1,681 matches
-
prin crearea revistei Liber, a Parlamentului scriitorilor, etc, - și criticile sale asupra neoliberalismului și a «intelectualului negativ», apostolul sau, specializat În folosirea ideologică a cunoștințelor și puterilor intelectuale. Putere simbolică și putere politică În Europa de Est după 1989 În pofida anagajării politice notorii a scriitorilor și intelectualilor În schimbările politice din 1989, relativ puține studii specifice le-au fost consacrate și aceasta În ciuda dispariției unei cenzuri oficiale. Penuria În materie de cunoștințe științifice diferă, fără Îndoială, de la o țară la alta și poate
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
nazismului. Pericolul la care se expunea un rezistent antinazist era incomparabil pericolului pe care Il riscă un dizident În RDG. Apoi, prezentarea istoriei era unilaterală atâta timp cât „arhivele celeilalte tabere” nu sunt Încă accesibile, implicarea unor servicii secrete, ca CIA, fiind notorie În cazul Congresului pentru libertatea culturii În anii 1950. La rândul lor, disidenții, care trăiesc În majoritatea lor În Germania de Vest, le reproșează celor care, precum Heym, Zwerenz sau Hermlin, că au dat dovadă de solidaritate față de victimele persecuțiilor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și cu receptarea acestuia În Germania după război punea În mod implicit problemă limitelor Între care poate fi aplicat „modelul german” cazului românesc. Deosebirile dintre cele două exiluri sunt Însă cu mult mai importante decât eventualele lor asemănări. Astfel, este notorie prezenta cel puțin În primele valuri ale emigrației („exilului”) din România de dupa 1944-1945 a unor colaboratori ai dictaturii militar-fasciste antonesciene, iar printre intelectuali a mai multor simpatizanți sau membri ai mișcării legionare. A reuni prin urmare fostele victime și foștii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și discontinua: retragerea În raport cu angajarea constrânsa, apoi culpabilitatea din pricina slăbiciunii actelor de solidaritate de dinainte de 1989 au stimulat În consecință manifestările și acțiunile colective după: petiții, crearea de grupuri și asociații, societăți și fundații. Noile forme de solidaritate (expresie devenită notorie prin sindicatul polonez omonim) erau creatoare de legături sociale, fondate pe opoziție și refuzul oricărei «colaborări», mai vechi sau mai recente, cu ceea ce putea reprezenta autoritatea. Organizarea politică a intelectualilor a trebuit să se fezandeze pentru o anumită vreme. Gradele
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Const. Rîuleț în „Apărarea națională”, „Acțiunea (conservatoare)”, „Revista literară”, „Cronica”, ori în „Cortina” (Ploiești), „Viitorul” (unde a fost și redactor). Din primele încercări își adună catrenele care vor constitui debutul său editorial, placheta Epigramele lui Const. Rîuleț (1908). Devine un notoriu ziarist profesionist, lucrând sau doar colaborând până în 1945 și la „Voința națională”, „Biblioteca modernă”, „Veselia”, „Acțiunea română”, „Universul literar”, „Teatrul de mâine” (Iași, 1918-1920, al cărei director a fost), „Biblioteca soldatului și a cetățeanului” (Cluj, 1921, unde e prim-redactor
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
care face carieră publică speculând ideea națională. Și la el primează ambiția ascensiunii pe scara socială. Dar când se află în culmea succesului, ascultă de „glasul iubirii” și sfârșește prin a fi asasinat. Se îndrăgostise de soția unui om politic notoriu, ministru, și, ca el să consimtă a-i reda acesteia libertatea, îi acceptă condițiile. Schimbă linia ideologică a ziarului său foarte influent, atrăgându-și astfel ura tinerilor membri ai unei formații teroriste de extrema dreaptă. Situația din Ion se repetă
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
