. Am făcut un gest de lehamite și dispreț: — Nostalgici comuniști!... — Sindromul captivității, completă Pablo. Foștii captivi ai lui Ceaușescu s-au atașat afectiv de el și acum Îl regretă. Se mai numește și sindromul Stockholm, deoarece În 1973, În urma unui atac armat asupra Băncii Suedeze de Credit din Stockholm
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
când își dădea seama că fusese victima unei păcăleli. Evenimentele, faptele, împrejurările evocate în aceste pagini, apar acum într-o cu totul altă lumină, după ce s-au filtrat prin straturile temporale, care le-au erodat și distorsionat, căpătând un parfum nostalgic și provocând trăiri afective estompate. SPIRITUL NORMALIST Ca absolvent al unei școli normale în care autorul acestor rânduri s-a format timp de opt ani, ca profesor de științe ale educației în învățământul pedagogic mai mult de patru decenii, ca
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cei șapte ani de acasă, nu poți dobândi nici în cele mai înalte școli și academii. Autoeducația este, cred, cel mai prețios câștig spiritual al omului pe parcursul vieții. POSTFAȚĂ Profesorul Vasile Fetescu - pedagog eminent și scriitor Sub un titlu voit nostalgic, Toamnă la Copou, profesorul Vasile Fetescu a publicat de curând un volum de eseuri, articole, evocări pe teme psihopedagogice și sociale, cu o prefață de Ion N. Oprea. Rezultă din el că în ultimul deceniu au mai apărut, sub aceeași
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
sociali, deși capabili să discearnă răul, disfuncționalitățile, au adoptat atitudinea „împăcării”, a acceptării pasive, chiar a identificării cu sistemul sau doar a acomodării cu acesta, pentru a supraviețui profesional și personal. Aceștia recurg, de regulă, în diferite grade, la discursul nostalgic, idealizând adesea sau accidental vremurile lor bune). a) În primul caz am clasat biografiile caracterizate printr-o evoluție lineară, fără accidente majore care să marcheze într-un fel aparte existența. Este cazul unei profesoare de 30 de ani, născută într-
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o participare la sens, că suferința este acces la adevăr, că neantul legitimează, ca o temelie, lumea. Trecutul deocheat și înțelepciunea din urmtc "Trecutul deocheat [i înțelepciunea din urm\" Să fie Cioran un înțelept? Cum să fie înțelept un nihilist, nostalgic și cinic, un hipersensibil, histrion și locvace?! Oricum, cuvântul înțelepciune nu este unul dintre cele des folosite de Cioran în corespondența sa. Totuși, e de bănuit că marile metamorfoze Ă ca și exercițiile de mortificare Ă se petrec sub tutela
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Iată: „Toată dimineața, senzație de bucurie, de fericire chiar. Umorile noastre, și nimic altceva, determină viziunea noastră despre lume. Asupra acestor umori însă n-avem nici o putere” (I, 337). De vină este, cum o precizează într-un loc, un venin nostalgic. Oriunde pe pământ, Cioran s-ar simți la fel. Prin urmare, spune: „Cred sincer că un înger s-ar simți pe pământ mult mai acasă decât mine. Dar comparația nu este bună: căci nu puritatea mă împiedică să fiu la
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fel. Prin urmare, spune: „Cred sincer că un înger s-ar simți pe pământ mult mai acasă decât mine. Dar comparația nu este bună: căci nu puritatea mă împiedică să fiu la unison cu lumea, nu, e altceva, un venin nostalgic, pe care doar demonii, foști îngeri, îl pot presimți sau concepe” (I, 158). Fost înger, adică demon, Cioran apelează la soluția muncii fizice pentru a ucide în sine răul conștiinței individualizatoare. De fapt, pentru a regăsi extazul: „Extazul e lucrul
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Notează într-un loc: „Nu mă mai tulbură ideea morții; o port în gând fără ca gândul să-mi fie la ea. Ceva în mine s-a sustras vieții pentru totdeauna. Ah, vremea freneziilor mele!” (I, 214). Trecând peste exultanța aceasta nostalgică, oare nu cumva delirurile tinereții sunt consecința nu doar a spaimei de a nu fi nimic, ci mai ales a spaimei de moarte? Din nou, violența, negarea celor din jur, distrugerea propriilor rădăcini ca mască. Sub ea, un timid, uneori
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Multe scene sunt parcă ‚rupte” din satul „adus” în literatură de Marin Sorescu, ori ivesc personaje aievea din lumea povestirilor lui Amza Pellea .Histrionismul, ironia, umorul popular sunt la ele acasă! Și peste toate acestea, vegheată parcă de icoane, o nostalgică tresărire de tandrețe, la despărțirea de intimitatea și franchețea vieții rurale, cu amestecul ei de culori, de întâmplări, de mici „evenimente”.”(Ion Parhon, Panoramic, 9/1996) Ciobanu Dumitru Pictor Localitatea Pietroșani, județul Teleorman. Studii: Pensionar Bibliografie și reprezentare grafică: Arta
