662 matches
-
celor care apreciau negativ fostul regim comunist) (67% vs. 26%), în decursul unui deceniu și jumătate raportul dintre prezentiști și nostalgici s-a echilibrat progresiv, ajungându-se în anul 2004 la o egalitate aproape perfectă (42% vs. 44%), dar în favoarea nostalgicilor. Tendința observabilă pe termen lung este una de revalorizare a trecutului comunist pe măsură ce ne îndepărtăm temporal de momentul zero al răsturnării regimului comunist. Datele indică o crescândă pozitivare retrospectivă a vechiului regim. În general, aprecierile pozitive la adresa fostului regim comunist
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o categorie dominantă statistic, indivizii care nutresc aspirații restauratoare a comunismului constituie un element deloc neglijabil în opinia publică românească. Aceasta deoarece indivizii care doresc revenirea la rânduielile din vremea comunistă constituie categoria populațională ce poate fi numită a "fundamentaliștilor nostalgici". Termenul de "fundamentalism", utilizat aici ca descriptor pentru atitudinea de a prefera revenirea în trecutul comunist, solicită o clarificare semantică. După cum punctează P. Berger și A. Zijderveld (2009), fundamentalismul (ca fenomen general) este caracterizat de trei caracteristici: a) este un
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
două categorii diferite în ceea ce privește intensitatea pozitivării trecutului comunist. Pe de o parte, există o minoritate activă, care valorizează suficient de puternic fostul regim comunist astfel încât să își dorescă reinstaurarea comunismului ca sistem de guvernământ în societatea actuală. Nucleul dur al nostalgicilor fundamentaliști (restauratorii, cei care doresc statu quo ante) pot fi considerați falanga activă a rezistenței nostalgice, întrucât preferă o reîntoarcere efectivă în trecutul pe care îl idealizează. Pe de altă parte, există o categorie populațională mai cuprinzătoare în termeni demografici
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
reinstaurarea comunismului ca sistem de guvernământ. Așadar, rezistența nostalgică este structurată concentric în jurul unui nucleu dur de fundamentaliști nostalgici, la care se adaugă categoria indivizilor care pozitivează fostul regim fără a aproba însă și ideea unei restaurări comuniste (contingentul de nostalgici pasivi). Nucleul dur al nostalgicilor, i.e., categoria indivizilor pe care am desemnat-o ca alcătuind facțiunea fundamentalistă a rezistenței nostalgice, reprezintă o pătrime din totalul indivizilor care apreciază pozitiv fostul regim. Selectând doar sub-eșantionul nostalgicilor (adică al indivilor care se
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
guvernământ. Așadar, rezistența nostalgică este structurată concentric în jurul unui nucleu dur de fundamentaliști nostalgici, la care se adaugă categoria indivizilor care pozitivează fostul regim fără a aproba însă și ideea unei restaurări comuniste (contingentul de nostalgici pasivi). Nucleul dur al nostalgicilor, i.e., categoria indivizilor pe care am desemnat-o ca alcătuind facțiunea fundamentalistă a rezistenței nostalgice, reprezintă o pătrime din totalul indivizilor care apreciază pozitiv fostul regim. Selectând doar sub-eșantionul nostalgicilor (adică al indivilor care se raportează apreciativ față de regimul comunist
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unei restaurări comuniste (contingentul de nostalgici pasivi). Nucleul dur al nostalgicilor, i.e., categoria indivizilor pe care am desemnat-o ca alcătuind facțiunea fundamentalistă a rezistenței nostalgice, reprezintă o pătrime din totalul indivizilor care apreciază pozitiv fostul regim. Selectând doar sub-eșantionul nostalgicilor (adică al indivilor care se raportează apreciativ față de regimul comunist) din valul 2004, distribuția răspunsurilor la întrebarea dacă ar fi bine să se revină la sistemul comunist este următoarea: 25,2 la sută răspund afirmativ, în timp ce 74,8 de procente
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
14,4 2009 12,0 73,4 14,6 2014 10,7 70,7 18,6 Sursa: "20 ani de la evenimentele din 1989", BCS (Biroul de Cercetări Sociale) 2009 Una dintre întrebările ce rămân a fi lămurite este "cine sunt nostalgicii?". Prin ce se caracterizează categoria socială a nostalgicilor față de persoanele care sunt mai mulțumite cu ordinea politică democratică? Asumpția de simț comun care fundamentează analiza de față este aceea că nostalgia este o reacție de pozitivare și idealizare a trecutului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