drept secvențe dintr-o comedie a existenței creată de jocul întâmplării. Într-un stil nepretențios, pe un ton direct și familiar, autorul relatează alert și cu umor întâmplări minore sau senzaționale, cu protagoniști anonimi (bucătăreasa, ziarista, necunoscuta din tren) sau notorii din lumea politică (Nicolae Ceaușescu, Emil Constantinescu) ori literară (Augustin Buzura, Ana Blandiana, Ștefan Bănulescu, Marin Preda, Octavian Paler, Mircea Dinescu, Nicolae Manolescu, Nichita Stănescu, Gabriel Dimisianu, George Arion). Observator atent al lumii înconjurătoare, el caută să desprindă semnificația mai
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
care a trecut prin multe. Fără să vreau m-am gîndit la asemenea lucruri, în timp ce ascultam prezentarea. Un bărbat care și-a schimbat radical identitatea, devenind femeie - iată mai curînd un personaj de film, sau de roman, nu un universitar notoriu pe care îl întîlnești la conferințe. Am revăzut-o pe Deirdre McCloskey în noiembrie 1999, tot la un simpozion de retorică, înconjurată de alți universitari care păreau a-i fi amici de cînd lumea, perfect în largul lor în preajma ei
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
exemple din viața mai recentă a literelor noastre, extremele imaginii de sine a românilor sunt întruchipate de Sentimentul românesc al ființei de Constantin Noica și de Sentimentul românesc al urii de sine de Luca Pițu. Între celebrarea cultică și deriziunea notorie, imaginea românismului pare a nu-și afla un echilibru și o stabilitate. Toate aceste observații indică o îngrijorătoare criză identitară în care se zbate (se pare că în mod tradițional) sufletul românesc. Între o falsă glorie trecută și un mereu
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
prelucrare după Albert Samain, Cetate moartă, exprimă aceeași detresă a ruinelor tragice, iar în Dedicație, o erotică de N. Davidescu, versul central e „Și-n sufletu-mi prea sunt adânci ruine”. S. obține colaborarea sau acordul de reproducere de la scriitori notorii din școala macedonskiană și minulesciană, nu și din grupul simboliștilor „academici” de la „Vieața nouă”. Spirit tutelar, Al. Macedonski acceptă prezența pe prima pagină, în numărul 2, cu violentul poem Ură (apărut încă în 1883, în „Literatorul”, și inclus în volumul
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
puseră și pe ascunsu-l otrăviră pre ticălosul Drăghici spătarul”; știrea aceasta este din Letopisețul Cantacuzinesc; un alt izvor ne spune că fiul postelnicului Constantin Cantacuzino ar fi murit de ciumă la țarigrad). Zvonul public îl implica, prin intermediul unui ucigaș notoriu, Ghinea căpitanul, care-i îndeplinea ordinele (și, probabil, al altor interpuși: „pen mijlocul unor léși”), în dispariția lui Gheorghe Duca. Tot de numele lui Șerban Cantacuzino sunt legate și „întâmplările” stranii istorisite de Neculce (niște „ucideri tăcute”) în legătură cu Gavriliță Costachi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
electricității trăsnetului (cazul propriu) și al experimentelor de electrocutare la valori supradimensionate (mereu peste un milion de volți), ca metodă de multiplicare a Întineririi și a valorilor paradiziace conexe, dintre care cea mai importantă este hipermnezia, confundată treptat cu o notorie arhimnezie care nu e, nota bene, inutilă. În al treilea rând, acest proces ocult pe care Dominic Matei, profesor de liceu la Piatra-Neamț, În noaptea de Înviere din 1938 (același 1938...), Îl suportă și descoperă fără vrere este ulterior extras
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de Înțeles astăzi, Întrucât ele nu sunt decât un cocktail pretențios” (ibidem, p. 68). E drept că nici Guénon nu e tocmai un suc natural, lipsit de numeroșii conservanți ambigui care prezidează Însuși tipul de discurs ezoteric, cu atât mai notorii cu cât se adresează Îndeobște profanilor, celor Îmbătați de cocteilurile numeroase prezente de-a lungul și de-a latul tuturor literaturilor religioase moderne. Dezvăluirea atâtor secrete, veritabila hemoragie de ezoterisme din ce În ce mai puțin secrete sau credibile (dar Scholem credea că astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