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
până spre sfârșitul vieții), cu mobilitatea asociativă și digresivă permisă de forma literară a „scrisorii”, o caleidoscopică rotire de imagini, portrete, scene „de gen”, descrieri, istorie trăită, destine. Peste toate domnește un duh al evocării, dar memoria autorului nu e nostalgică și sentimentală, ci poezia ei, reală, vine din imprevizibile volute și salturi, într-o mișcare interioară firesc și echilibrat subiectivă, capabilă să alăture, nesilnic, desenul precis și culoarea, accentul ironic ori malițios și unda lucid lirică, nervul povestirii și informația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
chiar așa de îndepărtate de spațiul românesc. Dobrogea „de foc și var” îi inspira lui Ion Vinea „desene” de o delicată „caligrafie” modernă, ca în Tomis, Nox, Casă din Mangalia, iar Balcicul îi trezește lui Ion Pillat când reverii vag nostalgice, când fantasme urcând din memoria unui pământ bătrân. O cu totul altă perspectivă estetică, pe linia b., apărea în poezia lui Adrian Maniu, a cărei configurație internă, retorică și stilistică, individualizată de mărci ale hieratismului, de voite disonanțe și „stângăcii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
asupra altei persoane". "În amestecul fericire-frică, cel mai adesea expresia nu este o combinație, ci mai degrabă un comentariu sau o mască"210. Expresiile faciale în care tristețea se combină cu fericirea pot apărea ca urmare a trăirii unor experiențe nostalgice, dulci-amărui sau cand expresia fericirii este folosită drept mască... ceva de genul: Noroc! Nu-i chiar așa de rău; haide, să vedem un zâmbet.211. (c) familii în care sunt probleme ce nu pot fi rezolvate: o singură familie. Deși
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
a înțeles și iubit epoca de mari transformări revoluționare în care a apucat să trăiască și să creeze, a înțeles perfect analogiile și corespondențele, bineînțeles mutatis mutandis, dintre luminosul nostru ev și cel așa-zis “întunecat”. Regretul lui în aparență nostalgic se suprapune în ultimă instanță cu o mare bucurie anticipatoare. „POEZII” DE ILEANA MĂLĂNCIOIU Poemele Ilenei Mălăncioiu sunt absolut uimitoare. Ele încep foarte simplu, cu un fel de „supunere la obiect”; poeta, atentă și scrupuloasă, face întâi un exact raport
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
lirică. Autoarea recurge uneori la un arsenal livresc ori la sugestii din lirica populară, simțămintele dominante fiind însingurarea, tristețea trecerii timpului (un comentator vorbea de „obsesia târziului”), comunicate pe trama unor regrete, reverii și autoscrutări lucide. Înstrăinarea de sine, mirajul nostalgic al iubirii pierdute sunt contrabalansate de dârzenia autocontemplării pătrunzătoare și de adeziunea la imperativele etice. Atitudinea eului liric față cu vulnerările existențiale este una de „resemnare înseninată” (Liviu Grăsoiu): „Ce-ai făcut, suflete, cu-acest interval dintre mine și mine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
vede, de altfel, și din masa noastră rotundă, că adeseori discutarea anarhetipului este sufocată de partizanate personale, firești, dar neproductive. În al doilea rând, nu cred că acest concept este unul care să descrie postmodernitatea, pentru că postmodernitatea este totuși puternic nostalgică și acceptă efectele epistemei fragmentarului și a pulverizării mai mult ca pe o fatalitate, și nu ca pe un câștig (de altfel, este simptomatic faptul că operele despre care vorbești stârnesc mai degrabă reacții de nedumerire și respingere decât de
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Înțelesul lui Jauss) În timpul splendorii; ea devine Însă accesibilă În Înțelesurile ei prin alergarea (mai Întâi ca părăsire) din acest timp. Înțelegem ceea ce am simțit, povestim ceea ce am văzut. Pentru o bună perioadă a discursurilor noastre suntem Într-o istorie nostalgică: privim Înapoi. În Elegiile stănesciene acest lucru se Întâmplă până În elegia a șasea. Prima vorbește de o intuiție a timpului splendorii. Vagă, fără cuvinte, fără discurs, fără istorie. Așa că e nevoie de coborârea În forme, de perceperea absențelor, de umplerea
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]