6 2014 10,7 70,7 18,6 Sursa: "20 ani de la evenimentele din 1989", BCS (Biroul de Cercetări Sociale) 2009 Una dintre întrebările ce rămân a fi lămurite este "cine sunt nostalgicii?". Prin ce se caracterizează categoria socială a nostalgicilor față de persoanele care sunt mai mulțumite cu ordinea politică democratică? Asumpția de simț comun care fundamentează analiza de față este aceea că nostalgia este o reacție de pozitivare și idealizare a trecutului comunist specifică "pierzătorilor tranziției". Astfel, este de așteptat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu adevărat?") și modul în care aceștia se raportează la comunism. Distribuția răspunsurilor este ilustrată în tabelul de mai jos. Tabel 38. Aprecierea regimului comunist în funcție de situația financiară Percepția asupra propriilor venituri 34 Aprecierea regimului comunist negativ (prezentiști) (%) neutrali (%) pozitiv (nostalgici) (%) mai mult decât suficient 51,4 10,0 38,6 suficient 47,3 12,5 40,2 insuficient 49,1 13,4 37,5 mai mult decât insuficient 28,5 13,9 57,7 Sursa: New Europe Barometer VII, 2004-2005
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
că apreciază negativ fostul regim comunist. La polul atitudinal opus se situează persoanele cu educație primară și gimnazială, care valorizează masiv trecutul comunist (53%, respectiv 58%). Tabel 39. Aprecierea comunismului în funcție de educație Educație Aprecierea regimului comunist negativ (prezentiști) (%) neutrali (%) pozitiv (nostalgici) (%) 4 clase 34,5 12,6 52,9 5-8 clase 30,5 11,7 57,8 9-10 clase și vocațional 42,7 11,5 45,9 liceu 43,9 14,6 41,4 universitate 58,2 12,7 29,1
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
între grupa de vârstă a respondentului și atitutinea pe care acesta o manifestă față de trecutul comunist, X2(10, N=927) = 17.92, p = .056. Tabel 40. Aprecierea comunismului în funcție de generație Grupa de vârstă Aprecierea regimului comunist negativ (prezentiști) (%) neutrali (%) pozitiv (nostalgici) (%) 18-25 51,9 16,0 32,1 26-35 46,2 12,8 41,0 36-45 44,3 9,7 46,0 46-55 41,3 16,9 41,8 56-65 42,3 12,1 45,6 peste 65 33,5 11
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai puternic o atitudine negativă față de trecutul comunist. În schimb, cu cât se urcă în vârstă, cu atât crește pozitivarea comunismului de către respondenți. Tabel 41. Aprecierea regimului comunist în funcție de tipul localității Tipul localității Aprecierea regimului comunist negativ (prezentiști) (%) neutrali (%) pozitiv (nostalgici) (%) oraș cu peste 2 milioane de locuitori (București) 44,8 16,9 38,3 oraș mare (între 100.000 și 2.000.000 locuitori) 37,8 17,1 45,1 oraș mic (între 30.000 și 100.000 locuitori) 60
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
4,5 Total 5.861 100 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Datele sunt consonante cu rezultatele pe care le-am obținut din studiul "New Europe Barometers", confirmând faptul că tinerii sunt mai degrabă "prezentiști" decât nostalgici. Puși în situația de a compara perioada actuală cu perioada comunistă, un procent de 59,7 la sutăacordă întâietate contemporaneității, în timp ce doar 35,8 la sută consideră că perioada comunistă este preferabilă. Deși minoritar, procentul de 35,8 la sută
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care este evaluată perioada comunistă comparativ cu perioada actuală în funcție de situația economică pe care respondenții și-o autoatribuie. Tabel 43. Aprecierea comunismului în funcție de situația economică percepută Situația economică auto-percepută Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) săracă 45,6 54,4 mai degrabă săracă 58,4 41,6 medie 61,2 38,8 mai degrabă înstărită 66,1 33,9 înstărită 64,6 35,4 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Rezultatele
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
generală a notelor obținute. Împărțind setul de date conținând mediile școlare declarate ale elevilor în quartile, obținem următoarea distribuție: Tabel 44. Evaluarea comunismului în funcție de media școlară Quartila Media școlară Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) %) Quartila 1 5,00-8,00 58,3 41,7 Quartila 2 8,01-8,80 61,2 38,8 Quartila 3 8,81-9,50 63,5 36,5 Quartila 4 9,51-10 69,1 30,9 Sursa: baza de date "Elevii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
N=4.543)=34.98, p=.000]. Tabelul de mai jos prezintă distribuția răspunsurilor în funcție de statutul educațional al tatălui respondentului. Tabel 45. Aprecierea comunismului în funcție de educația tatălui Educația tatălui Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) studii medii 60,0 40,0 studii superioare 69,3 30,7 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Regula generațională pe care am constatat-o în cazul populației adulte, conform căreia cu cât individul a trăit
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