celebru, Morala domnului Sadoveanu, în funcție de păcatele lor capitale, care ar fi „beția”, „adulterul”, „omorul”, „prostituția”, „bestialitatea”, „sexul” și „bătaia”, tânărul prozator fiind denunțat ca o „primejdie pentru morala publică”. G. Ibrăileanu pune lucrurile la punct într-o nu mai puțin notorie replică, publicată tot în paginile revistei „Curentul nou”, iar E. Lovinescu arată că atacurile lui S. stau pe o (parțial) falsă contradicție: „prin nediferențierea esteticului de etic și chiar etnic, H. Sanielevici era, în realitate, și sămănătorist, și poporanist; sămănătorismul
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
va trece, ca un mesaj încă neajuns la receptori, și în următoarea publicație condusă de Camil Petrescu, doi ani mai târziu, „Cetatea literară”.) La primul număr, o listă promitea drept viitori colaboratori ai revistei o sută doisprezece din cei mai notorii scriitori și publiciști ai vremii, din toate generațiile și direcțiile ideologice, sugerând o cooperare intelectuală ideală și arătând opțiunea valorică a selecționerului; printre cei anunțați, fără a fi și onorat colaborarea: Tudor Arghezi, Constantin Bacalbașa, Al. Cazaban, Nichifor Crainic, N.
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
notează vizita făcută în Rusia și China în 1951. Scenariul cinematografic Turneu în Occident (1955, în colaborare cu Florica Șelmaru), variațiune pe tema „atașamentul față de țară al unui artist al poporului”, imaginând turneul unei orchestre simfonice dirijate de un muzician notoriu, se înscrie în direcția literaturizărilor anticosmopolite: ispitit de o fostă iubită, stabilită la Paris, să aleagă calea libertății, muzicianul refuză. În Fals jurnal (I-IV, 1975-1984) Ș. reia cronicile teatrale apărute în „Informația Bucureștiului”, grupate în următoarele serii: Premiera de
SELMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289611_a_290940]
-
Împlinit, ce nu putea fi schimbat fără asumarea unor grave consecințe. Același domnitor pe tronurile ambelor principate era o inițiativă curajoasă și inteligentă care a produs o unire personală. În momentul când a fost ales domn, Cuza era o personalitate notorie, unionist convins, un bun cunoscător al problemelor administrative, judecătorești și militare, un om pregătit să guverneze <ref id="6">6 Alexandru Ioan Cuza. Acte și scrisori, ediție alcătuită de D. Ivănescu și Virginia Isac, Iași, 1973. </ref>. Dar, la 24
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
multe rememorări, paranteze, incizii în timp. Ironia, sarcasmul ating cote înalte, obiectul lor fiind figuri universitare compromise, scriitori, gazetari, editori care după 1989 își alcătuiesc altă biografie. Oportuniști, colaboratori ai Securității, rapsozi ai realismului socialist, disidenți cu sprijin oficial, proletcultiști notorii, comuniști care s-au transformat în „comunitari”, o faună pe care U. o înșiruie cu migală de entomolog, în acest bestiar intrând și securiștii renovați: ecologiști-securiști, liberali-securiști, puriști-securiști, socialiști-securiști, liber schimbiști-securiști, moldoveni-securiști. SCRIERI: A patra dimensiune, Iași, 1973; Universitatea care
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
doi de cercetători din echipa lui D. Gusti, în anchete sociologice la Fundu Moldovei, județul Câmpulung. Participă, alături de profesorul Gusti, Ernest Bernea, C. Brăiloiu, George Breazul, Floria Capsali, Mac Constantinescu, Traian Herseni, Francisc Rainer, H.H. Stahl, nume ce vor deveni notorii în cultura română. În octombrie începe să publice în „Cuvântul” și tot acum este chemat ca asistent la Catedra lui Gusti. Conduce seminarii unde se analizează metodele de cercetare monografică și teoria monografiei sociologice, ține conferințe despre teoria ortodoxă a