individului începe mai târziu de punctul de referință 1989, cu atât va tinde să de-valorizeze comunismul. Tabel 46. Aprecierea regimului comunist în comparație cu regimul actual în funcție de clasa școlară Clasa Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) a VIII-a 62,4 37,6 a IX-a 64,6 35,4 a X-a 62,6 37,4 a XI-a 62,4 37,6 a XII-a 58,2 41,8 Sursa: baza de date "Elevii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dacă actualul regim este mai bun sau mai rău decât regimul comunist în funcție de mediul de rezidență al respondenților. Tabel 47. Aprecierea comunismului în funcție de mediul de rezidență Mediul de rezidență Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) urban 64,8 35,2 rural 59,2 40,8 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Elevii localizați în mediul rural tind să evalueze într-un procent mai mare perioada comunistă ca pozitivă decât elevii care
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de a găsi aceleași rezultate în rândul populației de adolescenți, datele indică faptul că sexul elevului contează în privința evaluării fostului regim. Tabel 48. Evaluarea comunismului în funcție de sexul respondentului Sexul Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) masculin 59,8 40,2 feminin 65,0 35,0 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Elevii de sex masculin apreciază trecutul comunist ca fiind pozitiv într-un procent semnificatic statistic mai mare decât o fac
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
X2(3, N=5.541)=8.77, p=.032 (< 0.05). Sub formă tabelară, datele se prezintă în modul următor. Tabel 50. Aprecierea comunismului în funcție de originea etnică Originea etnică Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) român 61,9 38,1 maghiar 67,3 32,7 rrom 57,9 42,1 alta 70,2 29,8 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Maximumul de nostalgie este localizat etnic în populația rromă (42
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la sută evaluează perioada actuală ca fiind mai rea și mult mai rea decât cea comunistă, deci implicit valorizează mai mult trecutul comunist decât prezentul postcomunist) decât profesorilor (doar 40,6 la sută dintre aceștia ar putea fi calificați drept nostalgici după comunism în percepția elevilor lor). Tabelul următor arată gradul de transmisie intergenerațională a atitudinilor despre comunism. Tabel 53. Transmiterea intergenerațională (părinte-copil), respectiv formală (profesor-elev) a atitudinilor 35 Atitudinea exprimată a ADOLESCENTULUI Perioada actuală este mai bună (%) Perioada comunistă era
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o suprapunere atitudinală de 80 la sută între profesorii "prezentiști" (adică cei care sunt percepuți ca având atitudini de pozitivare a ordinii socio-politice actuale) și elevii care exprimă aceeași atitudine favorabilă perioadei actuale. În schimb, între profesorii percepuți a fi "nostalgici" și elevii cu atitudini de pozitivare a perioadei comuniste există o suprapunere atitudinală de doar 62,8 la sută. Două concluzii pot fi desprinse în urma examinării acestor date. Conchidem, mai întâi, că transmiterea atitudinilor favorabile ordinii actuale este mai facilă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
României față de îmbrățișarea narativei oficiale a comunismului ca traumă societală și regim criminal evidențiază disensiunea atitudinală existentă în societatea românească, precum și eforturile elitei anticomuniste, încununate cu succes odată cu publicarea Raportului Tismăneanu, de definire a memoriei publice a comunismului împotriva curentului nostalgic. Intentând "procesul comunismului" în cadrul mai amplu al justiției tranziționale, statul român postcomunist a reușit să statueze prin decret în cultura publică memoria oficială a comunismului ca traumă istorică totală a societății românești pe fondul unei rezistențe populare pasive, exprimată de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1), 105-121. Rusu, M.S. (2011b). The Colonization of the Past and the Construction of Mnemonic Order. Studia UBB Sociologia, 46(2), 39-57. Rusu, M.S. (2013a). Setting the Historical Record Straight: Judging the Romanian Communist Past against the Backdrop of Popular Nostalgic Resistance. Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. (Serie Noua) Sociologie și Asistență Socială, 6(2), 40-57. Rusu, M.S. (2013b). Topografii ale trecutului: structurarea și restructurarea conștiinței istorice românești prin manualele naționale de istorie, Sociologie Românească, 11(1
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Alfeo, mista alla polla d'Aretusa bella 23. Legenda grecească a eliberat-o, într-un fel, dintre ziduri, pe femeia care își va găsi, până la urmă, menirea și își va spune povestea, peste veacuri, transformând tristețea în frumos și în nostalgic. Îmi vin în minte zidurile Anei noastre și faptul că ea rămâne închisă în tragismul care a făcut posibilă creația bărbatului și, ca străbunică a noastră, parcă ne-a transmis și nouă calea asta. Nu mi-a plăcut niciodată povestea
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]