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
chiar descrierile minuțioase ale posturilor, veghilor și psalmodierilor; el îl laudă pe Faustus, care ajunsese episcop, că păstrează în continuare „rigorile vechii discipline”22. La fel Ennodius din Pavia, care a scris o biografie a lui Antonius din Lérins, ascet notoriu; Ennodius asemăna character auster al lui Faustus cu modul de viață pe care îl cunoscuse odinioară la maestrul său Severinus 23. Era suficient curriculumul de tip lérinian pentru răspândirea creștinismului și educația creștină a întregii Europe? La prima vedere, da
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
eroi ai experienței: self-made man, the first, the winner. Este șocantă asemănarea acestora cu eroul elin exemplar, vestitul Herakles, cel care izbândea în „cele douăsprezece munci”. Cea mai importantă trăsătură comună este apaideusia, adică incultura. Semidoctismul acestor „biruitori americani” este notoriu și răspândit în proporție de masă. Majoritatea populației Statelor Unite era alcătuită, în secolul XX, din middle men formați în collegies și schools, fără pretenții erudite; astfel încât acești middle men șocau întotdeauna absolvenții asprelor și prea livreștilor școli europene prin faptul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
considerente, evoluția a fost diferită. Vocile critice ale anilor ’50 au amuțit curând; odată cu implementarea de noi rezultate ale cercetării psihologice și pedagogice, teoria modernă a curriculumului s-a optimizat continuu. Cea mai consistentă contribuție științifică a venit din partea unui notoriu eficientist și emul al lui Tyler, Benjamin Bloom, care, în 1956, a publicat Domeniul cognitiv al vestitei sale Taxonomii de obiective pedagogice 21. Taxonomia lui Bloom permitea designul unor curricula centrate pe obiective comportamentale consistente, promițând chiar o știință riguroasă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca entități separate, despărțite de o graniță paradoxală pe care nici educatorii practicieni și nici teoreticienii experți nu se simțeau obligați să o încalce. Dialogul teorie-practică nu a existat decât sporadic și fără urmări semnificative. Cauza esențială a acestei incomunicabilități notorii ar fi fost dată de caracterul anistoric, abstract, retoric și teoretic al... teoriilor curriculare. Curentul reconceptualist a încercat să elimine această cauză majoră, însă demersurile reconceptualiștilor au înaintat într-o direcție care s-a soldat cu noi teorii curriculare retorice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
contextul anilor ‘50, e reprezentativă pentru un studiu de caz angajarea ei totală, fără conflict interior. Nici un rest din formulele literare antebelice, pentru care alții sunt „criticați” violent și penalizați în consecință. Dimpotrivă, poeta e printre oficianții rechizitoriilor (în cazul notoriu al Ninei Cassian) și o vădită jubilație a înregimentării „proletare” face din versurile publicate până în 1965 cea mai exactă ilustrare a succesivelor rețete obligatorii lansate sub umbrela realist-socialistă. Când linia partidului se revizuiește, fatalmente unele cărți îi sunt retrase din
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
bucurându-se de un considerabil capital de încredere în urma unirii recente a Basarabiei cu România - și, nu în ultimul rând, din cauza redutabilului spirit polemic și al apetitului pamfletar al lui N. D. Cocea, antimonarhist (acuzat chiar de lezmaiestate) și antibrătienist notoriu. Rubrici: „Din Rusia revoluționară”, „Reportajul politic”, „Artă, literatură, teatru”, „Ultima oră”. Publică articole N. D. Cocea (Lenin. Întâia viziune), B. Fundoianu (O manifestare de artă. Foiletând „Scena”). Semnând Ioan Nicoară, Cocea traduce fragmente din romanul Zeilor li-e sete de
OMUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288536_a_289865]